Povestea lui Harap-Alb

Basm cult de Ion Creanga

Basmul este specia literara e genului epic in proza,mai rar in versuri, de intindere medie/mare in care
realitatea este transfigurata in fabulos,iar personaje poarta valori simbolice, fiind exponenti ai binelui
sau ai raului,iar in final fortele positive sunt castigatoare.

Ion Creanga in ,,Povestea lui Harap-Alb” pastreaza schema basmului popular, insa opera are anumite
particularitati ce-I releva caracterul de basm cult.

In primul rand, ,,Povestea lui Harap-Alb” este un basm de o intindere mare, alcatuit dintr-un lant de
micro-nuvele ce decurg una din cealalta.

In al doilea rand, fabulosul este tratat in mod realist.De exemplu spanul se comporta ca un om viclean si
rau.Esenta sufletului sau este demonica si isi releva adevarata indentitate atunci cand coboare in
fantana si isi striga numele: ,,chima raului pe malul paraului”.In mod asemanator sunt prezentate si cele
5 aparitii bizarre care se comporta ca niste tarani din Humulestii lui Creanga.Fiecare schita de portret are
o referinta la fiinta umana: Gerila este ,,o dihanie de om”, Flamanzila ,, o namila de om”, iar Pasari-
Lati_Lungila ,,o pocitanie de om”.Ion Creanga procedeaza ca in ,,Amintiri din copilarie” prin
supradimensionarea personajelor, atribuindu-le trasaturi grotesti.

Un alt argument ar fi ecourile din mitologia universala ce se regasesc in basm.De exemplu ursul duce cu
gandul la clasa razboinicilor, apa din fantana devine Apa Lete, capul cerbului face referire la capul
meduzei din mitologia greaca, iar piatra nestemata de pe fruntea cerbului este o referinta la
hindusi,luptatorii cu attribute ale eternitatii.

Personajele sunt deghizate.Primul deghizat este chiar autorul.Sfanta Duminica este deghizata in
cersetoare, pentru a-I testa bunatatea fiului de Crai.Spanul este si el un om deghizat, iar ca element al
maturizarii reprezinta raul necesar pentru ca fiul de Crai sa devina demn de a fi pus pe
tron.Protagonistul este deghizat in sluga, primind numele de Harap-Alb, tocmai pentru a fi initiat.Harap-
Alb nu este echivalentul lui Fat-frumos din alte basme, intrucat ramane in sfera omenescului prin
milostenia, naivitatea acestuia.

Respecatand firul narativ, subiectul basmului este, pe scurt, acesta:

Doi frati, Verde Imparat si Craiul locuiesc la doua capete de lume, despartiti.Primul ajunge la varsta
senectutii si ii scrie fratelui sau sa-I trimita pe unul dintre copiii sai, intrucat el nu avea urmasi pe linie
masculina.Primii doi fii sunt testati catre Crai, care se imbraca intr-o piele de urs si ii asteapta sub un
pod.Acestia se sperie si renunta.Cel mai mic dintre fii, vrea si el sa plece, insa nu are curaju sa-I ceara
ingaduinta tatalui.Intr-o zi intalneste in curtea palatului o cersetoare pe care o miluieste.Era Sfanta
Duminica, care-l sfatuieste sa plece el, dar nu inainte sa-I ceara tatalui sau armele si calul lui din
tinerete.Da stralucire armelor si isi allege calul prin proba jarului.Prin intermediul a 3 zboruri
cosmice,calul il boteaza pe fiul de Crai,iar,inainte de a pleca, tatal lui ii interzice sa se imprieteneasca cu
omul ros sic el span.In conceptia poporului roman, omul span este obligatoriu si un om rau.Padurea
labirintica in care va intra este un symbol al vietii, care intotdeauna ii va pune incercari in cale.Se
intalneste de 2 ori cu spanul,iar a treia oara accepta sa-l ia de sluga.Cand ajung la o fantana, Spanul
coboara sa se racoreasca si il determina pe fiul de Crai sa faca la fel, care accepta din naivitate.Spanul ii
 Povestea lui Harap-Alb
Basm cult de Ion Creanga

spune protagonistului ca de acum va fi sluga lui, dandu-I numele de Harap-Alb.Harap-Alb este un nume
distinctive, intrucat ,,Harap” inseamna sluga de culoare, iar ,,Alb” poate fi interpretat ca cel care
raspandeste lumina.Ajung la curtea imparatului Verde, iar Harap Alb este incercat de catre span prin
intermdiul a trei probe: aducerea salatilor din gradina ursului, a pielii cerbului, cat si a fetei imparatului
Ros.Primele 2 le trece cu success ajutat doar de Sfanta Duminica, iar pentru a reusi sip e a 3-a, este
ajutat de cele 5 aparitii bizarre,Gerila,Flamanzila,Setila,Ochila,Pasari-Lati-Lungila, cu care se
imprieteneste.Fata imparatului Ros releva adevarata indentitate a lui Harap Alb, care este ucis de catre
span.Harap-Alb este adus la viata prin apa moarta si apa vie, redobandindu-si indentitatea.Spanul este
ucis de catre cal.Basmul se incheie cu o nunta dintre fiul de Crai, cel devenit din Harap-Alb, si fata
imparatului Ros.

Ca in orice alt basm popular,opera lui Ion Creanga prezinta formulele specifice:cele initiale:
,,Amu,cica,era odata” ce au ca rol introducerea lectorului intr-un spatiu sit imp nedeterminat, cele
mediane,, si merg ei si merg, cale lunga sa le-ajunga”, ce au ca rol mentinerea treaza a atentiei cititorului
si cele finale ,, si da,Doamne,bine!”, care sunt folosite pentru a readuce lectorul in lumea reala.

Din punct de vedere al perspectivei nartive, modul predominant de expunere este nartiunea, impletita
cu dialogul,iar naratorul este obiectiv, acest lucru fiind determinat prin prezenta pronumelor la persoana
a 3-a.

Numele personajelor sunt o particularitate a stilului autorului, care le selecteaza intr-o maniera comica,
facand referire,totodata, la personalitati din satul sau natal.De exemplu Gerila este un infofolit,
Flamanzila este un taran lacom,Ochila este cel care se uita peste gardurile oamenilor,Setila este
sateanul caruia ii place sa bea mult, iar Gerila este un infofolit caruia meru ii este frig.

Remarcam folosirea eruditiilor paremiologice, ,,frica pazeste bostanaria”, cat si a exprimarilor poznase,
prin jocurile de cuvinte,care ii dau operei un character aparte:,,te-as vari in san, dar nu incapi de urechi”.

In concluzie, ,,Povestea lui Harap-Alb” de Ion Creana prezinta caracteristicile unui basm popular, insa a
fost, este si va fi pentu totdeauna un basm cult.