Tudor Arghezi este considerat a fi unul dintre cei mai mari și importanti

scriitori ai Literaturii Romane.

Poezia sa, Testament, se incadreaza in curentul literar modernism, curent aparut
la noi la inceputul secolului al XXlea datorita lui Eugen Lovinescu. Intre cele
doua mari razboaie
mondiale se observa o innoire a tematicii si o transformare deosebita in limbajul
literar.
Opera a aparut pentru prima data in perioada interbelica, mai exact in anul 1927
in revista 'convorbiri potrivite'
„Testament” este o meditaţie, deoarece este o specie a genului liric care
exprimă, cu mijloace artistice, reflecţii asupra existenţei. Accentul se pune pe
sentimente şi lirismul se
imbină cu reflecţia filozofică. Autorul este – in acelaşi timp – poet şi filozof.
Poezia apare ca o imbinare a unei profunde gîndiri cu o vibrantă expresie
emoţională şi se incepe cu un
pretext al meditaţiei, iar in partea a doua se prezintă gîndurile şi sentimentele
poetului faţă de cele infăţişate. Este utilizată pe larg antiteza, iar tema este
dezvoltată de Tudor
Arghezi printr-o continuă căutare a unei definiţii poetice a conceptelor de poet
şi poezie. Sunt prezente citeva prototipuri: Părintele (poetul), Fiul (cititorul),
Străbunul, Dumnezeu,
Stăpînul, Domniţa , realizaţi printr-o tipizare simbolică.
Titlul vrea să sugereze mesajul , tradiţia, moştenirea spirituală, pe care o
generaţie o lasă altei generaţii. El semnifică treapta pe care o urcă poetul după
un lung trecut de
trudă şi suferinţă al generaţiilor. „Testament” este nu numai limbajul sacru al
omenirii, dar şi cel dator să realizeze comunicarea intre generaţii care nu se vor
intilni niciodată altfel.
El impleteşte problema prototipului uman cu mitul morţii, cu ritualul naţional.
Tema poeziei o reprezinta creatia literara in ipostaza de mestesug, creatie
lasata ca mostenire unui fiu spiritual - îmbrăcând forma unei ”cărți”. Textul
poetic fiind conceput ca un
monologal eroului literar.
Opera dată - este o artă poetică modernă, pentru că prezintă o triplă
problematică, specifică liricii moderne: transfigurarea socialului în artistic,
estetica urâtului şi raportul
dintre inspirație și actul de creație.Arghezi introduce în literatura română
estetica urâtului, concept pe care îl preia de la scriitorul francez Charles
Baudelaire.
Compoziţional, poezia are trei secvenţe poetice, prima sugerând legătura dintre
poet şi urmaşi, a doua prezintă rolul estetic şi social al poeziei, iar a treia
secvenţă conţine
definirea operei artistice.