Sunteți pe pagina 1din 2

Realismul este curentul literar aparut in secolul al 19 -lea aparut ca o reactiune

impotriva idealismului care se caracterizeaza prin tehnica deta-


liului, perspectiva narativa obiectiva, prezenta toponimelor, tematica sociala,
categorii sociale si povestirea unor fapte reale.

Marin Preda a fost un scriitor roman de mare valoare pentru literatura romana,
nuvelist si membru al Academiei Romane.

Opera literara "Morometii" a fost publicata in doua volume, primul volum in anul
1955 iar al doilea in anul 1967, cu o diferenta de 12 ani intre
cele doua, fara ca autorul sa schimbe stilul elaborarii narative, fiind un roman al
colectivitatii rurale alcatuind un roman realist-obiectiv social.

Titlul operei este format dintr-un substantiv propriu care reprezinta membrii unei
familii, familia lui Ilie Moromete.

Tema principala a operei prezinta viata sociala a comunitatii rurale din Silistea-
Gumesti inainte si dupa razboi, dar si destramarea unei familii
de tarani.

Perspectiva narativa este obiectiva, insotita de reflectii, in primul volum


personajul reflector este Ilie Moromete, iar in al doilea volum este Ni-
culae, fiul acestuia. Naratiunea se face la persoana a 3 a. Este structurat in 2
volume. Primul volum contine 3 parti in care ritmul narativ se
accelereaza treptat. Prima parte prezinta viata rurala din satul Silistea-Gumesti
de sambata seara, a doua parte incepe cu plecarea lui Achim cu
oile la Bucuresti si se incheie cu imaginea serbarii scolare in care Niculae face o
criza de friguri, iar a 3 a parte incepe cu o ampla descriere a se-
cerisului si se incheie cu fuga eclorlalti doi, Paraschiv si Nila cu caii,
covoarele de zestre si banii.

In incipit se observa descrierea timpului: "In campia Dunarii cu cativa ani


inaintea celui de al Doilea Razboi Mondial se pare ca timpul avea cu
oamenii nesfarista rabdare. Viata se scurgea aici fara conflicte mari". Tema
timpului este amplasata simetric in volum, la inceput acesta avand
rabdare cu oamenii iar la final nu mai are. Inca din incipit apare un motiv
anticipativ si anume tendinta centrifuga a baietilor Nila, Paraschiv si
Achim. Protagonistul Ilie Moromete se aseaza pe stanoaga podisei si se uita peste
drum demonstrand ca este o fire contemplativa caruia ii
place sa se bucure de spectacolul lumii.

Scena cinei este una de o importanta semnificativa in acest roman. Seara se apropie
iar acestia se strang toti in jurul unei mese mici si rotunde.
La capul mesei se aseaza Ilie Moromete, parca deasupra tuturor, reprezentand capul
familiei si autoritatea in locuinta. Cei 3 baieti, Paraschiv,
Nila si Achim stateau spre partea din afara ca si cand ar fi fost in orice moment
pregatiti sa se ridice si sa plece. In timpul cinei se discuta mai
multe subiecte relevante, cum ar fi: scoala lui Niculae, fonciirea si plecarea la
Bucuresti cu oile. In aceasta secventa se pot observa semne ale des-
tramarii familiei. Desi Ilie Moromete incerca sa le ofere cat mai multe baietilor
sai, nu ii multumeste pe acestia. Nu sunt multumiti ca tatal lor
nu se descurca la fel de bine ca si Balosu, iar acest lucru ii face sa formeze un
plan pentru a fugi la Bucuresti cu oile, caii si putinii bani pe care-i
avea familia Moromete.

O alta scena semnificativa ar fi taierea salcamului din curtea familiei Moromete.


Tatal alege o zi de duminica si il trezeste pe Nila. Se apropie de
salcamul urias, stufos si inalt care strajuia acea parte a satului. Copiii il
cunosteau fiindca primavara ii mancau florile iar iarna se dadeau pe ghe-
tus si imbratisau tulpina salcamului, lipindu-si obrajii de scoarta lui neagra.
Salcamul poate fii perceput ca un simbol al puritatii, autoritatii. Du-
pa ce salcamul se prabuseste, totul se facuse mic, cerul deschis si campia
acopereau imprejurimile. Toata lumea era mirata de decizia lui Ilie Mo-
romete, iar acesta raspunde scurt, chiar putin ironic: "Ca sa se mire prostii.". El
ii vinde salcamul lui Balosu pentru a plati fonciirea, dar vecinul
lui, care dorea copacul de mult timp nu primeste satisfactia pe care o astepta, asa
ca ii aminteste si de locul din spatele casei.

O secventa reprezentativa lui Ilie Moromete este cea de la fieraria lui Iocan.
Acolo, lumea se strangea pentru a discuta politica in mare parte.
Pe drum toata lumea il saluta pe Ilie, dand dovada ca este un om respectat in
comunitatea din Silistea-Gumesti. Acolo, discutiile nu erau la fel
de interesante si de amuzante in lispa a doua personaje: Cocosila si Ilie. Acestia
reuseau sa porneasca discutii care starneau interesul tuturor
celor prezenti la adunare. Acest lucru ajuta la formarea caracterizarii
personajului principal, dand dovada de un caracter social.

In concluzie, datorita argumentelor prezentate mai sus, consider ca romanul


"Morometii" de Marin Preda poate fi incadrat in curentul literar
realist.

S-ar putea să vă placă și