REGIUNI TOPOGRAFICE ALE

MEMBRULUI SUPERIOR
SPAŢIILE ŞI LOJELE MÂINII ŞI
DEGETELOR
SPAŢIILE ŞI LOJELE MÂINII
Topografic, mâna are două porţiuni:
1. partea anterioară – palmară sau volară;
2. partea posterioară – dorsală.

Faţa palmară este formată din trei

regiuni:
1. regiunea tenară
2. regiunea palmară mijlocie
3. regiunea hipotenară.
SPAŢIILE ŞI LOJELE MÂINII
Stratigrafia mâinii:
1. pielea
- groasă pe faţa palmară, aderentă la
straturile profunde în regiunea mijlocie şi
mai mobilă în regiunile tenară şi
hipotenară;
- subţire, mobilă, evidenţiază desenul
venos superficial pe faţa dorsală.
2. ţesutul adipos subcutanat – aproape
absentă pe faţa dorsală.
SPAŢIILE ŞI LOJELE MÂINII
Stratigrafia mâinii:
3. fascia palmară
superficială –
continuă fasciile
membrului
inferior; aderă la
aponevroza
palmară mijlocie
dar este bine
vizibilă în celelalte
regiuni.
SPAŢIILE ŞI LOJELE MÂINII
fascia palmară
superficială – dă
naştere pe faţa
palmară la două
septuri ce vor
delimita eminenţele
tenară şi hipotenară:
• septul palmar medial
– se inseră pe
metacarpianul 5
• septul palmar lateral
– se inseră pe
metacarpianul 3
• între cele două
septuri se formează
loja palmară mijlocie
SPAŢIILE ŞI LOJELE MÂINII
În afară de fascia
palmară superficială,
la nivelul mâinii mai
există două fascii
profunde:
• fascia palmară
profundă – pe faţa
anterioară a
metacapienelor
• fascia interosoasă
dorsală – pe faţa
posterioară a
metacarpienelor.
SPAŢIILE ŞI LOJELE MÂINII
Loja palmară laterală
• este formată de
muşchii eminenţei
tenare:
- m. scurt abductor al
policelui;
- m. opozant al
policelui;
- m. scurt flexor al
policelui;
- m. adductor al
policelui.
SPAŢIILE ŞI LOJELE MÂINII
Loja palmară medială
• este formată de
muşchii eminenţei
hipotenare:
- m. palmar scurt;
- m. abductor al
degetului mic;
- m. opozant al
degetului mic;
- m. scurt flexor al
degetului mic.
SPAŢIILE ŞI LOJELE MÂINII
Loja mijlocie a palmei este
delimitată anterior de
aponevroza palmară:
• lamă fibroasă
triunghiulară cu baza
distal;
• fibre longitudinale;
• fibre transversale;
distal, fibrele
transversale formează
ligamentul natatoriu;
• fibre verticale ce
ancorează dermul.
SPAŢIILE ŞI LOJELE MÂINII
Loja mijlocie a palmei – conţinut:
• plan pretendinos;
• planul intertendinos;
• planul retrotendinos.
SPAŢIILE ŞI LOJELE MÂINII
Loja mijlocie a palmei - planul
pretendinos:
• nn. palmari digitali comuni;
• arcada palmară superficială.
SPAŢIILE ŞI LOJELE MÂINII
Loja mijlocie a palmei - planul
intertendinos:
• tendoanele FSD şi FPD;
• mm. lumbricali.
SPAŢIILE ŞI LOJELE MÂINII
Loja mijlocie a palmei - planul
retrotendinos:
• ramurile terminale, profunde ale nn. median şi
ulnar;
• arcada palmară profundă.
SPAŢIILE ŞI LOJELE MÂINII
Teci sinoviale ale mm. flexori
• tendoanele mm. flexori ai degetelor
sunt învelite în teci fibroase căptuşite
cu membrană sinovială.
1. teci digitale;
2. teci carpiene;

Tecile digitale I şi V se continuă cu tecile

carpiene – teci digito-carpiene.
SPAŢIILE ŞI LOJELE MÂINII
Teci sinoviale ale mm. flexori
SPAŢIILE ŞI LOJELE MÂINII
Lojile palmei comunică inferior cu tecile
fibroase digitale
SPAŢIILE ŞI LOJELE MÂINII
Tecile fibroase digitale
• fibre cu dispoziţie inelară (A1 – A5)
• fibre cu dispoziţie cruciformă (C1 – C3).
SPAŢIILE ŞI LOJELE MÂINII
Tecile fibroase digitale
• fibre cu dispoziţie inelară (A1 – A5)
• fibre cu dispoziţie cruciformă (C1 – C3).
SPAŢIILE ŞI LOJELE MÂINII
Tecile fibroase digitale
• fibre cu dispoziţie inelară (A1 – A5)
• fibre cu dispoziţie cruciformă (C1 – C3).
SPAŢIILE ŞI LOJELE MÂINII
Tecile fibroase digitale
• fibre cu dispoziţie inelară (A1 – A5)
• fibre cu dispoziţie cruciformă (C1 – C3).
SPAŢIILE ŞI LOJELE MÂINII
Loja mijlocie a palmei comunică superior
cu:
• canalul carpian;
SPAŢIILE ŞI LOJELE MÂINII
Loja mijlocie a palmei comunică superior
cu:
• spaţiul Pirogov – Parona, prin
intermediul canalului carpian.
LIMFATICELE MEMBRULUI
SUPERIOR
LIMFATICELE MEMBRULUI SUPERIOR

