CURS 1

GENERALITATI
SNC ENCEFAL
-MADUVA SPINARII

SNP - 31 perechi nv rahidieni

- 12 nv cranieni

SNV simpatic
- parasimpatic
Arii de proiecie
cortical
Reprezentri corticale
Calea piramidal
Plac motorie
Etapele diagnosticului neurologic

Semiologic
Topografic
Etiologic - investigatii
 Investigatii SNC
Neinvazive CT cerebral + medular
- IRM cerebral + medular
- fIRM
- PET
- Doppler vascular
- FES
- TMS
- radiografii simple
- PE
- EEG
 Investigatii SNP
EMG
VCM, VCS
Biopsie musculara + nerv periferic
PL
Radiografii ale zonelor de emergenta nervoasa
Neuronul
Neuronul
 Neuronul
Mitocondrie
Membrana
Nucleu

RE rugos
Poliribozomi
Ap. Golgi

Ribozomi

RE neted
Gatul
axonului

Microtubuli

Axon
Tipuri de neuroni
 Clasificare funcional a neuronilor
Neuroni afereni (senzitivi) transport informaia
spre sistemul nervos
Neuroni efereni (motori) transport informaia
dinspre sistemul nervos
Interneuroni transmit informaia n interiorul
sistemului nervos
Interneuroni de proiecie transport semnale spre alte
regiuni ale sistemului nervos
Interneuroni locali transmit semnale n cadrul aceleiai
regiuni
Circuite neuronale
Transmiterea informaiei depolarizare,
potenial de aciune

Canale de sodiu
Canal de potasiu Canal de calciu
Sinapsa

Sinapsele pot fi localizate oriunde

la nivelul dendritelor (1),
corpului celular (2), axonului (3)
sau terminatiilor axonale (4)
Sinapsa
Nervi
 macrofag
fibr elastin
fibr mielinizat
nemielinizat
colagen

substan de
baz
limfocit

mastocit

capilar fibroblast
neutrofil
 Fibr mielinizat preparat cu tetroxid
de osmiu pentru a colora mielina. Este vizibil un
nod Ranvier spre mijlocul fibrei. Ptura de mielin
colorat mai puternic este ntrerupt la acest nivel,
fibra nervoas fiind acoperit doar de citoplasma
celulei Schwann, mai deschis la culoare. Limitele
dintre clulele Schwann adiacente nu pot fi distinse.

Nerv mielinizat (coloraie argentic).

Axonii formeaz centrul spaiilor ocupate anterior
de mielin. n cazul unora dintre fibrele nervoase n
jurul axonului pot fi identificate dou inele. Aceasta
semnific faptul c seciunea a fost fcut la nivelul
unei fante Schmidt-Lanterman
 Nerv mielinizat.
Sunt vizibile perinervul, parial
epinervul

Nerv subire
nemielinizat
la nivelul dermului
Procese patologice ntlnite la fibrele nervoase
mielinizate
demielinizare/remielinizare
Degenerare walleriana
Degenerare Wallerian/regenerare
Glia
 Rolul celulelor gliale
Suport mecanic
Izolator electric
Scavengeri
Sisteme tampon pentru ioni
i neurotransmitori
Linii de ghidaj n cursul
dezvoltrii
Bariera hematoencefalic
Hrnirea neuronilor
ventricul

glia
microglie
Oligodendrocitul
produce mielina n
sistemul nervos central
Celula Schwann
produce mielina n
esutul nervos
oligodendrocit periferic
Microglia acioneaz
ca fagocite
Astrocitul reglarea
mediului extracelular
Glia radial ghidarea
astrocit dezvoltrii

pia mater
Reprezinta un fenomen prezent permanent la
nivelul sistemului nervos:

Cuprinde mai multe aspecte:

dezvoltarea prenatala
dezvoltarea postnatala:
maturarea creierului
achizitionarea de noi acte motorii
adaptarea in conditiile unei leziuni cerebrale
Dezvoltarea prenatala
 Inaintea formarii placii neurale, celulele sunt
nediferentiate (celule stem) capabile sa se transforme
in orice tip de celula, in functie de zona din embrion in
care sunt dispuse.

