Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
-terapeutic al uzurilor
dentare cervicale
www.orca-caries-research.de
EROZIUNEA DENTARĂ : „Erosio dentium”
*Black GV. A work on operative dentistry. Vol. 1. Pathology of the Hard Tissues of
the Teeth. 1st ed. Chicago, IL: Medico-Dental Publishing; 1907:39-59 .
În domeniul ştiinţelor tehnice
termenul “eroziune” nu presupune
un mecanism chimic, ci exclusiv un
mecanism fizic, care cauzează fricţiune,
prin acţiunea fluxului sau a deplasării
lichidului, solidului şi gazului sau a
combinaţiei acestora.
Toate tipurile eroziunii menţionate anterior
au fost citate pentru a stabili că aceste
acţiuni sunt fizice, nu chimice, întrucât sunt implicate
deplasarea şi fluxul.
Din definiţia eroziunii dentare este subliniat mecanismul
chimic de demineralizare prin acţiunea unor acizi, astfel încât
tendinţa unor autori de a alătura termenului de eroziune
cuvântul acid este cu totul de neînţeles şi de neacceptat.
Expunerea la
substanţe acide
Acizi din alimentaţie
+
Pierdere ireversibilă a ţesutului dentar Pierdere ireversibilă a ţesutului dentar
dur din cauza substanţelor acide + în urma periajului şi a folosirii pastelor
(nu a bacteriilor) de dinţi abrazive
1
Bartlett, DW. Int Dent J. 2005: 278
2
Dababneh RH, Khouri AT and Addy M. B Dent J 1999;187:606-611
3
Bartlett, DW. Int Dent J. 2005: 277
Factorii clinico - biologici implicaţi
1. SALIVA: poate proteja dinţii în faţa eroziunilor prin:
SALIVA
Fluxul Clearence-ul
salivar salivar
Glicoproteine
Pelicula dobândită
Proteine bogate în
Proteine bogate în
Smalţ Dentina
Capacitatea
tirozină
prolină
Componenta
tampon
Componenta
minerală organică
Reminera
lizare
Calciu, Calciu, MMPs
fosfat, fosfat, Dergadar
fluor fluor e
Suprasaturare faţă de organică
componenta minerală a
Din toţi parametri luaţi în studiu, numai rata
fluxului salivar nestimulat şi capacitatea tampon au
putut fi asociate cu eroziunea dentară.
Saliva nestimulată secretată cu o rată mai
redusă are un pH mai mic şi o capacitate tampon
scăzută.
1. FACTORI COMPORTAMENTALI.
Obiceiuri (stiluri) neobişnuite de a mânca , a
bea sau a înghiţi prin care creşte timpul de
contact cu dinţii sunt factori care cresc riscul de
eroziune.
În toată lumea
civilizată este o altă obsesie
de a scăpa de kilogramele în
plus care poate presupune şi
un consum exagerat de
sucuri citrice sau acide din
fructe.
Combinarea
consumului de băuturi acide
cu un flux salivar redus şi
asociat unei cure de slăbire
creşte riscul pentru
eroziune!!!!
Această schimbare bruscă în
stilul de viaţă care determină mai
multe provocări acide pentru
dentiţie ca în trecut, poate fi
comparată cu modificarea stilului de
viaţă după cel de-al Doilea Război
Mondial care a provocat o creştere
bruscă a consumului de zahăr şi
care a fost asociată cu o ulterioară
„explozie” în incidenţa cariei!!!!!
3.2 Factori intrinseci
Eroziunea dentară este provocată şi de
acţiunea acizilor gastrici sau a con ţinutului
gastric care ajung în cavitatea orală şi pe
dinţi ca rezultat al vomei, regurgitării,
refluxului gastroesofagian (RGE) sau
ruminării.
Leziune erozivă: 1%
acid citric (6x5min/zi, 10
zile). Se observă o pierdere
minerală în interiorul
smalţului; pe suprafaţă se
observă o demineralizare
parţială cu o profunzime de
20 µm.
4. Diagnostic
Diagnosticul formelor incipiente este
dificil deoarece în acest stadiu există puţine
semne şi foarte, puţine simptome astfel
încât pentru a diagnostica eroziunea
dentară trebuie să ne sprijinim pe analizarea
aspectului clinic, dinţii fiind bine uscaţi şi
bine iluminaţi cu scopul de a putea observa
cu mijloace uzuale de magnificaţie,
modificările minore de suprafaţă.
