PRELUCRAREA DANTURII ROŢILOR DINŢATE

CILINDRICE
Pentru un dinte al unei roţi dinţate cilindrice curba generatoare se obţine prin
intersecţia flancului cu o suprafaţă frontală,iar curba directoare prin intersecţia
acestuia cu un cilindru coaxial cu roata respectivă. In cazul roţilor dinţate
evolventice generatoarea este o evolventă, iar directoarea – o dreaptă paralelă cu
axa roţii în cazul danturii drepte şi o porţiune dintr-o elice cilindrică, în cazul danturii
înclinate.
In funcţie de modul de realizare a conturului generator, se
deosebesc două metode principale de prelucrare a dinţilor:
• metoda copierii;
• metoda generării prin rulare ( rostogolire).

Metoda copierii se bazează pe transpunerea profilului

muchiilor aşchietoare ale sculei pe semifabricat, deci
prelucrarea are loc cu generatoare materializată.
Metoda generării prin rulare se bazează pe posibilitatea obţinerii evolventei
ca înfăşurătoare a poziţiilor succesive ale muchiilor aşchietoare ale unei scule cu
profil derivat din cremaliera de generare.
 Evolventa este curba descrisă de un punct P
solidar cu dreapta PK, în timp ce aceasta rulează fără
alunecare pe un cerc de rază Rb.
Folosind notaţiile din figură şi ştiind că, datorită
rulării fără alunecare, lungimea arcului AK este egală
cu segmentul PK, se poate scrie:
    R b      R b

Din triunghiul OKP rezultă :   R b  tg

Din egalarea acestor două relaţii se obţine :   tg    ev

Pornind de la ecuaţia evolventei, prin derivare în raport cu timpul se obţine:

d d  
  Rb adică: v   Rb
dt dt
deci, viteza de translaţie v trebuie sa fie egală cu viteza tangenţială ω.Rb , ceea
ce reprezintă însăşi condiţia rulării fără alunecare.
Această expresie se mai poate scrie: v
 R b  const .

care evidenţiază faptul că forma curbei descrise nu depinde de mărimea celor
doua viteze ( care pot fi alese din raţiuni de ordin tehnologic), dacă raportul lor
rămâne constant.
 Sunt larg răspândite două variante ale principiului prezentat şi anume:
• realizarea evolventei prin rulare cu dreaptă mobilă;
• realizarea evolventei prin rulare cu dreaptă fixă.

Dacă tangenta T reprezintă partea frontală a unui disc de rectificat sau

muchia aşchietoare a unei scule dotată cu viteză de aşchiere pe direcţie
perpendiculară figurii şi care se deplasează pe direcţia PK cu viteza v (ca viteză
de avans ), în timp ce piesa se roteşte cu viteza unghiulară ω, la distanţa Rb de
axa de rotaţie se va genera un profil evolventic. De asemenea, se poate genera
evolventa dacă dreapta fiind fixă, cercul de bază se roteşte cu viteza unghiulară
ω şi se deplasează cu viteza v rulând pe dreapta PK.
Aceste două metode nu au utilizare practică sub forma prezentată mai sus,
deoarece în ambele cazuri evolventa este generată numai de punctul de tangenţă
P al muchiei aşchietoare ( în realitate de o mică porţiune a acestei muchii). In
acest fel solicitarea muchiei aşchietoare în punctul de contact fiind foarte mare,
se obţine o uzura intensă a ei, deci o durabilitate scăzută şi o utilizare
neeconomică a sculei.
 ,
În practica danturării prin rulare se folosesc aceste metode modificate după
cum se vede mai jos.
Se poate observa că tangenta T poate să ajungă
în poziţia T’ şi pe altă cale şi anume, dacă solidarizată
cu dreapta N s-ar deplasa cu viteza v’, a cărei mărime
rezultă din triunghiul PP’R:
v
v' 
cos 
Normala N este însă tangentă la cercul de rază Rr
Rb
Rr 
cos 
R
Cum ambele cercuri au aceeaşi viteză unghiulară: R r  b
cos 
v
adică: v'  deci dreapta N rulează fără alunecare pe cercul de rază Rr.
cos 
Prin urmare, aceeaşi tangentă T, solidarizată cu dreapta N sub unghiul α în
raport cu normala pe N, generează aceeaşi evolventă, dacă N rulează pe un cerc
de rază Rr, denumit cerc de rulare, cu condiţia ca : Rb
 cos 
Rr
Se observă că la generarea evolventei, în timpul deplasării tangentei (deci a
muchiei aşchietoare) din T în T’, ia parte la procesul de aşchiere porţiunea P’R a
acestei muchii (deci este utilizată mai economic muchia).
 Dintele unei roţi dinţate având profilul simetric, rezultă că evolventele celor
două flancuri pot fi generate de două tangente T1 şi T2 dispuse simetric şi
solidarizate cu dreapta N în punctele P şi D a căror distanţă trebuie să fie egală cu
grosimea dintelui d ( pe dreapta de rulare), adică cu jumătate din pasul p al danturii.
Pentru generarea simultană a mai multor dinţi sunt necesare mai multe perechi de
tangente T2 – T’2 , T3 – T’3 ,.... dispuse similar pe dreapta N, fiecare grupă de
tangente fiind distanţată de precedenta cu mărimea golului ( pe dreapta de rulare).