Odata formata placa neurala, celulele componente

devin programate sa devina neuroni
 Momente importante ale
dezvoltarii cerebrale

Proliferarea neuronala (devine extrem de

importanta dupa formarea tubului neural.
 Momente importante ale
dezvoltarii cerebrale
Migrarea si agregarea
-se produc dinspre zona
ventriculara spre exterior;
-astfel primele formate sunt
straturile profunde si ulterior
prin penetrarea acestora se
formeaza si straturile
superficiale.
 Agregarea
Odata ajunsi la destinatie neuronii
trebuie sa agrege pentru formarea
structurilor neuronale specifice.
Pentru aceasta intervin moleculele
de adeziune celulara (neural cell
adhesion molecules NCAMs)

Scaderea NCAMs poate fi un factor care sa contribuie la

dezvoltarea schizofreniei.
 Moartea celulara activa
In procesul de dezvoltare 50 % din neuroni mor.
40% apare in primii 2 ani de viata, fiind apoi reactivata
in perioada adolescentei. (eliberarea hormonala
realizeaza finisajul final sculpting.
Este esentiala deoarece multe din celulele respective
nu sunt incluse in anumite circuite sau sunt
nefolositoare.
Migrarea gresita, neatingerea tintelor, limitarea
numarului de neuroni per tinta sunt factori care
favorizeaza moartea neuronala.
 Dezvoltarea cerebrala postnatala
Creierul uman prezinta un ritm de crestere mai lent
comparativ cu alte specii atingand dezvoltarea
completa spre sfarsitul pubertatii.

Volumul cerebral creste de 4 ori de la nastere la

maturitate; cresterea se datoreaza in special cresterii
numarului de sinapse, mielinizarii axonale si cresterii
arborizatiilor dendritice.

In particular, cortexul prefrontal este ultima regiune

cerebrala care atinge maturitatea.
 Sinaptogeneza
Reprezinta suportul abilitatii
analitice
Se dezvolta diferit in diferite
regiuni cerebrale
Astfel la nivelul cortexului
vizual se definitiveaza
aproximativ la 4 luni postnatal
in timp ce la nivelul cortexului
prefrontal densitatea maxima
este atinsa in al doilea an de
viata.
 Mielinizarea

Creste viteza conducerii nervoase

Apare in primele luni pentru ariile senzitive si

motorii in timp ce mielinizarea cortexului prefrontal
este finalizata in perioada adolescentei.

Multe sinapse formate in perioada de dezvoltare

timpurie se pierd; supraproductia de sinapse la
nivelul creierului imatur poate contribui la cresterea
plasticitatii cerebrale.
Conducerea nervoasa
 Neurogeneza si plasticitatea la adult
Date relativ recente sustin existenta
neurogenezei in creierul adult.
Aceasta a fost demonstrata in hipocamp,
bulbul olfactiv si cortexul de asociatie.
Reorganizarea functionala poate fi evidentiata
in conditiile achizitiei de noi scheme motorii
sau in conditii patologice prin distrugerea sau
inactivarea unor structuri cerebrale.
 Plasticitatea neuronala la adult
Multi ani plasticitatea a fost considerata ca o
caracteristica a perioadei de maturare cerebrala.

Ultimii ani prin tehnicile de neurofiziologie si

imagerie functionala s-a pus in evidenta ca si la
nivelul creierului adult exista fenomenul de
plasticitate.

Aceasta intervine atat la subiectii sanatosi in

procesul de invatare cit si in cazul recuperarii dupa
leziuni cerebrale.
 Mecanisme ale neuroplasticitatii
Legea Hebb

Plasticitatea sinaptica

Sinaptogeneza

Cresterea axonala si regenerarea

Neuroplasticitatea cortexului senzitiv

Neuroplasticitatea cortexului motor

 Concluzii
Plasticitatea cerebrala reprezinta un fenomen
continuu de-a lungul vietii.
Permite invatarea de scheme noi dar si adaptarea
la noi situatii.
Apare atat in conditii normale cat si patologice.
Poate fi evidentiata prin variate tehnici de
imagerie functionala