1.Constituirea rii Moldovei: legend i adevr istoric.

Traditia cronicareasca spune ca Tara Moldovei s-a format ca rezultat al
desclecatului din Maramures. Procesul de constituire a statului de la est de
Carpati s-a accelerat la finele sec. al XIII-lea-prima jumatate a sec. al XIV-lea.
Cronicile interne vorbesc despre Dragos, iar cronicile externe vorbesc despre
Bogdan anul figurnd acelai-1359. In anul 1345 la ordinal regelui Carol Robert
de Anjou, oastea transilvnean, compus din secui i romni maramureeni a
ntreprins o campanie la est de Carpati, nfrngndu-I pe ttari. In urma acestei
campanii s-a format un voievodat, iar in fruntea voievodatului a fost numit
voievodul maramuresean Drago. Centrul voievodatului era orasul Baia, numit
si Moldova.Voievodul Dragos a ncercat s pun bazele unei dinastii: el a
transmis functia fiului su Sas, care a fost preluat de nepotul su Balc. O a
doua etap n constituirea statului medieval moldovenesc este legata de
numele voievodului Bogdan din Cuhea. Dup o lupt ndelungat pentru
pstrarea liberttii romnilor din Maramure, el a trecut muntii cu ceata sa,
stabilindu-se n Moldova, de unde la izgonit pe Balc. Prin aciunea lui Bogdan a
fost nlturat suzeranitatea regelui maghiar. Bogdan a unificat voievodatul din
valea Moldovei cu cel de la Suceava-Rdui, apoi cu ara epeniului si
cetile ei. n 1365 regele Ungariei este obligat de mprejurrile international
s recunoasc Tara Moldovei ca stat independent.
3. Formele statului medieval
Pe parcursul evolutiei medieval formele statale au suferit multe evolutii. Astfel
Regatele barbare, Monarhia feudal i Monarhia Strilor, evolueaz spre
absolutism. Regatele barbare numite si ,, Democratii militare sunt o minoritate
etnica organizat din punt de vedere militar. n aceste regate nu exista un sistem
juridic unic, cuceritorii si cei cucerii ii organizau viata propriu, nu exista nici un
sistem constant de conducere. Conductorul militar care preia functia regelui,
realizeaz prerogativele sale de conducere. Singura organizatie ce si-a pstrat
caracterul a fost biserica, de aceea ea a preluat mai multe functii ale administrrii
locale. Monarhia feudal este o forma ce se caracterizeaza prin descentralizarea
maxim. La aceasta a contribui sistemul de vasalitate ierarhizat. Procesul de
descentralizarea a fost cauzat si de caracterul izolaionist al lumii agrare, care
constituiau baza statului n aceast perioad. Tot in acest timp a avut loc si
revolutia agrar. Instaurarea monarhiei strilor a insemnat nceputul unei
competiii ntre fotii aliai. n linii generale fiecare ptur social ncearc s-i
impun controlul asupra puterii centrale pentru a folosi n concurena cu alte
pturi sociale. Instituiile de baz ale monarhiei strilor au fost: administraia
permanent, armata permanent i impozitile permanente. n opinia mea epoca
absolutist a condus la culmea puterii regale i n acelai timp la degradarea
organelor reprezentative, ele fiind ignorate de puterea central.