Delimitarea tangentelor prin două drepte

paralele cu N, la distanţele înălţimii capului şi
piciorului dintelui ( a şi b ), determină cremaliera
de referinţă. O astfel de cremalieră stă la baza
construcţiei sculelor folosite la prelucrarea
danturilor pe principiile prezentate mai sus.Vom
vorbi, deci , despre generarea danturii cu
cremalieră mobilă sau fixă.
Pentru prelucrarea roţilor dinţate cilindrice se folosesc freze melc şi cuţite
pieptene, ale căror profile corespund cremalierei de generare. Freza melc generează
dantura după metoda cu cremalieră mobilă, iar cuţitul pieptene, în funcţie de tipul
maşinii, generează profilul dintelui după metoda cu cremalieră mobilă sau fixă.
La rectificarea danturilor se folosesc una sau două pietre abrazive taler, rularea
făcându-se prin metoda cremalierei fixe sau se folosesc pietre abrazive având formă
de melc care generează dantura după principiul cremalierei mobile.
 Danturarea roţilor cilindrice prin copiere

Frezarea danturii prin copiere.

La danturarea prin frezare bazată pe metoda copierii se folosesc freze disc
modul şi freze deget modul, al căror profil coincide cu profilul golului dintre dinţii
roţii de prelucrat. Utilajul poate fi o maşină de frezat universală sau orizontală, iar
semifabricatul este fixat în axul unui cap divizor.

Mişcările necesare executării danturii sunt:

- mişcarea principală de rotaţie a frezei;
- mişcarea de avans axial executată de semifabricat;
- rotirea intermitentă a capului divizor;
- avansul de pătrundere, în direcţie radială faţă de semifabricat, necesar
reglării înălţimii dintelui.
 Din cele de mai sus rezultă că frezarea danturii prin copiere prezintă o serie de
dezavantaje:
•precizie scăzută a divizării care conduce la erori de pas al danturii prelucrate;
•imprecizie de profil;
•productivitate scăzută rezultată din necesitatea divizării intermitente şi a curselor
de întoarcere inactive, după prelucrarea fiecărui gol.

