Testament

Tudor Arghezi

“Poezia este muzica sufletului, si mai presus de toate, a sufletelor

mari si sensibile” spunea Voltaire…

Tudor Arghezi a fost incadrat in istoria literaturii in perioada interbelica,

alaturi de G. Bacovia, Camil Petrescu, Ion Pillat etc. El este cel mai mare poet de
dupa Mihai Eminescu si creatorul pamfletului. Dintre volumele sale de versuri
amintim: "Cuvinte potrivite" , "Flori de mucigai" , "Cantare omului".

Perioada interbelica este una dintre cele mai stralucite deoarece , in sfarsit ,
literatura romana se sincronizeaza cu cea occidentala si se modernizeaza.
Mentorul si indrumatorul acestei perioade este Eugen Lovinescu. El a infiintat
revista si cenaclul cu acelasi nume "Sburatorul" (1919) . O particularitate a acestei
perioade consta in coexistenta modernismului cu traditionalismul.

"Testament" deschide volumul "Cuvinte potrivite", publicat in 1927 si este o

arta poetica modernista . Ea prezinta, metaforic, conceptia autorului despre
poezie (creatie) si destinul creatorului, rolul lui in societate.

Modernismul este , in sens larg, o tendinta literara care se opune

traditionalismului si cuprinde mai multe curente literare : simbolismul ,
expresionismul , dadaismul etc , iar in sens restrans , este un curent literar
manifestat la noi in perioada interbelica. Teoreticianul modernismului este Eugen
Lovinescu. El sustine necesitatea sincronizarii literaturii romane cu cea occidentala
pentru a nu mai ramane permanent in urma. De asemenea,el sustine teoria
imitatiei. Pentru prima data in literatura , imitatia este considerata benefica
literatura mai putin evoluata poate, ulterior, sa-si dezvolte forme proprii. In aceasi
nota, el sustine teoria mutatiei valorilor. Valorile sunt eterne si nu apartin unei
singure literaturi. In fine, teoria receptarii da dreptul fiecarui cititor de a avea
propria interpretare .

Un prim element de analiza important este TITLUL. In sens

propriu,"Testament" reprezinta un act intocmit inaintea mortii in care se lasa
urmasilor o mostenire materiala. In sens figurat, se refera la mostenirea spirituala
pe care poetul o lasa urmasilor sai, anume opera sa. In sens religios , "Testament"
trimite cu gandul la "Vechiul Testament" si la "Noul Testament" ,adica la cele doua
parti ale "Bibliei" in care gasim cunoasterea absoluta.

Incipitul poeziei e reprezentat de o negatie "Nu-ti voi lasa drept bunuri,dupa

moarte/ Decat un nume adunat pe-o carte" , care transmite ideea ca poetul nu
lasa bunuri materiale , ci "numele sau". El considera ca noi toti suntem niste "robi"
care trudim la faurirea istoriei , prin ceea ce facem sau chiar prin ceea ce nu facem
. Nu trebuie sa ramanem niste "robi"anonimi , ci trebuie sa ne legam numele de
ceva, sa cream o opera care sa invinga timpul si astfel sa ramanem nemuritori.

Un alt element relevant de analiza este STRUCTURA. Poezia este organizata

in cinci strofe inegale , cu masura variabila de 6-11 silabe, rima imperecheata si
ritm iambic .

O prima trasatura a modernismului o reprezinta incadrarea poeziei in

categoria artelor poetice . Autorul isi exprima ,metaforic vorbind , conceptia
despre poezie si despre poet.Termenul-cheie al poeziei este “cartea”. Acesta
reprezinta metaforic opera poetului. Fiecare generatie trebuie sa invete tot ce au
descoperit strabunii, numai astfel , pot sa adauge si ei ceva in plus , sa
construiasca "o treapta" spre cunoastere si progres. Istoria se realizeaza cu
greutate , cu mult efort: “ Prin rapi si gropi adanci”, “Al robilor cu saricile pline” .

Poetul este constient ca nu ar putea fi ceea ce este astazi daca strabunii lui
nu ar fi existat inainte. El este mandru de originea lui taraneasca. La modul
simbolic el a schimbat "sapa" si "brazda" (instrumentele muncii taranului) in
"condei" si " calimara"(instrumente ale muncii intelectualului, poetului).

