Grup Scolar

George Baritiu
LIVADA
Judeul Satu Mare

Lucrare de specialitate
pentru certificarea competenelor profesionale n vederea obinerii
certificatului de calificare profesional nivel 3
Calificarea: Tehnician in industria textila

TEMA PROIECTULUI:

ELABORAREA DOCUMENTATIEI TEHNICE PENTRU PRODUSUL PANTALON

DE PIJAMA BARBATI

Coordonator:
Elev:CALIN VASILE
Prof. Popa Camelia
Clasa a XIV seral textile
ARGUMENT

Moda este un fenomen social care se manifesta in diverse

domenii ale vietii. Moda imbracamintei este folosita de om
zilnic in toate imprejurarile in care se afla. Omul este
preocupat continuu de a se imbraca modern si elegant.
Spre deosebire de stil care defineste fie o schema formala,fie
un curent artistic si se modifica lent,moda reprezinta
succesiunea rapida deseori unilaterala a unor forme artistice,a
caror principala calitate este noutatea.
 Descrierea modelului
Pijamalele sunt produse de imbracaminte care
fac parte din lenjeria de corp utilizate de toate
categoriile de purtatori ( copii , adolescenti ,
femei si barbati).
Pijamaua pentru barbati este o imbracaminte
usoara care se confectioneaza din tesaturi de
bumbac sau tip bumbac. Este compusa din
bluza si pantalon. Pantalonul este lung fiind
format din detaliu de fata si spate , iar in talie
se ajusteaza cu elastic. La terminatia
inferioara are un tiv sau mansete.
Modelul ales de mine este pantalonul de
pijama pentru barbati.
Este un pantalon care provine din tiparul
clasic de pantalon de pijama avand o mare
lejeritate pe corp. Produsul este prevazut cu
slit la fata.
La partea superioara fixarea pe talie se face
prin intermediul unui elastic
Terminatia pantalonului este la nivelul
gleznelor
Pentru ornamentarea produsului la partea
inferioara este prevazut cu mansete de intarire
Materialul ales pentru acest produs este o
tesatura din bumbac
 Detalierea produsului

Detaliile principale:
Fata
Spate
Detalii secundare
Mansete de intarire
 Proiectarea documentaiei tehnice
Documentaia
tehnic
Documentaia tehnic industrial

Definiie: Documentaia tehnic

industrial reprezint totalitatea actelor
normative, pe baza crora se desfoar
Produs etalon producia industrial.
abloane Scop: Orientarea personalului asupra
Norm intern
modului de confecionare a mbrcmintei
Norma de consum
Proces tehnologic de confecionare i a caracteristicilor pe faze de fabricaie.
Operaie Elemente: Produsul etalon, fia tehnic a
Faz produsului, abloane, norma intern,
Mnuire
Micare
norma de consum, procesul tehnologic de
Norm de timp confecionare
Manopera
Sistem de confecionare prod-
sincron
Sistem de confecionare linie Produsul etalon (prototip, unicat)
tehnologic Stabilete aspectul, forma i caracteristicile finale ale produsului
Elaborare - proiectarea (desenarea modelului, analiza tehnico-artistic a
desenului)
- confecionarea (construirea tiparului, croirea produsului, confecionarea
produsului, analiza tehnic a modelului creat)
 Descrierea tehnica a produsului
Descrierea tehnica a modelului cuprinde aspectul exterior,particularitatile de
constructie a elementelor si reperelor din care este alcatuit produsul,indicarea
tipurilor de materiale din care se confectioneaza precum si date privind
tehnologia de executie.
Descrierea tehnica a produsului cuprinde indicatii, gama dimensionala in care
se executa produsul (gama de marimi,grupe de conformatie) se precizeaza
principalele dimensiuni, valorile acestora si locul de masurare a produsului
finit precum si tolerantele admise fata de valorile nominale.
Aceste date se folosesc la masurarea si controlul sabloanelor de lucru si la
controlul dimensiunilor finite ale produsului.Abaterile pot fi: 1,5 pana la 2 cm
la dimensiunile mari si 0,1 pana la 0,5 cm la dimensiunile mici.
Cerintele tehnice cuprind :
cerintele impuse in prelucrarea si asamblarea detaliilor
latimea rezervelor de cusatura si tiv , felul si dimensiunea cusaturilor
distanta de la margine pentru cusaturile ornamentale
existenta straturilor de intaritura si captuseala,modul de dispunere,zonele de
innadire la croirea unor repere.
 Materiale de baz i auxiliare
Alegerea materiei prime se face n funcie de scopul confecionrii produselor respective. Ele
se aleg n funcie de sezon, vrst, model.
Comoditatea la utilizare exprim gradul de plcere cu care se poart un produs vestimentar.
Comoditatea este reflectat de lejeritatea micrilor pe care le simt purttorii pe corp i
frumuseea lui. Comoditatea este strns legat de culorile materialului folosit pentru
confecionarea pe linia modelului i de factorii igienici ai produsului.
esturile constituie materia prim de baz pentru confecionarea mbrcmintei. esturile
trebuie s ndeplineasc o serie de proprieti fizico mecanice din care cele mai importante
sunt:
- rezistena la frecare
- rezistenta la splare i lumin
- elasticitatea
- tueul
- higroscopicitatea
Materialul ales pentru confecionarea pantalonului de pijama prezint urmtoarele
caracteristici:desimea esturii este de 15 fire in urzeala, 16 fire in bttur pe 1 cm de
tesatura.
Pentru produsul meu am folosit urmatoarele materiale auxiliare: ata de cusut, elastic,
intaritura, nasturi
 CONSTRUCTIA TIPARULUI DE PANTALON DE PIJAMA

