“Poezia este muzica sufletului, si mai presus de toate, a sufletelor mari si
sensibile” spunea Voltaire. Lucian Blaga se incadreaza in perioada interbelica, alaturi de: T.Arghezi, G. Bacovia, L. Rebreanu, G. Calinescu, I. Barbu , I. Pillat, M.Sadoveanu. El este recunoscut ca si creator al unui gen nou, mitul dramatic. Dintre volumele sale de versuri amintim: “Poemele lumii” (1919),”Pasii profetului”, “Lauda somnului”, “Nebanuitele trepte”, “Mesterul Manole”, “Cruciada copiilor”. Perioada interbelica este una dintre cele mai stralucite deoarece, in sfarsit, literatura romana se sincronizeaza cu cea occidentala si se modernizeaza. Mentorul si indrumatorul al acestei perioade este Eugen Lovinescu. El a infiintat revista si cenaclul cu acelasi nume “Sburatorul”(1919). O particularitate a acestei perioade este coexistenta modernismului cu traditionalismul. Poezia “Eu nu strivesc corola de minuni a lumii”, de Lucian Blaga, publicata in deschiderea primului sau volum, “Poemele lumii” (1919), este o arta poetica modernista, care apartine perioadei interbelice. Modernismul este, in sens larg, o tendinta literara care se opune traditionalismului si cuprinde mai multe curente literare: simbolismul, expresionismul , daidaismul etc , iar in sens restrans este un curent literar manifestat la noi in perioada interbilca. Teoreticianul modernismului este Eugen Lovinescu. El sustine necesitatea sincronizarii literaturii romane cu cea occidentala ,pentru a nu mai ramane in urma.De asemenea, el sustine teoria imitatiei. Pentru prima data in literatura, imitatia este considerata benefica, prentru ca literaturile mai putin evoluate pot sa-si creeze o bazaa, ulterior, sa-si dezvolte forme proprii. In aceasi nota, el sustine teoria mutatiei valorilor.Valorile sunt eterne si nu apartin unei singure literaturi. In fine, teoria receptarii da dreptul fiecarul cititor de a avea propria interpretare. Un prim element de analiza important este titlul. Metafora revelatorie “corola de minuni a lumii” exprima atitudinea poetului de protejare a misterului, ca universul este alcatuit din minuni sau mistere ce asteapta sa fie descoperite. Verbul la negativ “nu strivesc” exprima refuzul distrugerii misterului.El nu trebuie nimicit prin gandire rece, se opune distrugerii farmecului cu ratiune.Rolul poetului este de a adancii taina. Titlul este reluat la incipitul poeziei,iar sensul sau, imbogatit prin antiteze si metafore, se intregeste cu versurile finale: “Eu nu strivesc corola de minuni a lumii”/[...]/caci eu iubesc/si flori si ochi si buze si morminte”. Univesul armonios este numit prin metafora revelatorie “corola de minuni” si este o suma permanenta de taine, imaginate ca petalele unei corole uriase. Un alt element relevant de analiza este structura.Poezia este alcatuita din 20 de versuri libere, structurate in monobloc.Acestea sunt dispuse in trei secvente semnificative.Versurile variaza in lungime, masura variabila, 2-15 silabe, ritmul este interior si reda fluxul ideilor poetice. Se foloseste tehnica ingambamentului, adica continuarea ideii peotice in versul urmator, marcata prin scrierea cu litera mica la inceput de vers. O prima trasatura modernista o reprezinta incadrarea poeziei in categoria poeziilor de cunoastere. Este o poezie cu mesaje profunde filosofice, despre limitele umanitatii. Blaga vorbeste despre “Cenzura trascendenta”, limita ce desparte zona cunoscutului de cea a necunoscutului. Paradoxul este ca cu cat cunoastem mai mult, limita neccunoscutului nu scade, ci creste corespunzator, pentru ca raspunsu-l pe care-l gasim naste alte intrebari. Acest lucru fiind posibil datorita infinitatii universului.Traim intr-o lume cu posibilitati infinite, oamenii fiind imcapabili sa o inteleaga cu desavarsire. O alta trasatura modernista este folosirea intensa a sugestiei si a simbolului.Poezia se termina cu enumeratia: “şi flori şi ochi şi buze şi morminte.”. Floarea este un simbol ce sugereaza efermitatea,viata,frumusetea,imaginatia si universul.Acesta sustine ca universul este alcatuit din minuni sau mistere ce asteapta sa fie descoperite, adunate in forma unei corole uriase. Ochii ne duc cu gandul la cunoastere, inteligenta,sensibilitate si profunzime. Buzele simbolizeaza iubirea, dar si cuvantul. Cuvantul sta la baza lumii reale, este materialul literaturii si are forta magica. In fine, mormintele, sustin tema mortii si a conditiei umane. O imagine relevanta pentru tema creatiei este cea a misterului. Misterul este conceptul fundamental al filosofiei lui Blaga. Exista doua tipuri de mistere, in conceptia acestuia: misterul suprem si misterele derivate. Misterul suprem este Dumnezeu, pe care blaga il numeste marele anonim. Misterele derivate sunt cele de pretutindeni, din jurul nostru. Omul nu este capabil sa rezolve toate misterele. Blaga promoveaza doctrina minus-cunoastere, aceasta insemnand ca este mai bine sa nu cunoastem, daca aceasta ar insemna distrugerea misterului, care implica distrugerea farmecului si frumusetii universului. O alta imagine semnificativa este aceea a cunoasterii. Poezia este construinta pe simetria poet - om de stiinta. Intre aceste doua mentalitati se creeaza o relatie de opozitie, reprezentate de fraza “lumina mea/ lumina altora”. Blaga ne vorbeste de doua tipuri de cunoastere. Cunoasterea luciferica este proprie poetului. Aceasta se caracterizeaza prin verbe la negativ “nu strivesc”, “nu ucid”. Aceasta este completa pentru ca presupune suflet si minte in aceeasi masura. Lucreaza cu iubire, sensibilitate si imaginatie. In contrar, cunoasterea paradisiaca, este specifica oamenilor de stiinta. Se caracterizeaza prin verbe la imperativ: strivesc, ucid misterul cu mintea. Lucreaza cu ratiune, logica si minte. In concluzie, arta poetica “Eu nu strivesc corola de minuni”, de Lucian Blaga este o capodopera a modernismului ce transmite un mesaj profund si original despre cunoastere si limitatiile umanitatii .Acest mesaj are menirea de a ajunge la sufletul cititorului, de a-l sensibiliza si a-i deschide calea spre ''adevarata cunoastere'',caci asa cum spunea Andre Malraux: ''Abia cartile ne dezvaluie cu adevarat intelesul lucrurilor pe care le traim".