Rectificarea danturii prin copiere

Rectificarea danturii are ca scop obţinerea danturilor
precise şi cu suprafeţe fine, calităţi care asigură
funcţionarea optimă a acestora (cu zgomote şi solicitări
dinamice reduse, fără presiuni excesive între flancuri
etc ), precum şi o siguranţă şi durată mai mare de
exploatare.
Rectificarea prin copiere se realizează cu pietre
profilate ( care materializează forma golului dintre dinţii
roţii). Piatra de rectificat prelucrează ambele flancuri ale
dintelui, ceea ce are ca avantaj echilibrarea reciprocă a
forţelor de aşchiere ( fig.a), sau numai un flanc( fig. b),
ceea ce duce la o productivitate mai mică.
Mai productivă este metoda cu două pietre distanţate (fig.c.), care însă necesită o
reglare riguroasă.
 Danturarea roţilor cilindrice prin rulare.

Danturarea cu cuţite pieptene.

Scula utilizată se obţine prin prelucrarea corespunzătoare a suprafeţelor
laterale şi frontale ale dintilor cremalierei generatoare, pentru a i se realiza muchii
tăietoare, deci unghiurile de aşchiere.
In vederea prelucrării integrale a flancurilor
dinţilor sunt necesare următoarele mişcări :
- mişcarea principală de aşchiere, efectuată de
sculă, în cursul căreia se obţine flancul dintelui
(directoarea);
- mişcarea de avans de generare ( tangenţial)
st [mm/cursă dublă];
- mişcarea de rotaţie a semifabricatului legată
cinematic de avansul tangenţial ( prin lanţul
cinematic de rulare), cu respactarea condiţiei de
rulare fără alunecare;
- mişcarea de avans radial, necesară realizării
înălţimii dinţilor- sr [ mm/cursă dublă].
In cazul maşinilor de tip Parkinson rularea este realizată prin rotirea
semifabricatului şi deplasarea tangenţială a cuţitului pieptene. La maşinile Maag,
cuţitul pieptene execută doar mişcarea de aşchiere, semifabricatul execută atât
rotirea cât şi deplasarea de avans tangenţial.
 Lungimea cuţitului fiind mică în raport cu lungimea desfăşurată a danturii care
trebuie prelucrată, prelucrarea se întrerupe periodic pentru ca elementul care
execută avansul tangenţial să fie readus în poziţia îniţială, ca să se evite ieşirea
“din angrenare” a piesei şi cuţitului.
Prelucrarea cu cuţit pieptene este destinată roţilor dinţate cilindrice cu dinţi
drepţi , înclinaţi şi în V. Metoda permite realizarea unor roţi dinţate precise, datorită
faptului că scula poate fi executată simplu, cu o precizie ridicată, iar în procesul de
danturare se exclude însumarea erorilor de pas . Un alt avantaj al metodei constă
în posibilitatea danturării modulelor mari şi foarte mari prin metoda rulării .

Danturarea cu freza melc-modul.

Danturarea cu freza melc modul se bazează pe

principiul angrenării unui şurub melc cu o roată melcată.
Rolul şurubului este jucat de sculă, iar cel al roţii de piesa de
prelucrat. Freza rezultă din construcţia unui şurub melc dacă
pe acesta se frezează în plan normal pe elice canalele de
evacuare a aşchiilor.
Atât scula cât şi piesa execută mişcări de rotaţie
continue şi uniforme, fără să mai fie nevoie de o mişcare
specială de divizare sau de readucere în poziţia iniţială.
Avansul tangenţial necesar rulării este realizat datorită rotirii
frezei şi plasării dinţilor săi pe elicea melcului.
 Acest procedeu de prelucrare permite danturarea roţilor dinţate cu profile
diferite: în evolventă, roţi melcate, roţi de lanţ, de clichet etc. Un mare avantaj al
frezelor melc rezultă din proprietatea cremalierei de a angrena cu orice număr de
dinţi de acelaşi modul şi unghi de angrenare. Din acest motiv, cu o singură freză
melc se poate prelucra dantura normală în evolventă cu dinţi drepţi sau înclinaţi,
indiferent de numărul de dinţi ai roţii de prelucrat.
Faţă de frezarea danturii prin copiere, prelucrarea prin rulare cu freza melc
modul se distinge prin productivitate şi precizie superioare, precum şi prin utilizarea
mai economică a sculelor.