Constructia sabloanelor pornesc de la

construirea pe cale geometrica prin calcule a
tiparului clasic de pantalon pijama
Se porneste de la dimensiunile principale ale
corpului:
IC- inaltimea corpului
Pb- perimetrul bustului
Se calculeaza celelalte dimensiuni de baza
perimetrul taliei si perimetrul soldurilor,
lungimea soldurilor.
Urmarim cele 3 etape ale constructiei unui
tipar: calcularea dimensiunilor de baza,
trasarea liniilor de baza si trasarea liniilor de
contur.
Se ajunge la forma finala a tiparului
 Transformarea tiparelor n model
Tiparul de model este obinut prin transformarea
tiparului de baz n funcie de caracteristicile
modelului.
Pentru a elabora tiparul s se asigure
corespunztor dintre produs i suprafaa corpului.
De asemenea trebuie s se asigure confortul la
purtare prin dimensionarea corect i respectarea
caracteristicilor materialului. Etapa obinerii
tiparului de model prin transformarea tiparului de
baza sunt:
Analiza produsului
Realizarea construciei de baz
ntotdeauna modificrile se fac n construcia
de baz conform particularitilor modelului
Verificarea corectitudinii de elaborare a
tiparului de model
Singura transformare fata de tiparul clasic de
pantalon de pijama femei consta in construirea unor
mansete de intarire la terminatia pantalonului
La spate manseta de intarire este dreapta de latime
egala cu 5 cm iar la fata mansetei are forma de V
intors avand acelasi latime pe lateral.
Construcia abloanelor
abloanele se obin prin copierea tiparelor de baza la
care se adauga rezervele de cusatura si tiv
Procedeele de ablonare se clasific n funcie de
modelul n care se realizeaz ablonarea.
a. ablonarea manual - trasnd conturul fiecrui ablon,
succesiv pe material, cu creta de croitorie sau creionul
special.
b. ablonarea cu trafarete - transferul este un complet de
abloane imprimate pe un material rigid. Conturul
abloanelor este perforat. Se aeaz trafaretul peste
ablon i se pulverizeaz praf de cret peste toate
perforaiile; apoi se ridic trafaretele, rmnnd
imprimate conturul abloanelor.
c. ablonare automatizat - se face pe calculator unde se
stabilete ncadrarea optim, consumul de material,
transferarea abloanelor pe hrtii la scara 1:1
 Pregtirea materialului pentru croit
Pregtirea pentru croit este o etap a procesului de producie n care materialele
sunt supuse unor operaii de pregtire, n vederea croirii. Operaiile de pregtire
pentru croit sunt:
decantarea esturilor

clcarea materialelor

controlul i sortarea materialelor

ablonarea i calculul loturilor

spanuirea
Croirea materialelor
Croirea este o etap a procesului de producie prin care materialul ce a fost
pregtit pentru croit este transformat n semifabricate (piesele croite).
Operaiile ce trebuie executate la croire sunt:
secionarea spanului
decuparea detaliilor
controlul i formarea pacheilor
Elaborarea ncadrrii abloanelor
ncadrarea este obinut prin asezarea abloanelor unuia sau
mai multor produse pe o foaie de material. ncadrarea este
urmat de abloane realizndu-se astfel conturarea detaliilor
nacadrate.
Metode de ncadrare
Dup limea materialului
ablonare pe material desfcut:
se vor ncadra toate detaliile produsului
se utilizeaz cel mai des deoarece suprafaa
materialului este mai bine utilizat
ablonare pe material nedesfcut;
detaliile perechi se contureaz o singur dat

