Basmul Cult Povestea lui Harap-Alb

De Ion Creanga
Basmul Povestea lui Harap-Alb este o opera epica in proza, un
basm cult si a aparut in revista Convorbiri Literare la 1 august
1877.
Definitie : Basmul este specia epicii populare si culte, in care se
nareaza intamplari fantastice ale unor personaje imaginare(fati
frumosi,zane,animale si pasari aflate in lupta cu forte malefice ale
naturii sau ale societatii simbolizate prin balauri, zmei, vrajitoare),
pe care le biruiesc in cele din urma.
Basmul are formule specifice, initiale, mediane si finale, metafore
tipice si personaje cheie pentru actiunea narativa.
Semnificatia titlului: Semnificatia numelui Harap-Alb reiese din
scena, in care spanul il pacaleste pe fiul craiului sa intre in
fantana. Naiv, lipsit de experienta, fiul craiului isi schimba statutul
si devine sluga a spanului. Numele lui are sensul de rob alb,
deoarece Harap inseamna negru, rob.
Surse folclorice in basmul lui Creanga:
Motive narrative tipice : superioritatea mezinului, calatoria ,
supunerea prin viclesug , incercarea puterii in 3 imprejurari
diferite, izbanda , demascarea spanului, pedeapsa, casatoria
Personaje : Verde-Imparat , Imparatul Ros , Harap-Alb , fata
imparatului Ros , Spanul
Ajutoarele eroului : Gerila, Setila , Flamanzila , Pasari-Lati-Lungila,
Sfanta Duminica , Calul , Regina Furnicilor , Regina Albinelor,
Turturica
Elemente magice : Apa vie , apa moarta

Fuziunea dintre real si fabulous : La Creanga se trece din lumea

reala in lumea fabuloasa fara sa se faca distinctia intre cele doua
planuri, contopire caracteristica pentru mentalitatea folclorica.
Limbajul: Aparenta simplitate, autenticitatea vorbirii , oralitatea
determinate de interjectii, exclamatii, verbe imitative ,
onomatopee, repetitia formulelor tipice, frecventa monologolui si
a dialogului.
Povestea lui Harap-Alb complica structura proprie basmului, astfel
incat la Creanga nu evenimentele conteaza , ci valorificarea lor
literara personala.
Caracteristici ale basmului cult , ale artei narative proprii lui
Ion Creanga sunt :
Amanuntele pitoresti , subtitlitatea conturarii psihologiei fiilor
craiului prin replici, gesture, umorul subtil, aluziv sau evident,
constructia complicata sintactica a frazelor , limbajul oral cu
valente expressive. Creanga valorifica in mod creator zestrea
folclorica, urmarind efecte artistice prin folosirea unor procedee
originale: limbajul popular moldovenesc, dialogul, care are
dinamism, autenticitate, ca in Amintiri din Copilarie. E cazul
dialogului dintre Sfanta Duminica si craisor , dar mai ales este
vorba de celebra sfada a celor 5 uriasi aflati in casa Imparatului
Ros, ce ne aminteste de cearta catifetilor din Falticeni.
Schema basmului se respecta in linii generale. Formula de inceput
: Amu cica era odata intr-o tara un crai.. La fel formula mediana
se repeta : Ca cuvantul din poveste inainte mult mai este. . In
schimb formula finala are o structura inedita. Naratorul introduce
motivul povestitorului si incheie cu o referire anecdotica, pe care
o raporteaza la lumea basmului: Cine se duce acolo, be si
mananca. Iar pe la noi cine are bani bea si mananca, iar cine nu,
se uita si rabda.

