MODERNISM TUDOR ARGHEZI "TESTAMENT"

Modernismul este curentul literar aparut la inceputul secolului 20 in cultura romana fiind teoretizat de
catre Eugen Lovinescu. Acesta prezinta urmatoarele particularitati: folosirea esteticii uratului,
metaforismul, ambiguitatea, categoriile negative, crestinismul in ruina si tendinta de innoire a expresiei
artistice.

Poezia "Testament" face parte din seria artelor poetice moderne ale literaturii romane, unde au
contribuit si alti mari scriitori, precum Lucian Blaga si Ion Barbu. Eugen Lovinescu este conducatorul
revistei "Sburatorul" si al societatii cu acelasi nume, care lanseaza directiile de modernizare in literatura
romana. Lovinescu numeste modern orice forma inovataore, fiind conceput ca un factor de progres in
vederea sincronizarii literaturii romane cu literatura europeana a vremii. In vederea modernizarii in
cultura romana, Lovinescu propune ca poezia sa evolueze de la epic la liric, iar tematica literara sa fie
bazata pe viata cotidiana (urbana).

Aceasta opera reprezinta debutul volumului "Cuvinte potrivite", aparut in anul 1927.

Titlul vrea sa sugereze mesajul, mostenirea spirituala pe care o generatie o lasa altei generatii. El
semnifica treapta pe care o urca poetul dupa un lung trecut de truda si suferinta a generatiilor.
"Testament" este nu numai limbajul sacru al omenirii, dar si cel dator sa realizeze comunicarea intre
generatii care nu se vor intalni niciodata altfel. El impleteste problema prototipului uman cu mitul mortii,
cu ritualul national.

Tema poeziei o reprezinta creatia literara in ipostaza de mestesug, creatie lasata unui fiu spiritual, ce ia
forma unei "carti", textul poetic fiind conceput ca un monolog al eroului literar.

"Testament" este o meditatie, deoarece este o specie a genului liric care exprima, prin mijloace artistice,
reflectii asupra existentei. Accentul se pune pe sentimente si lirismul se imbina cu reflectia filozofica.
Autorul este in acelasi timp si poet si filozof. Poezia apare ca o imbinare a unei profunde gandiri cu o
vibranta expresie emotionala si incepe ca un pretext al meditatiei, iar in a doua parte se prezinta
gandurile si sentimentele poetului fata de cele infatisate. Este utilizata in larg antiteza, iar tema este
dezvoltata de Tudor Arghezi printr-o continua cautare a unei definitii poetice a conceptelor de poet si
poezie. Sunt prezente cateva prototipuri: Parintele (poetul),Fiul (cititorul), Strabunul, Dumnezeu,
Stapanul, Domnita, realizati printr-o tipizare simbolica.

Compozitional, poezia se imparte in 3 secvente poetice, prima sugerand legatura dintre poet si urmasi,
a doua reprezinta rolul estetic si social al poeziei, iar a treia secventa contine definirea operei artistice.

Prin vocativul "fiule", poetul exprima o strigare catre o intreaga generatie de tineri care are datoria de a
prelua aceasta zestre culturala, "cartea" devenind treapta dintre generatii. Poetul este un cautator, un
deschizator de drumuri, iar poezia este o cale, un drum, o treapta: "Prin rapi si gropi adanci / Suite de
batranii mei pe branci". "Gropile" si "rapile" reprezinta greutatile, durerile, suferintele prin care
generatia respectiva au trecut ca aceasta zestre culturala sa ajunga la noua generatie. Cartea, creatie
artistica este si mesagerul durerii, de aceea datoria, misiunea poetului este sa scrie despre suferintele si
durerile trecutului. Cartea, astfel, va razbuna suferintele trecutului, tot ceea ce au indurat stramosii:
"Biciul rabdat se-ntoarce in cuvinte", "Si dand in varf... / Rodul durerii...". Poezia devine astfel un
document spiritual, dar si unul social ce mangaie si alina, pedepseste si razbuna.

Arghezi introduce in literatura romana estetica uratului, concept pe care il preia de la scriitorul francez
Charles Boudlaire. Tudor Arghezi considera ca orice aspect al realitatii, indiferent ca este frumos sau
urat, grotesc sau sublim, poate constitui material poetic: "Din bube, mucegaiuri si noroi / Iscat-am
frumuseti si preturi noi". De-a lungul timpului omenirea a evoluat de la munca fizica la cea intelectuala,
cartea fiind, asadar, o oglinda a evolutiei. Acesta transforma "sapa" si "brazda" in "condei" si
"calimara". Prin oximoroane precum "facui din zdrente muguri si coroane" si "veninul strans l-am
preschimbat in miere" sugereaza din nou ideea ca si elementele urate au frumusetea lor.

Poezia, metaforizata printr-o domnita care sufera, ofera posibilitatea generatiei viitoare sa cunoasca
trecutul, poetul devenind "robul" care transmite prin munca lui grea cititorilor valorile adevarate prin
creatiile sale.

Elementele de versificatie sunt specifice modernismului, poezia fiind structurata in 5 strofe, o catrena, 2
octave, 2 strofe polimorfe. Metrica alterneaza intre 9 si 11 silabe, rima este imperfecta iar ritmul
variabil.

In concluzie, datorita argumentelor enumerate mai sus, consider ca opera "Testament" scrisa de Tudor
Arghezi se incadreaza in curentul literar modernism.