UNIVERSITATEA DE TIINE AGRONOMICE I MEDICIN VETERINAR-

BUCURETI
FACULTATEA DE MANAGEMENT,INGINERIE ECONOMIC N AGRICULTUR I
DEZVOLTARE RURAL
SPECIALIZAREA:INGINERIE ECONOMIC N AGRICULTUR

PROIECT LA CONSULTAN
Profesor ndrumator: Dr. Angelescu Carmen

Student: Gavril Gabriel-Sergiu

Grupa: 8402
 Romania are a sasea cea mai mare suprafata agricola utilizata dintre
tarile Uniunii Europene si este printre primii zece exportatori mondiali
de grau si porumb
Cu toate acestea, agricultura Romaniei este insuficient mecanizata,
afectata de fragmentarea proprietatii agrare, de lipsa capitalului si a
sistemelor de irigatii, precum si de lipsa educatiei profesionale a
lucratorilor agricoli, arata o analiza a PwC Romania.
Potrivit datelor PwC, Romania avea la nivelul anului 2013 o suprafata
agricola utilizata de 13,9 milioane de hectare, dupa Franta (29 mil. ha),
Spania (23,6 mil. ha), Marea Britanie (17,3 mil. ha), Germania (16,7 mil.
ha) si Polonia (14,4 mil. ha), dar mai mare decat cea de care dispuneau
Italia (13,1 mil. ha), Ungaria (5,3 mil. ha) sau Bulgaria (5,1 mil. ha).
60% din suprafata agricola utilizata a Romaniei (8,2 mil. ha) o
reprezinta terenul arabil, iar din aceasta suprafata circa doua treimi
sunt folosite pentru culturi de cereale. Astfel se face ca Romania este
unul dintre cei mai mari zece exportatori de cereale din lume (locul
noua in lume la exportul de grau si locul sase la exportul de porumb).
 Fragmentarea exploatatiilor agricole
Romania sufera de cea mai acuta problema de fragmentare
a proprietatii in agricultura dintre toate tarile din Uniunea
Europeana si are o marime medie de exploatatie similara
cu Malta sau Cipru, tari insulare, cu suprafete agricole mult
mai mici decat cea a Romaniei.
Aproape 75% dintre fermele din Romania au sub doua
hectare iar ponderea fermelor sub zece hectare este de
98% din total ca numar si 39% din total suprafata agricola
utilizata. La polul opus, fermele cu dimensiuni de peste 100
hectare reprezinta doar 0,5% din numarul total, dar
exploateaza 49% din suprafata agricola. in contrast cu
celelalte alte state europene, segmentul fermelor mijlocii,
intre zece hectare si 100 de hectare, este relativ slab
reprezentat in Romania.
 Nivelul de pregatire al fermierilor
Conform datelor Comisiei Europene, 96,4% dintre fermierii
romani au declarat ca si-au insusit cunostintele in domeniul
agricol strict pe baza experientei practice, fata de 70,9% dintre
fermieri la nivelul Uniunii Europene
Nivelul de instruire al fermierilor din Romania se situeaza sub
cel al noilor state membre precum Ungaria si Polonia, in cazul
carora 17,9%, respectiv 47,8% dintre fermieri raporteaza ca au
avut parte de instruire formala de baza si completa in domeniul
agriculturii.
O alta problema caracteristica sectorului agricol romanesc din
perspectiva resurselor umane o reprezinta faptul ca nu exista un
statut profesional clar definit al agricultorului. Acest lucru are
implicatii puternice, pe plan fiscal si al asigurarilor sociale si
asistentei de sanatate.
 Nivelul redus al capitalizarii in agricultura
Romania se afla pe penultimul loc din Uniunea Europeana din
perspectiva capitalizarii exploatatiilor agricole.
Printre cauzele acestui grad scazut de capitalizare se numara si nivelul
mare de fragmentare (lipsa economiilor de scara si a posibilitatii de a
obtine cu usurinta finantare), venituri mici la nivel de ferma si lipsa
instruirii agricole in randul fermierilor.
Simptomele capitalizarii scazute in agricultura sunt numeroase si
afecteaza in mod semnificativ randamentele productiei. De exemplu,
dotarile tehnologice ale exploatatiilor agricole sunt rudimentare - mai
putin de 2% din exploatatiile din Romania detin cel putin un tractor.
Principala piedica in calea dotarii tehnologice a agricultorilor romani o
reprezinta suprafata redusa a exploatatiilor agricole, care nu permite
utilizarea eficienta a mijloacelor tehnologice moderne si nici nu
justifica investitia in acestea, prin prisma recoltelor obtinute.
 n ceea ce privete sectorul agricol olandez, multe lucruri
sunt la superlativ. Olanda este, spre exemplu, cel mai
mare exportator de legume din lume. Este cel mai mare
exportator de ceap.
Ocup locul doi n lume la exportul de bere. Fermierii
olandezi export mai muli porci vii dect oricare alii.
Dup SUA, Olanda export mai mult mncare dect
oricare alt ar de pe planet, o performan incredibil
avnd n vedere c are o suprafa de 230 de ori mai mic
dect cea a SUA.
Olanda are toate ingredientele necesare pentru a fi un
campion al agriculturii.
 ara are un relief plat, pmnt fertil i clim moderat. Mai
important, educaia forei de munc n domeniul agricol este
prioritar acolo. Universitatea Wageningen este cea mai mare
instituie pentru pregtire n tiinele agricole din lume. 12
dintre cele mai mari companii alimentare din lume au faciliti
de cercetare i de dezvoltare n Olanda. Printre aceste
companii se numr Danone i Heinz.
De asemenea, Olanda gzduiete 19 dintre cei mai mari 25 de
productori de chimicale la nivel mondial. Cteva nume: Dow
Chemical, Neste, Cargill, Monsanto, ConAgra i Royal Dutch
Shell.
De aceea nu este de mirare c Olanda exceleaz n tehnologie
i export tehnologie agricol. Aceast pia este liderul lumii
la utilaje de procesare pentru industria alimentar.
 Mai nou, fermierii olandezi dezvolt ceea ce se cheam
agricultur de precizie, n care drone detecteaz bolile
plantelor i mprtie pesticide doar acolo unde este nevoie.
Roboi agricoli de mici dimensiuni cultiv terenurile eficient i
ieftin 24 de ore pe zi, apte zile pe sptmn. Senzori din sol
anun cnd planta trebuie udat sau are nevoie de fertilizatori,
iar sateliii informeaz fermierul despre calitatea solului, dac
a venit vremea recoltatului sau dac trebuie s intervin pentru
a elimina duntorii.
Guvernul finaneaz cu dou milioane de euro un program
pentru testarea ultimelor nouti din agricultura de precizie.
Olanda ocup locul doi n Europa n funcie de investiiile n
cercetare i dezvoltare (ca procent din PIB) pentru sectorul
agroalimentar.
 n Olanda se construiete prima ferm vertical din lume folosit n scopuri
comerciale. Aceasta va alimenta unul dintre cele mai mari lanuri de supermarketuri
din Europa cu salat verde.
Olanda n-ar fi o for exportatoare dac n-ar avea pe unde s-i trimit produsele n
lume. Portul Rotterdam este cel mai mare din Europa. Aceast deschidere ctre
comerul internaional, zahrul extrem de ieftin i tehnologia companiilor de top
ajut Olanda s investeasc n sisteme biotehnologice.
Exporturile sectorului agroalimentar olandez au atins anul trecut nivelul record de
94 miliarde de euro, fa de 90 de miliarde de euro n anul anterior.
Exporturile de produsele agricole s-au situat la 85 de miliarde de euro, iar
materialele agricole, know-how-ul i tehnologia au atins nou miliarde de euro, de
asemenea un nou record. Sectorul agroalimentar a participat cu 22% la exporturile
totale ale rii.
Anul trecut, cea mai mare pondere n exporturile agricole au avut-o materialele i
tehnologia (9,4%), apoi produsele de floricultur (9,3%), carnea (8,3%), produsele
din lapte i ou (7,7%) i legumele (7%). Principalele piee de export sunt, n mod
tradiional, Germania, Belgia i Marea Britanie.
Anotimpurile nu sunt un impediment pentru practicarea agriculturii tot timpul
anului. Olanda este liderul lumii la arta creterii plantelor n sere. Suprafaa acop
ROMNIA VS. OLANDA: COMPARAIE DIN PUNCT DE
VEDERE AL PERFORMANEI N AGRICULTUR

