Sunteți pe pagina 1din 24

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE
SECȚIA: PLANIFICARE TERITORIALĂ

Tulnici, cauze, condiții și premise ale dezvoltării


teritoriale

Student: Bogdan Violeta


Grupa 313

2018
1. CARACTERIZARE GENERALĂ

 Poziție geografică
 Poziția în raport cu unitățile de relief
 Poziția în raport cu infrastructura de transport
 Poziția în raport cu rețeaua de cale ferată a județului
 Analiza elementelor de favorabilitate/restictivitate.
Poziția geografică

Tulnici este o comună din județul Vrancea, situată în extremitatea nord-vestică a județului, la
poalele Munților Vrancei și pe Valea Putnei.
Poziția în raport cu unitățile de relief.

Comuna Tulnici are în componența teritoriului administrativ mai multe tipuri de relief. Pe de o
parte zona montană în partea sa centrală și sud-vestică , iar pe de altă parte zona depresionară, în
partea sud-estică, acolo unde se află și satul Tulnici, alături de satul Coza.
Poziția în raport cu infrastructura de transport

Din punct de vedere al rețelei de transport, comuna Tulnici este străbătută de șoseaua națională
DN2D, care leagă Focșaniul de Târgu Secuiesc. La Lepșa din acest drum se ramifică șoseaua
națională DN2L care leagă comuna spre nord și est de Soveja, Câmpuri, Răcoasa, Străoane,
Panciu, Mărășești. Tot din DN2D, de la Tulnici se ramifică șoseaua județeană DJ205L, care
desrvește comuna Păulești.
Poziția în raport cu rețeaua de cale ferată a județului.

Tulnici se află la o distanță de aproximativ 61 km față de rețeaua de cale ferată a județului, fapt
ce constituie un dezavantajal a poziției sale geografice.
Analiza elementelor de favorabilitate/restrictivitate.

Elemente de favorabilitate

 Faptul că Tulnici este poziționată în zonă deluroasă - montană reprezintă un factor de


favorabilitate din punct de vedere peisagistic.
 Prezența pe teritoriul comunei Tulnici a mai multe arii protejate reprezintă de asemenea un
avantaj.
 Rețeaua hidrografică este un element de favorabilitate, deoarece teritoriul comunei Tulnici
este străbătut de râul Putna, afluent direct al Siretului. Datorită rețelei hidrografice s-a format în
aval de Lepșa o cascadă, devenită obiectiv turistic, Cascada Putnei. Tot în Lepșa este și o
păstrăvărie.
Cascada Putnei

Păstrăvăria Lepșa
Elemente de restrictivitate

 Există câteva zone cu pericol moderat de exces de apă, acele zone fiind acoperite de soluri
argiloase.
Prăbușiri de bolovani pe șoseaua DN2D (Tulnici – Lepșa)
 Un alt element de
restrictivitate este
distanța mare față de
rețeaua de cale ferată,
care se află la 61 de
km față de comună.
2. ELEMENTE DE DEMOGRAFIE

 Evoluția numerică a populației


 Mișcarea naturală
Mișcarea migratorie
 Structura populației pe grupe de vârstă și sexe
Evoluția numerică a populației
7000

6000

5000

4000

Evoluția
3000 numerică a
populației

2000

1000

0
Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Aflați într-o relație de interdependență, indicii populației (evoluția numerică, natalitatea, mortalitatea,
mișcarea migratorie) se prezintă în următorul fel:
• Din garficul evoluției numerice a populțaiei se observă scăderea bruscă din anul 2002 până în 2005. Cauza
este legată de mișcarea naturală și mișcarea migratorie. Natalitatea scade tot mai mult în intervalul 2002 ( 62
născuți) – 2005 (35 de născuți), în timp ce mortalitatea este în creștere la începutul anilor 2000 ( maximul se
atinge în anul 2001 cu 76 de decedați). De asemena tot în această perioadă numărul plecărilor crește (vezi
slide 16).
Mișcarea naturală în comuna Tulnici în perioada 1990 - 2016
140

120

100

80

natalitate
60
mortalitate
40

20

0
Anul 1991
Anul 1992

Anul 2010
Anul 1990

Anul 1993
Anul 1994
Anul 1995
Anul 1996
Anul 1997
Anul 1998
Anul 1999
Anul 2000
Anul 2001
Anul 2002
Anul 2003
Anul 2004
Anul 2005

Anul 2006
Anul 2007
Anul 2008
Anul 2009

Anul 2011
Anul 2012
Anul 2013

Anul 2014
Anul 2015
Anul 2016
Nr.
pers.