Sursa de acid Extrinsecă Dietă, medicaţie, bazine de înot, Clasele I-III, predominant
industrială vestibular şi ocluzal
Valoarea cea mai Valoarea cea mai Valoarea cea mai Valoare
mare mare mare totală
primul sextant: + al doilea sextant: + al treilea sextant: = maxilar
17-14 13-23 24-27
Valoarea cea mai Valoarea cea mai Valoarea cea mai Valoare
mare
totală
al patrulea sextant: + mare + mare =
37-34 al cincilea sextant: al şaselea sextant: mandibulă
33-43 44-47
Valoare
Suma tuturor sextanţilor reprezintă valoarea totală a indicelui BEWE = totală
BEWE
Valorile sunt:
• 0: fără pierdere de smalţ dentar
• 1: pierdere iniţială a structurii dentare
• 2: afectare semnificativă: pierdere de smalţ
mai mică de 50% din suprafaţa dentară cu
expunerea dentinei
• 3: afectare majoră: pierdere de smalţ mai
mare de 50% din structura dentară cu
expunerea dentinei
Nivelul de risc (susceptibilitate) pentru
uzura dentară se calculează astfel:
• BEWE 0-2: nicio susceptibilitate
• BEWE 3-8: susceptibilitate scăzută
• BEWE 9-13: susceptibilitate medie
• BEWE ≥ 14: susceptibilitate mare
Aspectul
clinic
1. Eroziune iniţială: pierdere
superficială a smalţului dentar:
pierderea reliefului de suprafaţă (perikimata) cu
aspect foarte neted şi mătăsos
„rotunjirea” marginilor incisivilor
creşterea translucidităţii marginilor
incisivilor
smalţul poate apare mat
dentina nu este afectată
2. Eroziune avansată
Vestibular:
pierdere extinsă a smalţului
(cu menţinerea marginii, bordurii gingivale)
apariţia zonelor de dentină expuse
Ocluzal:
geode (concavităţi) ce înlocuiesc cuspizii
modificarea reliefului ocluzal
3. Eroziune severă
scurtarea dintilor, cu apariţia unor
consecinţe estetice si functionale.
riscul de deschidere a camerei pulpare
restaurări debordante (proeminente) în zona
posterioară
….ingestia de sucuri citrice.
Pierderea microanatomiei si
suprafeţe dentare netede si
rotunjite. Expunerea dentinară la
nivelul suprafeţei vestibulare la
11. Crestele proximale ale
incisivilor centrali prezintă
diminuarea convexităţii naturale.
Robertson TM, Lundeen TF. Cariology: the lesion, etiology, prevention, and control. In: Robertson TM, Heymann HO,
Swift EJ Jr, eds. Sturdevant’s Art and Science of Operative Dentistry. 4th ed. Mosby: St. Louis, MO; 2010:63-132.
1. Prevenţie
profesională şi
individuală
Măsuri preventive individuale în ED
indiferent de etiologie
Perie de dinţi cu duritate medie,
Paste de dinţi puţin abrazive, cu fluor şi
bicarbonat,
Nici un fel de periaj imediat după orice
provocare acidă,
Tehnică de periaj fără presiuni exagerate,
Gel cu fluor neutru concentrat (1-2% F),
de 2 ori pe săptămână,
Gume de mestecat, fără zahăr, preferabil
cu de bicarbonat, uree, utilizate
alternativ cu cele ce conţin fluor pentru a
stimula fluxul salivar după un atac acid.
Măsuri preventive profesionale în eroziunea
dentară indiferent de etiologie
Teobromura
Mai recent a fost introdusă pasta de dinţi
Theodent (Theocorp Inc., USA) care conţine
ca şi ingredient activ teobromura.
Induce o creştere în mărimea cristalelor şi
îmbunătăţeşte cristalinitatea apatitei în
prezenţa salivei
Agenţi inhibitori ai metaloproteinazelor
matriciale (MMPs)
Lac CTx 2
Conţine fluorură de sodium 5% într-un
excipient răşinic.
Etape:
refacerea morfologiei funcţionale a frontalilor cu
răşini compozite permiţând dizocluzia tuturor dinţilor
posteriori în timpul mişcărilor excentrice,
armonizarea ghidajului anterior,
restaurarea tuturor LCN,
reechilibrarea ocluziei după restabilirea acesteia în
zona posterioară prin erupţie pasivă
Managementul molarilor uzaţi
• Ghidajul anterior s-a refăcut prin creşterea cu aproximativ 2 mm. a marginii incizale
a frontalilor mandibulari. S-a realizat şi restaurarea lui 11 pentru a obţine o
morfologie funcţională corectă cu aceleaşi materiale folosite în zona posterioară. S-
a realizat o gutieră ocluzală care să protejeze dentiţia de pericolul bruxismului
nocturn şi i s-au recomandat instrucţiuni privind igiena.