Dei avem teren agricol mult i bun, agricultura

romneasc este nc departe de a fi cu adevrat
performant. Succesul, fie el agricol sau nu, se
msoar n bani, i aici comparativ cu ri mai mici,
precum Olanda, stm mult mai prost.
Potrivit lui Robert Rekkers, director general Agricover
Credit, ara noastr performeaz nc sub capacitate din
punct de vedere agricol, n condiiile n care Romnia, cu
9,5 milioane de hectare de teren agricol, export produse
n valoare de 4 miliarde de euro, n timp ce n Olanda,
care are 1,8 milioane de hectare teren agricol, suma
ajunge la 78 de miliarde de euro.
 Exporturi: Romnia - 4 miliarde de euro, Olanda - 78 de
miliarde de euro
Directorul Agricover Credit a prezentat o comparaie ntre
Romnia i Olanda, o ar mult mai mic din punct de vedere
al suprafeei agricole, dar care are rezultate mult mai bune n
domeniul agricol. Produsul Intern Brut al Romniei este de
140 de miliarde de euro n timp ce Olanda are un PIB de 600
de miliarde de euro. Teren arabil, Romnia deine 9,5
milioane de hectare, chiar mai mult dac includem i terenul
nelucrat, iar Olanda doar 1,8 milioane de hectare. Fermieri
profesioniti, cu terenuri de peste 5 hectare, n Romnia sunt
265.000, n timp ce n Olanda sunt doar 67.000. La export de
produse agricole, sincer, situaia este dezamgitoare: 4
miliarde de euro, fa de 78 de miliarde de euro n Olanda, a
precizat Robert Rekkers.
 Terenul agricol e prea ieftin, creditele prea scumpe
Cu privire la preul terenului, Romnia este mult n urm.
La noi n ar un hectar se vinde cu 2.500 pn la 5.000
de euro, n timp ce n Olanda preul este n jur de 40.000
de euro pe hectar. La capitolul creditare pentru
agricultur, anul trecut, n Romnia, 3,5 miliarde de euro
au mers ctre acest sector. Este nimic! n Olanda
creditele pentru agricultur au nsumat 40 de miliarde de
euro n 2013, a mai spus Robert Rekkers. i la gradul de
ndatorare al fermierilor Romnia st mult mai ru dect
Olanda: 1.300 de euro/fermier n Romnia fa de
600.000 de euro n Olanda.