Eu nu strivesc corola de minuni a lumii de Lucian Blaga

Poezia “Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” de Lucian Blaga, publicata

in deschiderea primului sau volum “Poemele luminii” (1919), face parte
din seria artelor poetice moderne ale literaturii romane interbelice, alaturi
de “Testament” de Tudor Arghezi si “Joc secund” de Ion Barbu.
Poezia “Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” este o poezie modernista
prin innoirea prozodiei (versul liber) si cunoasterea blagiana.
In primul rand, poezia “Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” este o
pozie modernista prin prozodie, versurile avand un numar diferit de
silabe, masura versurilor fiind diferita, si lipsita de rima.
In al doilea rand, poezia “Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” este o
poezie modernista prin cunoasterea luciferica, care adanceste tot mai
mult misterul “In adancimi de intuneric” si cunoasterea Paradisiaca, ce
vrea sa lumineze misterul “sugruma vraja nepatrunsului ascuns”.
Este o arta poetica deoarece ilustreaza simbolic crezul artistic blagian si
conceptiile filozofice ale acestuia.
Ideea traditionala de “ars poetic” a fost modernizata de la Homer incoace
“ars” inseamna mai ales “mestesug”, “indemnare”, “strategie de imbinare
a cuvintelor”, asa cum si la Arghezi sintagma de “cuvinte potrivite”
cuprinde o astfel de conceptie.
Lucian Blaga modifica insusi conceptul de “act poetic” ce nu mai este
inteles ca “ars”(mestesug) ci ca atitudine subiectiva intim asumata fata
de lume ca modalitate fundamentala de situare a “eului” in univers, ca
modalitate de “a fi” si prin poezie.
Tema este cunoasterea desemnata de metafora luminii, rolul poetului si
relatia poet lume si poet creatie.
O prima idee poetica relevanta pentru tema textului o constituie
atitudinea de protejare a misterului explicate prin iubire. Dar iubirea nu
are doar o functie sentimentala; reprezinta mai mult decat un raport
efectiv. Este un instrument al cunoasterii, o cale de patrundere in
misterele lumii prin trairea nemijlocita a formelor tangibile, care se
impun simturilor.
O alta idee poetica semnificativa pentru tema creatiei blagiene este cea a
constructiei antitetice, in care se identifica cele doua tipuri de cunoastere:
 luciferica sau minus cunoastere, poetica, revelata – a eului liric ce
doreste adancirea misterului, comparata cu lumina lunii, care
dezvaluie partial lumea si in acelasi timp, adanceste umbrele (“asa
imbogatesc si eu intunecata zare”, “si tot ce-i neinteles se schimba-n
ne-ntelesuri sim ai mari”)
 paradisiaca sau plus cunoastere, rationala si rece – dezvaluie cu
brutalitate tainele lumii (“lumina altora sugruma vraja nepatrunsului
ascuns” , “striveste” , “ucide”)
Un prim element de structura semnificativ il constituie titlul coincide
cu primul vers si cuprinde o metafora revelatorie “Corola de minuni a
lumii” ce sugereaza frumusetea lumii create de Dumnezeu.
Primul cuvant “eu”, pronume personal la persoana I regasit de 5 ori in
poezie. Evidentiaza rolul poetului de centru creator al propriului
univers poetic.
Verbul la negativ “nu strivesc” explica refuzul distrugerii tainelor din
univers. Titlul enunta caracterul de arta poetica structurata dezvaluind
si atitudinea poetului in fata intregului univers.
Un alt element de structura semnificativ il constituie motivul central,
lumina. Acest motiv reprezinta o metafora emblematica pentru opera
blagiana. Natura ei misterioasa l-a preocupat pe Blaga, care s-a oprit
adesea, si in studiile lui filozofice asupra acestei probleme, discutand
teoriile fizicii sau doctrinele mistice indiene gnostice si crestine cu un
asemenea obiect. Lumina constituie motivul central al volumului intai
si desemneaza cele doua tipuri de cunoastere, situate in antiteza.
Conceptia despre poezia lui Lucian Blaga se circumscrie problematicii
cunoasterii. Aceasta este inteleasa prin raportare la mister, pe doua
cai: descifrare si incifrare. Se traseaza astfel, rolul poetului, si anume
acela de a spori misterul lumii prin creatie. Eu nu strivesc corola de
minuni a lumii, se constituie ca o arta poetica moderna, ca act de
marturisire a unui crez artistic si a unei conduit filozofice