Testament

Perioada interbelica de Tudor Arghezi

Current modernism
Modernismul este o miscare artistica,literara ce apare in secolul al XIX-lea ca reactive impotriva
romantismului rhetoric.Teoreticianul modernismului este Charles Baudelaire in ,,Florile raului”.Cel care
teoretizeaza modernismul in literatura noastra este Eugen Lovinescu, introducerea curentului avand la
baza teoria imitatiei si principiul sincronismului.Atitudinea modernista este prin definitie anti-academica
si complet impotriva traditiei.

Un reprezentant important al acestui current in literatura noastra este Tudor Arghezi.,,Testament” este
o opera de referinta in creatia lirica a autorului, ce deschide volumul ,,Cuvinte potrivite” din 1927, fiind o
arta poetica moderna, intrucat prin intermediul poeziei, Tudor Arghezi isi exprima propriile convingeri
referitoare la literatura, menirea artei literare si rolul aristului in societate.

Titlul este sintetic, fiind alcatuit dintr-un singur substantiv comun simplu nearticular, testament.Din
punct de vedere denotative ,,Testament” este o rugaminte dupa trecerea in nefiinta, iar conotativ poate
fi chiar Vechiul Testament.

Tema principala a poeziei este alegoria conditiei de bijutier a cuvantului pe care o are scriitorul.

Din punct de vedere compositional, ,,Testament” are 5 strofe inegale.

O particularitate a operei argheziene este ca ideile nu se succid, ci sunt reluate in diferite strofe din
text.De exemplu, legatura stransa dintre autor si stramosii lui apar in strofele 1 3 si 5.O alta idée este
reprezentata de conditia de bijutier al cuvantului pe care o are scriitorul, fiind regasita in strofa a 3-a si a
4-a: ,,Facui din zdrente muguri si coronae”, iar in cea de-a patra strofa surprindem estetica uratului:,,Din
bube, mucegaiuri si noroi/Iscat-am frumuseti si preturi noi”.

Eul liric se adreseaza prin ,,fiule” generatiilor urmatoare, carora le lasa drept invatatura ,,cartea mea”,
adica poezia, asa cum ne-au lasat si stramosii nostril textile sacre(Vechiul Testament).In perceptia
argheziana, cartea reprezinta o treapta pe scara cunoasterii absolute, fiind atat de recunoscator
strabunilor, intrucat la sfarsitul strofei a doua eul liric se contopeste total cu acestia:,,osemintele
varsate-n mine”.

Cele mai multe idei sa regasesc in cea de-a treia strofa, care este sic ea mai ampla.Taranii sunt stramosii
autorului, care numai prin munca bruta si sudoare au reusit sa creeze generatiile de intelectuali, care
aveau sa schimbe lumea.Metafora este extreme de sugestiva:,,Ca sa schimbam acum,intaia oara/Sapa-n
condei si brazda-n calimara”.

Izvorul de inspiratie al limbajului arghezian este cuvantul brut,necizelat al taranilor.,,Cuvinte potrivite”

se refera la conditia de artisan al cuvantului pe care o are scriitorul, intrucat doar printr-o munca atenta
va putea transforma graiul fierbinte taranesc in cuvinte armonioase de utilizat In opera.Astfel, se creeaza
cele doua metafore:,,slova de foc” si ,,slova faurita”.,,Slova de foc” reprezinta cuvantul cald, al taranilor
iar ,,slova faurita” este simbolul al produsului final al scriitorului.

In ultimele versuri eul liric se refera la carte ca la un dar pe care ,,robul” adica scriitorul, il face
,,domnului”, adica lectorului.
 Testament
Perioada interbelica de Tudor Arghezi
Current modernism
Din punct de vedere al expresivitatii textului, remarcam folosirea metaforelor, ,,slova faurita”, ,,slova de
foc”, iar lirismul este subiectiv, dat de marcile lexico-gramaticale ale eului liric.

In concluzie,Tudor Arghezi reuseste sa se elibereze de tiparele clasice, ilustrand conditia scriitorului in

societate, proiectata printr-o arta poetica moderna.