INIMA

Organ musculo-cavitar , cu forma conica si pereti bine dezvoltati . Prezinta 4 camere :

Atriul drept ( AD ) si ventriculul drept ( VD )
: Atriul stang ( AS ) si ventriculul stang ( VS )
Functie : 2 pompe in serie ( dreapta si stanga ),
conectate prin
- circulatia pulmonara
- circulatia sistemica
PROPRIETATILE INIMII

Functia cronotropa
( ritmicitatea )

Functia dromotropa
( de conducere )

Functia batmotropa
( excitabilitatea )

Functia inotropa
( contractilitatea )

Functia tonotropa
( tonicitatea )
TIPURI DE FIBRE CARDIACE I

Fibre contractile
majoritatea

Fibrele sistemului excito-

conductor (SEC ) in tesutul
nodal au automatism (
celule pacemaker )
NSA pacemaker fiziologic
60-
80/min
NAV 40-60/min
Cai internodale conecteaza
NSA si NAV
Fasciculul His si ramurile
dreapta si stanga conduc
stimulii in ventricul 25-
35/min
Reteaua Purkinje conduce
stimulii la peretii ventriculilor
20-30/min
TIPURI DE FIBRE CARDIACE II

In functie de tipul de
raspuns, exista 2 tipuri de
fibre :

Fibre cu raspuns rapid

Fibre contractile ( atriale
si ventriculare )
Reteaua Purkinje

Fibre cu raspuns lent

Celulele pacemaker (
NSA si NAV )
CARACTERISTICI PENTRU FIBRELE CU RASPUNS
RAPID COMPARATIV CU CELULELE PACEMAKER

FIBRE CU RASPUNS RAPID

AUTOMATISM : absent
POTENTIAL DE REPAUS ( faza 4 ) : -
85 - 90 mV; constant
PA : amplitudine mare , panta de
depolarizare rapida ( faza 0 )
DURATA : ~ 250ms ( in atrii )

CELULE PACEMAKER
AUTOMATISM : prezent
Potential de repaus ( faza 4 ) : - 60
mV ; nu este constant
PA : amplitudine mica, panta de
depolarizare lenta ( faza 0 )
Durata : ~ 150ms
PA IN FIBRA CARDIACA CONTRACTILA

FAZA O = DEPOLARIZARE RAPIDA

: conductanta pentru |Na+
: blocantele de Na+ (
anestezice locale ) durata fazei 0 si
scurteaza PA
FAZA 1 = REPOLARIZARE RAPIDA
: inactivare influx Na+
: activare eflux tranzitoriu
de K+
FAZA 2 = PLATOUL
: influx CA+ lent
( CA inotrop+ = efect
inotrop + )
: eflux K+ lent
FAZA 3 = REPOLARIZAREA
RAPIDA FINALA
: eflux de K+
FAZA 4 = REPAUS
: influx/eflux de K+
: refacere echilibru ionic
PR SI PA IN CELULELE PACEMAKER
FAZA 4 = DEPOLARIZARE
LENTA DIASTOLICA
: influx lent de Na+
: influx lent de CA+
: inchiderea mai rapida a
canalelor de K+ in faza 3
FAZA 0 = DEPOLARIZAREA
: influx de Ca+
FAZA 1- 3 = REPOLARIZAREA
: fazele 1-2 nu sunt
evidente
: faza 3 eflux de K+
( canalele de K+ deschise
prin stimulare vagala
eflux de K+ PR la valori
mai negative
hipoexcitabilitate
 LIGATURILE LUI STANNIUS

EVIDENTIEREA FUNCTIEI DE PACEMAKER PE CORDUL DE BROASCA PRIN

LIGATURILE LUI STANNIUS
MATERIAL : BROASCA SPINALIZATA
 ANATOMIA CORDULUI DE BROASCA I

DOUA ATRII ; UN VENTRICUL

ANATOMIA CORDULUI DE BROASCA II

GANGLIONUL REMAK
LOCALIZARE : SINUSUL
VENOS
ROL : CENTRU PRIMAR DE
AUTOMATISM

GANGLIONUL LUDWIG
LOCALIZARE : PERETE
INTERATRIAL
ROL : CENTRU INHIBITOR

GANGLIONUL BIDDER
LOCALIZARE : SANTUL
ATRIO-VENTRICULAR
ROL : CENTRU DE
AUTOMATISM
 CHESTIONAR
Urmatoarele intrebari au unul sau mai multe raspunsuri corecte

1. Care dintre formatiunile tesutului nodal are rol de centru de comanda ?

A. Fasciculul Hiss
B. Nodulul sinoatrial
C. Nodulul atrioventricular
D. Reteaua Purkinje
E. Nici un raspuns nu este corect

2. Ce modificari ionice au loc in faza 0, de depolarizare rapida, a fibrelor miocardice :

A. Creste conductanta pentru Na+
B. Creste fluxul intracelular de Cl-
C. Scade permeabilitatea membranei pentru K+
D. Creste permeabilitatea membranei pentru Ca++
E. Scade conductanta pentru Na+

3. Ce fluxuri ionice au loc in cursul depolarizarii lente diastolice in celulele nodale ?

A. Scade treptat permeabilitatea pentru K+
B. Influx lent de Na+
C. Influx lent de C++
D. Corecte A,B,C
E. Corecte B si C