Limfa membrului
superior drenează
prin:
• limfatice profunde –
în lungul
principalelor
mînunchiuri vasculo-
nervoase; fac staţie
în limfonoduli
intercalari;
• limfatice superficiale
– însoţesc vv.
superficiale.
LIMFATICELE MEMBRULUI SUPERIOR

Limfonodulii axilari
(după Poirier şi
Cuneo)
1. grup anterior
(pectorali sau
mamari externi);
2. grup lateral (ai v.
axilare);
3. grup posterior
(subscapulari);
4. grup central;
5. grup apical
(subclaviculari).
REGIUNI TOPOGRAFICE ALE
MEMBRULUI INFERIOR
LACUNELE DE LA BAZA COAPSEI
LACUNELE DE LA BAZA COAPSEI
Lateral – lacuna neuro-musculară
delimitare:
• sup. – lig. inghinal;
• inf. – marginea ant. a
coxalului;
• med. – bandeleta ilio-
pectinee.
• lat. – inserţia lig.
inghinal pe SIAS
conţinut:
• m. iliopsoas;
• n. femural;
• n. cutanat femural lat.
LACUNELE DE LA BAZA COAPSEI
Lateral – lacuna vasculară
delimitare:
• sup. – lig. inghinal;
• inf. – lig. pectineat
Cooper;
• lat. – bandeleta ilio-
pectinee.
• med. – lig. lacunar
Gimbernat
conţinut (lat. spre med.):
• a. femurală;
• v. femurală;
• inelul femural.
TRIGONUL FEMURAL (SCARPA)
TRIGONUL FEMURAL SCARPA
Delimitare:
superior:
– lig. inghinal;
inferior şi lateral:
– m. croitor
inferior şi medial:
– m. adductor lung
profund:
un “jgheab” muscular
format de:
• med. – m. pectineu
• lat. – m. iliopsoas
TRIGONUL FEMURAL SCARPA
Conţinut:
medial:
– v. femurală şi crosa v.
safene mari;
v. femurală trece dinspre medial
spre posterior şi apoi lateral.
la mijloc:
– a. femurală;
lateral:
– n. femural, care se
termină la acest nivel;
r. terminal al n. femural – n. safen –
trece dinspre lateral spre
anterior şi apoi medial.
LIMFATICELE MEMBRULUI
INFERIOR
LIMFATICELE MEMBRULUI INFERIOR

Limfa membrului
inferior drenează
prin:
• limfatice profunde –
în lungul
principalelor
mînunchiuri vasculo-
nervoase; fac staţie
în limfonoduli
intercalari;
• limfatice superficiale
– însoţesc vv.
superficiale.
LIMFATICELE MEMBRULUI INFERIOR

Limfonodulii
inghinali
superficiali
se găsesc în
regiunea
trigonului
femural Scarpa,
la nivelul faciei
fasciei
cribriforme.
LIMFATICELE MEMBRULUI INFERIOR

Limfonodulii inghinali
superficiali
sunt grupaţi (după
Quénu):
1. grup superolateral;
2. grup superomedial;
3. grupurile inferolateral
şi inferomedial
LIMFATICELE MEMBRULUI INFERIOR

Limfonodulii inghinali
profunzi
• 1 – 3 limfonodului
situaţi profund de
fascia cribriformă
1. superior: - pe faţa
externă a lig. lacunar
– ggl. Cloquet-
Rosenmüller
2. inferior: - sub
vărsarea v. safene
mari;
3. intermediar –
inconstant – între
primii doi.
CANALUL ADDUCTORILOR
(HUNTER)
CANALUL ADDUCTORILOR (HUNTER)

Delimitare:
anterior şi lateral :
– m. vast intermediar;
medial:
– membrana vasto-
adductorie, acoperită
superficial de m. croitor
posterior:
– m. adductor mare care
prezintă hiatusul m.
adductor mare (Hunter)
– orificiul de comunicare
cu reg. poplitee
CANALUL ADDUCTORILOR (HUNTER)

Conţinut:
posterior:
– v. poplitee ce devine v.
femurală;
v. femurală trece dinspre medial spre
posterior şi apoi lateral.
la mijloc:
– a. femurală, ce devine a.
poplitee;
a. femurală este “axul de rotaţie” al celor 2
elemente vasculo-nervoase.
anterior:
– n. safen;
n. safen părăseşte la acest nivel canalul şi
devine superficial, alăturându-se v.
safene mari
REGIUNEA POPLITEE
REGIUNEA POPLITEE
Delimitare:
superior şi lateral:
– m. biceps femural;
superior şi medial:
– mm. semitendinos şi
semimembranos;
inferior şi medial:
– capul medial al m.
gastrocnemian;
inferior şi lateral:
– capul lateral al m.
gastrocnemian.
REGIUNEA POPLITEE
Conţinut:
superficial:
– n. peronier comun, în
partea laterală;
profund:
lateral şi superficial:
– n. tibial;
la mijloc:
– v. poplitee;
medial şi profund:
– a. poplitee.