Ani

• În ceea ce privește natatlitatea se constată o tendință descendentă după anul1990, tendință ce caracterizează
întreaga Românie și implicit comuna Tulnici. Cauzele generale, legate de emanciparea femeii, de
modernizarea economică, socială și culturală, precum și de schimbarea percepției asupra familiei, au afectat
reducerea numărului de născuți și în comuna Tulnici.
• Dacă vorbim de mortalitate, aceasta se păstrează într-o oarecare măsură constantă, cu ușoare tendințe de
diminuare către anii recenți. Cea mai mare valoare a mortalității se înregistrează în anul 2001 (76 de
persoane). Cauzele sunt legate de mișcarea migratorie în creștere, în acea periodă, în comună rămânând mai
mulți bătrâni și deci o mortalitate mai mare.
Stabiliri cu domiciliu și plecări cu domiciliu în comuna Tulnici (1990 - 2016)
250

200

150

Sosiri
100 Plecări

50

0
Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Ani

• Din graficul de mai sus se observă scăderea progresivă a plecărilor și o tendință ușoară de creștere a
sosirilor. În 1990 s-au înregistrat 2 valori opuse, respectiv cea mai mare valoare a plecărilor (197 pers.) și
cea mai mică valoare a sosirilor (9 pers.). Deschiderea granițelor țării după 1989 au favorizat plecări din ce
în ce mai mari, iar în ceea ce privește sosirile nu prea au existat potențial de atragere de populație în Tulnici.
Creșteri în numărul sosirilor se observă abia în perioada 2011 – 3016, fapt datorat probabil concretizării
potențialului din comuna Tulnci. Este vorba în special de satul Lepșa, care a devenit o zonă turistică din ce în
ce mai cunoscută a județului. În aceată perioadă s-au deschis mai multe spații comericale, afacerile cu lemn
au crescut și în acest fel economia comunei a crescut, atrăgând din ce în ce mai multă populație.
Anul 1992 Anul 2002
peste 85 peste 85
80 - 84 80 - 84
70 - 74
70 - 74
60 - 64
60 - 64
50 - 54 Masculin
50 - 54 Masculin
40 - 44 Feminin
40 - 44 Feminin
30 - 34
20 - 24 30 - 34

10 - 14 20 - 24
0-4 10 - 14

400 200 0 200 400 0-4

400 200 0 200 400

Anul 2012 Structura populației pe vârsă și sexe (1992, 2002, 2012)


peste 85 Se observă, din figurile alăturate că la începutul anilor 90 populația
80 - 84 tânără avea într-o oarecare măsură ponderi mari, comparativ cu anii ce
70 - 74 urmează.Cu trecerea timpului natalitatea este din ce în ce mai mică,
60 - 64 fapt datorat emancipării femeilor, modernizării economice- sociale-
50 - 54 Masculin culturale, dar și schimbarea stilului de viață, consumerism și explozia
40 - 44 Feminin informației. Pe parcursul anilor îmbătrânirea demografică este din ce
30 - 34
în ce mai mare și asta se observă în anul 2012, cânv vârful piramidei
20 - 24
10 - 14
esre mai mare, însemnând o populație vârstnică mai mare.
0-4

200 100 0 100 200


3. DISFUNCȚIONALITĂȚI ȘI STRATEGII DE DEZVOLTARE

 Rețelele energetice, rețelele de telecomunicații


Infrastructura tehnică
Rețeaua de localități
REȚELELE ENERGETICE ȘI REȚELELE DE TELECOMUNICAȚII

DISFUNCȚII STRATEGII
1. Deficit de putere instalată pe rețeaua de 1. Extinderea rețelelor electrice în vederea
medie tensiune de 20k. racordării gospodăriilor din localitățile
2. Disfuncționalități în acoperirea cu telefonie neelectrificate și parțial neelectrificate.
mobilă. 2. Acoperirea cu telefonie mobilă.

Sursa: http://www.cjvrancea.ro/PATJ-Vrancea-68/
INFRASTRUCTURI TEHNICE

DISFUNCȚII STRATEGII
Tronsoane rutiere neadaptate unei circulații de Lucrări de întreținere, reparații, reabilitare și
siguranță și confort. modernizare a drumurilor naționale, județene,
comunale

Sursa: http://www.cjvrancea.ro/PATJ-Vrancea-68/
REȚEAUA DE LOCALITĂȚI

O altă disfuncție o reprezintă distanța


mai mare de 25km față de centrele
urbane
Distanța Tulnici – Focșani este de
aproximativ 60 km ceea ce impune
costuri mari de transport .
O călătorie de la Tulnici la Focșani costă
20 lei/pers.

Sursa: http://www.cjvrancea.ro/PATJ-Vrancea-68/
Bibliografie

Planul de Amenajare al Teritoriului Vrancea, 2011

http://www.cjvrancea.ro/PATJ-Vrancea-68/

http://adevarul.ro/news/societate/declinul-demografic-romania-s-a-agravat-aprilie-scaderea-
natalitatii-cauze-1_593e43405ab6550cb80f722c/index.html

http://www.portalhr.ro/emanciparea-femeii-consumerismul-explozia-informatiei-sau-
calitatea-vietii-sunt-intre-altele-cauze-ale-scaderii-natalitatii/

Sursa datelor: INSSE


Hărțile (la care nu este scrisă sursa) au fost realizate pe baza datelor GIS în aplicația Arcgis
10.4.1.

S-ar putea să vă placă și