detaliile simetrice se aeaz cu axa de simetrie

la marginea ndoit a materialului
Dezavantaje: suprafaa materialului nu este utilizata
ntotdeauna la maxim.
Dup numrul de produse de ncadrare
abloanele simple, cuprind detaliile unui singur
produs;
abloanele combinate, cuprind dou sau mai multe
produse pe aceeai foaie de material.
Pentru produsul meu se poate realiza ncadrarea simpl pe
material dublat, consumul specific fiind de 112 cm in lungime
pe un material cu latimea de 150cm.
 Procesul tehnologic de confecionare
DENUMIREA
DENUMIREA OPERATIEI DENUMIREA CUSATURII UTILAJE FOLOSITE
DETALIILOR
Aplicarea intariturii pe Mansete Fier de calcat
mansete

Surfilarea detaliilor Fata spate Mansete Cusatura de surfilare Masina triplock

Aplicarea mansetelor pe fata Fata spate Cusatura de tighel Masina simpla
si pe spate
Asamblarea cusaturii laterale Fata spate Cusatura de tighel Masina simpla
Descalcarea cusaturii Fata spate calcare Fierul de calcat
laterale
Coaserea cusaturii interioare Fata spate Cusatura de tighel Masina simpla
Descalcarea cusaturii Fata spate calcare Fierul de calcat
interioare
Coaserea turului Produs Cusatura de tighel Masina simpla
pantalonului
Prelucrarea slitului la fata Produs Cusatura de tighel Masina simpla
Indoirea rezervei pentru Produs Cusatura de tighel Masina simpla
elastic
Introducerea elasticului Produs Manual

Executarea butonierelor la Produs Cusatura zig-zag Masina simpla

slit
Coaserea nasturilor Produs Manual

Curatirea atei produs manual Foarfece

Calcarea finala produs calcare Fierul de calcat
 Norme tehnice a securitatii muncii si masuri de
prevenire si stingere a incendiilor

Normele de protecie a munciila maina simpl de cusut

nainte de nceperea lucrului muncitorului care lucreaz la una din aceste maini este obligat s verifice dac:
masa mainii este bine fixat pe picioarele de susinere
corpul mainii este bine fixat pe suportul su
placa acului este bine fixat cu uruburi pentru a evita ruperea acului, a suveicii n funcionarea mainii
instalaia electric nu are poriuni dezizolate ale cablului, techerului sunt ntregi i legtura la cureaua de
mpmntare nu este ntrerupt
ntre cabluri, masa de susinere exist tampoane de psl pentru amortizarea zgomotului i a vibraiilor
Este interzis s se in piciorul pe pedala de punere n funciune a mainii n timpul introducerii aei.
n timpul lucrului sunt interzise discuiile. Privirea muncitorului s fie ndreptat permanent asupra operaiei pe
care o execut, pentru a se evita neparea degetului n acul mainii.
Mainile de cusut simple vor fi prevzute cu aprtor la tija acului i la cureaua de transmisie.
n timpul lucrului distanta dintre maina de cusut i capul muncitorului va fi de 30 cm, iar muncitorul va avea prul
legat.
n timpul fixrii sub picioruul de presare s se acioneze pedala de punere n funciune a mainii.
Evitarea accidentelor cu ocazia ruperilor acelor, se interzice la maini dotate cu ace strmbe sau fr vrf.
Tensiunea instalaiei de iluminat trebuie s fie de 24V.
Este interzis muncitorului s pun mna pe volant n timpul funcionrii mainii, oprirea acesteia se va face cu
ajutorul pedalei.
Este interzis s se depoziteze pe masa mainii de cusut obiecte inutile: foarfece, rigle etc., deoarece n timpul
funcionrii mainii, din cauza vibraiilor se vor provoca accidentri prin cdere.
Deplasarea mainii se va face numai dup ce techerul e scos din priz.
Dup terminarea programului de lucru maina va fi deconectat de la sursa de alimentare cu energie electric,
apucndu-se cu mna pentru scoaterea din priz i nu prin tragerea de cablurile electrice.