Arghezi este un revolutionar al limbajului poetic. Pentru prima data , el

foloseste cuvinte populare , arhaice ,religioase ,considerate "nepoetice". El se
inspira din "graiul" stramosilor sai tarani in care a gasit virtuti poetice
extraordinare. Sintagma "cuvinte potrivite" il defineste pe Arghezi , el fiind un
inovator in ceea ce priveste limbajul poeziei ca si Mihai Eminescu sau Nichita
Stanescu.
 Poetul lucreaza "mii de saptamani" pentru a gasi " cuvintele potrivite",
cuvinte incarcate cu forta creatoare , care sa exprime cele mai fine nuante ale
gandirii sale si care sa produca cititorului revelatii de cunoastere . Poezia se
realizeaza cu efort si suferinta .Poetul sacrifica tot ce are el mai bun - sufletul sau ,
viata sa , pentru ca opera sa "sa traiasca":” Pe care ascultand-o a jucat/ Stapanul
ca un tap injunghiat”.

O alta trasatura modernista este estetica uratului ,preluata de la poetul

Charles Baudelaire care a scris poemul "Florile raului". Versul "Facui din zdrente
muguri si coroane" sugereaza ca poetul a facut din urat "zdrente" frumos ,
"muguri si coroane ". Sentimentele negative pe care poetul le-a strans in timpul
vietii (furie, frustrare) au fost transformate intr-un volum de versuri . Poeziile vor
avea un impact pozitiv , ii vor schimba pe oameni in bine.

O imagine relevanta pentru tema creatiei este aceea a "cartii" definita

metaforic ca "treapta" spre cunoastere si progres spiritual " hrisov" - carte de
istorie din care invatam pentru a nu repeta greselile trecutului si pentru a aduce
ceva in plus. "Cartea" trebuie asezata la capatai la fel ca si Biblia. Aceasta este
"Dumnezeu de piatra " pentru ca ne ofera stabilitate , siguranta in propriile forte si
poate sa faca chiar minuni si "hotar inalt" pentru ca il inalta atat pe creator cat si
pe cititor.

O alta imagine semnificativa este aceea a "slovei de foc" . Aceasta reprezinta

inspiratia poetului care este de origine divina. Poetul primeste harul de la
Dumnezeu. Prin poezia sa , el face usor de inteles mesajul divin. Totusi , poezia nu
inseamna numai inspiratie , ci si "slova faurita" , adica multa munca .

In strofa I , metafora "seara razvratita" transmite cu gandul la nasterea

luminii. "De la strabunii mei pana la tine" arata lantul evolutiv si introduce marile
care atesta prezenta eului liric in text, incadram poezia in lirismul subiectiv. "Prin
rapi si gropi adanci" metafore ce releva greutatile ce au fost depasite de-a lungul
istoriei.

Strofa a II-a arata ca poezia este contruita sub forma unui monolog
adresat : “ Cartea mea-I, fiule, o treapta”, "Aseaz-o cu credinta ". Poetul simte
apasarea timpului si a mortii , ideea relevata de metafora “osemintelor”.

Strofa a III-a prezinta sursele noi descoperite de Arghezi , atat in ceea ce

priveste limbajul (graiul taranilor), cat si in ceea ce priveste continutul- uratul din
viata ,sentimentele negative au fost transformate in poezie. Poezia poate sa fie
sensibila si dedicata , dar si dura: “ Am pus-o cand sa-mbie, cand sa-njure”.

Strofa IV-a arata ca poetul este un reprezentant al neamului sau caruia ii

"canta" bucuriile si amarul : "Durerea noastra surda si amara o gramadii pe-o
singura vioara”.

Strofa a V-a evidentiaza ambiguitatea (idealul poetilor modernisti) prin

versul ''Intinsa lenesa pe canapea/,Domnita sufera in cartea mea''.''Domnita''
poate fi iubita,inspiratia sau cititorul. Comparatia ''Ca fierul cald imbratisat in
cleste” arata deplina armonizare intre inspiratie si munca.Poetul isi dedica opera
Divinitatii sau cititorilor care o vor intelege : ''Robul a scris-o ,Domnul o citeste"

''Testament''este o capodopera a modernismului ce transmite un mesaj

profund si original despre necesitatea de-a da sens vietii noastre leganandu-ne
numele de o opera pe care sa o lasam urmasilor .Acest mesaj are menirea de a
ajunge la sufletul cititorului, de a-l sensibiliza si a-i deschide calea spre ''adevarata
cunoastere'',caci asa cum spunea Andre Malraux: ''Abia cartile ne dezvaluie cu
adevarat intelesul lucrurilor pe care le traim".