TESTAMENT

-Tudor Arghezi

Tudor Arghezi a fost un scriitor roman care a adus o contributie valoaroasa in

lirica literaturii romane, a scris proza, teatru, pamflete si literatura pentru copii.
Arghezi introduce in literatura romana estetica uratului preluata de la scriitorul
francez Charles Baudelaire. Arghezi este un innoitor al limbajului poetic, prin
incalcarea conventiilor si a regulilor.
Modernismul este un curent in arta si literatura sec al XX-lea, caracterizat prin
negarea traditiei si impunerea unor noi principii de creatie.
Poezia „Testament” de Tudor Arghezi face parte din seria artelor poetice
moderne (explica conceptia poetului despre poezie, creatie) si deschide volumul
de debut al poetului „Cuvinte potrivite” in anul 1927.
„Testament” este o arta poetica, deoarece autorul isi exprima viziunea artistica
despre poezie si despre rolul poetului in societate.
„Testament” este o arta poetica moderna pentru ca in cadrul ei apare o
problema specifica liricii moderne: ideea transfigurarii socialului in estetic,
estetica uratului, raportul dintre inspiratie si tehnica poetului.
Tema poeziei este creatia in ipostaza de mestesug, creatie lasata mostenire unui
fiu spiritual.
Titlul poeziei are dublu sens, denotativ si conotativ. Sensul denotativ trimite la
actul juridic prin care o persoana isi lasa mostenire dupa moarte bunurile
materiale, iar sensul conotativ trimite la o mostenire spirituala adresata
urmasilor-cititori sau scriitori.
Poezia este structurata in 6 strofe inegale ca numar de versuri, grupate in trei
secvente poetice, sub forma unui monolog adresat: Prima secventa sugereaza
legatura dintre generatii: strabuni, poet si urmasii-cititori. Secventa a doua reda
rolul etic, estetic si social al poeziei. A treia secventa poetica reprezinta
contopirea dintre har si truda in poezie. Lirismul este subiectiv, eul liric apare
in mai multe ipostaze: eu, noi, tata, robul.
Incipitul e un concept ca o adresare directa a poetului catre un fiu spiritual si
contine ideea mostenirii spirituale, concretizata in „carte”: „Nu-ti voi lasa drept
bunuri dupa moarte/ Decat un nume adunat pe-o carte..”. Formula de adresare,
vocativul „fiule” se refera la un potential cititor, poetul identificandu-se in mod
simbolic cu un „tata”, un mentor al generatiilor viitoare. De asemenea, poetul se
imagineaza ca o veriga in lantul unor generatii, carora le transmite creatia sa.
„Cartea” este o metafora care exprima legatura dintre generatii, dar si o treapta
in evolutia acestora „cartea mea e-o treapta”.

496 cuv
1
TESTAMENT
-Tudor Arghezi

Strofa a treia contine ideea transformarii limbajului comun, al „taranilor” in

limbaj poetic. Poetul devine un mestesugar de cuvinte, pe care le „potriveste”
pentru a crea poezia: „Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite/ Eu am ivit cuvinte
potrivite..”
In strofa a patra apare ideea transfigurarii socialului in estetic, din faptul ca
durerea si revolta sociala sunt concretizate in poezie prin metafora „vioara”:
„Durerea asta surda si amara/ O gramadii pe-o singura vioara..”
In strofa a cincea apare estetica uratului, element modern al viziunii artistice
argheziene. La fel ca poetul francez Charles Baudelaire in volumul „Florile
raului”, Arghezi considera ca orice aspect al realitatii sociale, urat sau frumos,
grotesc sau sublim, poate deveni sursa de inspiratie pentru poezie „Din bube,
mucegaiuri si noroi/ Iscat-am frumuseti si preturi noi”.
Asadar, Arghezi este un poet modern, pentru ca inoveaza limbajul poetic si face
din „urat” sursa pentru „frumos”.
Ultima strofa contine ideea potrivit careia poezia este rezultatul inspiratiei, dar
si al mestesugului: „Slova de foc si slova faurita/ Imparechiate-n carte se
marita”. „Slova de foc” este o metafora pentru inspiratie, iar „slova faurita” este
o metafora pentru mestesugul poetului.
Poetul este un „rob” al scrisului si se afla in slujba cititorului: „Robul a scris-o,
Domnul o citeste”.
Prozodia imbina traditie si modernitate, strofe inegale ca numar de versuri,
masura de 9-11 silabe, rima imperecheata.
In concluzie, poezia „Testament” este o arta poetica moderna, deoarece Tudor
Arghezi introduce in literatura romana estetica uratului si o noua viziune asupra
rolului poetului, care e mai mult un mestesugar al cuvintelor, decat un inspirat.

496 cuv
2