Ca in orice basm si aici povestea se incheie printr-o nunta , numai

ca ospatul dureaza o vesnicie.
Problematica basmului :
Expozitiunea: Relateaza faptele ce se petrec intr-un tinut
indepartat, peste mari si tari, la capatul lumii , in timp mitic .
Relatiile spatiale si temporale se definesc prin evocarea timpului
fabulous si a spatiului imaginar. In acest spatiu cadru-temporal
mitic, se deruleaza intr-o inlantuire cronologica intamplarile reale
si fabuloase, in care participa personajele basmului.
Verde-Imparat ii cere fratelui sau sa ii trimita grabnic pe cel mai
vrednic dintre fii sai, ca sa ii puna la incercare pe cei 3 fii , craiul
se imbraca intr-o piele de urs si se ascunde sub un pod , cei doi fii
mai mari se sperie de urs si se intorc rusinati la curtea craiului,
mezinul , urmarind sfaturile unei babe trece cu bine de aceasta
prima proba si primeste binecuvantarea parintelui.
Intriga: Fiul craiului si calul pleaca la drum , basmul continuand
cu formule mediane tipice : si merg ei o zi , merg ei doua si merg
49 , pana intalnesc pe omul span, pe care il angajeaza drept
calauza. In aceasta secventa narativa este inclusa o pauza
descriptiva, care intrerupe povestirea si descrie codrii desi si
intunecosi, ce contureaza peisajul de basm. Ajunsi la o fantana ,
vicleanul span il sfatuieste pe fiul craiului sa coboare sa se
racoreasca . Sub amenintarea mortii feciorul de crai jura pe
ascutisul palosului ca va fi sluga supusa a spanului , acesta
dandu-i numele de Harap-Alb
Desfasurarea Actiunii: Incepe cu sosirea la palat a ImparatuluiVerde , unde spanul se da drept nepotul sau.
Basmul este structurat in mai multe episoade inlantuite care se
constituie in tot atatea probe la care este supus Harap-Alb:
aducerea unor salati foarte minunate din gradina ursului si a
pielii cerbului cu cap cu tot, asa batute cu pietre scumpe. Eroul

trece cu bine cele doua probe, cea de-a treia , fiind s-o aduca pe
fata Imparatului-Ros. Episodul calatoriei este alcatuit din mai
multe secvente narative : intalnirea cu regina furnicilor , cu
craiasa albinelor , cu cele 5 personaje fabuloase : Gerila ,
Flamanzila , Setila si Pasari-Lati-Lungila. Ajungand la Imparatul
Ros , Harap-Alb este supus la probe fabuloase si periculoase :
cazarea intr-o casa de arama , careia i se da foc , aici venindu-I in
ajutor Gerila , care sulfa de 3 ori si casa ramane nici fierbinte,
nici rece ; ospatul cu foarte multe bucate si bautura, pe care
Flamanzila si Setila le fac sa dispara intr-o clipa ; alegerea macului
din nisip , unde ii vine in ajutor regina furnicilor ; pazirea fetei de
imparat , care se preface intr-o pasare , Ochila si Pasarila
izbutand s-o prinda si s-o aduca inapoi in camera ei ; identificarea
fetei imparatului dintre 2 tinere care semanau la fel, aici HarapAlb folosind aripioara de la regina albinelor. Ultima proba este
data de fata Imparatului-Ros , care trimite calul lui Harap-Alb ,
impreuna cu turturica ei sa aduca 3 smicele de mar dulce , apa
vie si apa moarta. Calul se intoarce primul si fata Imparatului-Ros
porneste cu ei la drum spre palatal Imparatului-Verde.
Punctul Culminant :

Intriga: Fiul craiului si calul pleaca la drum , basmul continuand cu

formule mediane tipice

Basmul urmareste formarea unui tanar, in contact cu experientele

vietii . Intamplarile prin care trece si incercarile, la care este supus
sunt modalitati de formare a trasaturilor dominante. El trebuie sa
ajunga imparat, dar nu inainte de a dovedi ca merita. Drumurile si
actiunile savarsite ii reliefeaza vrednicia, curajul , loialitatea ,
puterea , intelepciunea , il invata ce inseamna suferinta, ii
desavarsec cunoasterea oamenilor . Desi nu are atributele unui
fat-frumos , Harap-Alb stie sa foloseasca relatiile normale care