2. Prima Unire politic a rilor Romne

Evenimentele din 1594-1599 l-au convis pe Mihai Viteazu c
nlturarea suzeranitii otomane este posibil doar n condiiile
crerii unui fron antiotoman. Mihai Viteazu fiin impus s renune la
tron i s prseasc ara Romneasc, n toamna anului 1599
ntreprinde o campanie preventive n Transilvania. Btlia de la
elimbr de la 18-28 octombrie 1599 s-a soldat cu victoria armatei
lui Mihai Viteazu. La 4 noiembrie Mihai si-a fcut o intrare triumfala
n Alba Iulia. Mihai Viteazu nu a refcut regimul de guvernare
Transilvnean, el i-a egalat pe romni n drepturi, oficializnd
biserica i limba romn. n mai 1600 Mihai Viteazu fr mari
dificultpi ocup Moldova, ntitulndu-se la Iai ,,Domn al rii
Romneti, al Ardelului i al Moldovei. La 9/19 august 1601,
aflndu-se n cortul su, Mihai viteazu a fost asasinat la porunca
generalului austriac G.Basta. n consecin s-a destramat i Unirea
politic a rilor Romne. n opinia mea Mihai Viteazu a realizat o
fapt mrea, reuind sa realizeze prima unire politica a celor trei
tri romne sub o singur domnie.
4.Statutul politico-juridic al rilor Romne sub suzeranitatea
otoman
In primi ani dupa asasinarea lui Mihai Viteazu regimul
suzeranitatii otomane in TR era inca slab.Regimul suzeranitii
otomane s-a instaurat treptat,initial in TR.Ainceput prin plata
tributului.Initial platit tribut Muntenia in 1417,apoi Md in
1456.Astefl sa produs un regim tributal.Atita tim cit TR puteu
conta pe Ungaria,acest regim era limitat instabil si
revocabil.Situatia se schimba catre mijlocul sec. 16,se schimba
si statutul politic al TR.Astfel are loc instaurarea regimului de
suzeranitatea otomana .Catre mijlocul si jumatatea a doua a
sec.16 ducii au inteles ca o exploatare economica a TR este
mult mai avantajoasa.Astfel Constantipolul trimitea anual la
Buda 260 galbeni.TR si-au pastrat autonimia interna si
beneficiau de statutul de Ahhd care prevedea.Pastrarea
domniei de ritm crestin,un regim vamal obisnuit,schimbul liber
de negustori si fugari.
Cruciadele, declinul puterii arabe.
Cucerirea arab: n sec. VII califatul arab cuprindea:Siria, Palestina, Irak, Persia, iar n 711 au
ajuns n Spania, n 732 au fost oprii de Carol cel Mare. n sec. IX ncepe declinul arab, iar in sec.
XI-decderea arab. Ca rezultat urmeaz reactia puterii cretine.
Cruciade:
1095-1099(prima cruciada) a fost pornit de papa Urban al II si are doua faze: cruciada
sracilor i cruciada cavalerilor.n 1999 cele 4 armate ale cavalerilor cuceresc Irusalimul i
creeaz aici trei structuri: Antiohia, Edessa i Tripoli.
1147-1149 (II cruciad)-a securilor condus de regele Franei Louis VII
1189-1192(III cruciad)-au loc aciunile turcilor. Insula Cipru devine un alt principat latin din
Orient.
1202-1204(IV cruciada)- cruciaii au uitat la ce au pornit si s-a transformat intr-o cruciada de
Jaf. Au ca scop atacarea Egiptului.
Statutul de Ahhd
-pstrarea domniei de ritm crestin
-conservarea deplin a drepturilor i libertii rii, fr nici un ameste ottoman
-Plata haracilor+ pecherilor+ rusfiurilor+ obligatii de aprovizionare+ obligatii de munc+
obligaii de transport+ obligaii extraordinare
-schimb liber de negustori, fugari
-un regim vamal obisnuit
-domnul
Categorii de rani in spatial Romnesc
rani liberi-isi lucrau ogoarele singuri si cu ajutorul angajailor
rani cu nvoial-trani liberi numa cu capul, numai sa ghindeasc
rani dependent-ei depindeau de stapin, pe mosia caruia locuiau si erau obligati sa efectuieze
prestatii in folosul stapinului.(rumni-ara Romneasc/ vecini- Moldova/ iobagi- Transilvania)
Formele de proprietate a ranilor dependenti
Precaria oblate-ranii ce ii nchinau persoana si proprietatea seniorului, primind napoi
pmntul sub form de posesiune
Precaria data-cel fara pmnt se adresa seniorului, primea pmnt n posesiunea sa
Precaria remuneratoria-era o forma combinata, se intilnea n special la biserici.
Capitulatie-tratat incheiat de domnii Tarii Romne cu Poarta Otoman, care contine mai multe capitol, de
unde si denumirea lui, adica act alcatuit din capitol.
Ahidname-act eliberat unilateral de catre sultan prin care se confirmau tratatele Trilor Romne cu
Poarta Otoman.
Edicule-nchisoare din istambul unde au fost intemnitati domni romni.
Peche-dar oferit de domnii romni sultanului dar i altor demnitari turci cu diferite ocazii.
Pentarhie-biseric condusa de cinci ierarhi superiori, in care nici una dintre patriarhii nu avea suprematie
asupra celorlalte.

Campania cea lung

Campania cea lung a fost intreprins de Iancu de Hunedoara, ce sa desfaurat n perioada septembrie-
octombrie 1443-ianuarie 1444. Inaintnd n Balcani, Iancu amenint Adrianopolul, capitala statului
otoman. Era vremea pregatiri unei cruciade impotriva turcilor la cererea Papei. Ea sa soldat ci nfrngerea
la Varna n toamna anului 1444. n lupta a czut regale Ungariei si al Poloniei, Vladislav. Iancu de
Hunedoara a intervenit, in 1447, la sud de Carpai, executindu-l pe Vlad Dracul sip e feciorul sau Mircea,
declarndu-se voievod al rii Romne.
Darul lui Constantin
Document falsificat n partea occidental a Europei n sec. al VIII-lea de catre cancelaria papal, n care
mpratul Constantin cel Mare ar fi druit partea de vest a Europei papei de la Roma si urmailor si n
Scaunul Sfntului Petru, dupa care ar fi plecat la Constantinopol. Astfel toi regii occidental trebuiau sa se
supuna papei, nu doar ca unei autoritti spiritual dar sic a uneia politice.
Reforma de la Cluny
Pentru a esi din criza in sec. al X-lea incepeo reforma la mnstirea Cluny din Burgundia. Acolo a fost
introdusa o regula mult mai riguroasa decit cea a mnstirilor Benedictine, care prevedea o disciplina
sever, cresterea autoritii abatelui, obligaia de a cunoaste cartea si munca fizic.Ea a fost primita de
clerul de rind, autoritile laice si ecleziastice si de pontifonii romni.Pucntul final al reformei a fost
Conciliul de la Laterano din 1059 care a interzis clerului sa primeasc functiile din miinile autoritilor
temporale si a declarant principiul celibatului clerului. Dac pn la aceast data papii erau alesi de
poporul roman de acum in colo ei sunt alesi de colegiul cardinalilor.