Grinzi cu zabrele

INGINERIA STRUCTURILOR PORTANTE ALE SISTEMELOR MECANICE

Student : ing. Vlad Andrei
Generalitati
Grinzile cu zbrele sunt elemente de construcie care in ansamblul lor lucreaz ca
elemente incovoiate, dar barele care le alctuiesc sunt solicitate la eforturi axiale.
Aceste grinzi sunt formate din bare drepte prinse intre ele in noduri cu nituri,
buloane sau sudur.
Incrcrile exterioare se caut a se aplica numai in noduri, ceea ce conduce (dac
legturile intre bare sunt articulaii) la apariia numai de eforturi axiale. In
realitate aceste legturi sunt semirigide, ca urmare apar i eforturi de incovoiere
in bare, dar ele reprezint numai 5%...15% din valoarea tensiunilor produse de
eforturile axiale. Aceste momente sunt cu atat mai mici cu cat zvelteea barelor
este mai mare.
La grinzile cu zbrele este necesar ca axele tuturor barelor s fie in acelai plan,
care este de fapt planul grinzii cu zbrele.
Prima constructie metalica:
Thomas Wilsons Wear Bridge, 1792-1796
Primul acoperis folosind grinzi metalice cu zabrele:
Acoperisul Euston Station Marea Britanie, 1837
TIPURI DE GRINZI CU ZBRELE
Elemente componente
Elementele componente ale grinzii cu zabrele sunt:
Talpa
Zabrele : diagonal si montanti
 Domenii de utilizare
Grinzile cu zbrele sunt larg rspandite in construciile executate din oel. Ele se
utilizeaz la realizarea celor mai variate tipuri de construcii:
Ferme pentru susinerea acoperiului i contravantuiri in planul acoperiului;
Grinzi de rulare sau de franare;
Alctuirea structurilor cu deschideri mari:
Sli de sport i de expoziie
Hangare;
Instalaii de transport (poduri rulante, etc.);
Piloni i turnuri de radio i televiziune;
Castele de ap;
Construcii metalice speciale;
Poduri de cale ferat i rutiere, etc
Clasificare
Dupa forma grinzii cu zabrele :
o Triunghiulare ;
o Trapezoidale ;
o Dreptunghiulare ;
o Cu talpa parabolica ;
 Dupa forma sectiunii transversal :
o Grinzi plane ;
o Grinzi spatiale (pot prelua si forte orizontale) ;
Dupa rezemare :
o Cu rezemare la nivelul talpii superioare ;
o Cu rezemare la nivelul talpii inferioare ;
 Dupa modul de zabrelire :
o Numai cu tlpi i diagonale: rar folosite i numai pentru grinzi
secundare (A);
o Cu tlpi, diagonale i montani:
Diagonale descendente: bare intinse ferme de oel (B)
Diagonale ascendente: bare comprimate ferme de lemn (C)
Diagonale alternante: bare intinse i comprimate;
o Pentru grinzile inalte se mai folosesc i urmtoarele tipuri de zbrelire:
Zbrelire in K (A):
Zbrelire in X (B)
Sisteme secundare de zbrelire dac grinda preia i fore intermediare (C).
 Condiiile de indeformabilitate geometric si
determinare static

b = 18 ; r = 4 ; N = 11
b + r = 18 + 4 = 22 ; 2N = 2 x 11 = 22
b + r = necunoscutele ; 2N = numrul de ecuaii de echilibru static.
Concluzii:
-pentru (b + r) = 2N grinda este static determinat;
(b + r) > 2N mecanism;
(b + r) < 2N grinda este static nedeterminat.
METODA IZOLRII NODURILOR
Metoda izolrii nodurilor se bazeaz pe teorema echilibrului prilor
indivizibile, unde se consider ca parte indivizibil, succesiv fiecare nod,
respectiv pe teorema solidificrii pentru aflarea reaciunilor din
legturile exterioare.
Rezolvarea se face considernd urmtoarele etape:
Dup verificarea condiiei de determinare static i invariabilitate
geometric, se aplic metoda solidificrii pentru calculul reaciunilor
din legturile exterioare; cele trei ecuaii de echilibru sunt suficiente
pentru calculul celor trei reaciuni.
 Se izoleaz un nod n care converg dou bare (eforturile din cele dou
bare sunt necunoscute) i se scriu dou ecuaii de proiecie pentru
forele care acioneaz n nod. Aceste fore pot fi: forele exterioare
date, reaciunile calculate anterior i cele dou eforturi necunoscute. Se
respect convenia adoptat pentru sensul eforturilor necunoscute:
totdeauna sunt considerate pozitive, ca ieind din nod.
Se rezolv sistemul de dou ecuaii cu cele dou necunoscute.
Eforturile stabilite se reprezint pe o schem de fore a grinzii, pe
ambele noduri aferente fiecrei bare. Se nelege c o valoare negativ
a unui efort calculat conduce la reprezentarea acestuia cu sensul su
de aciune, adic intrnd n nod.
 Se caut izolarea unui alt nod (de regul vecin cu precedentele
izolate), care are dou bare de effort necunoscut. Acesta se ncarc
cu forele exterioare (date i de legtur) i cu eforturile cunoscute
i necunoscute.
Se exprim condiia de echilibru prin scrierea celor dou ecuaii
de proiecie.

Procedeul se continu din aproape n aproape pn cnd se

epuizeaz toate nodurile grinzii i se stabilesc toate eforturile.

Observaie:
Ultimele dou noduri izolate conin trei ecuaii de verificare.
Metoda sectiunilor
A doua metod analitic pentru calculul eforturilor din barele
grinzilor cu zbrele este metoda seciunilor care se bazeaz att pe
teorema solidificrii ct i pe teorema echilibrului prilor. Metoda se
utilizeaz de obicei pentru verificarea rezultatelor eforturilor din bare
stabilite n urma utilizrii metodei izolrii nodurilor, dar poate fi folosit
i ca metod direct pentru calculul eforturilor din bare.
 Etapele de calcul la aplicare aceste metode (folosita ca metoda de
verificare) sunt :
Se verifica conditia de determinare static si invariabilitatea geometrica
conform relatiei :
2N-b+r
N= nr de noduri
b= nr de bare
r= nr de legaturi exterioare simple
Se calculeaza reactiunile din legaturile exterioare simple
Se procedeaza la o sectionare a grinzii cu zabrele, recomandandu-se
indeplinirea urmatoarelor conditii:
o sectiunea trebuie sa desparta grinda in doua parti distincte
o sectiunea aplicata trebuie sa intalneasca cel mult 3 bare de effort
necunoscut
o alegerea celor trei bare de effort necunoscut, se face astfel incat
aceste 3 bare sectionate sa nu fie toate trei paralele, sau toate trei
concurente in acelasi punct.
Pentru una din cele doua parti obtinute in urma sectionarii se scriu
trei ecuatii de echilibru. Scrierea ecuatiilor se face astfel incat sa se un
sistem de ecuatii independent in vederea unei rezolvari rapide.
Se rezolva sistemul de ecuatii stabilit la punctul anterior si se
figureaza eforturile gasite pe o schema de forte a grinzii in ansamblul
ei.
Verificare se face dupa un effort calculate, considerand o alta
sectiune.