privata a fiecarui individ, ea cere o rezolvare a comunitatii si institutiilor pe care o servesc
Educatia religioasa are drept obiectiv cultivarea si
dezvoltarea religiozitatii la individ(copil/adult) – esenta consta in fenomenul de credinta Educatia religioasa – scria Ion Gavrilescu la inceputul acestui secol – este producerea si dezvoltarea acelui sentiment superior de legatura intre om si ceva mai presus de omenire, mai presus de raporturile ei pamantesti, mai presus de toate interesele vietii trecatoare. “Educatia religioasa crestina este o actiune specific umana, care se desfasoara constient de catre un educator, conform unui plan si unei metode bine precizate.Ea este sustinuta de iubire, incredere, de libertate si de harul lui Dumnezeu, si are drept scop realizarea caracterului religios-moral cu desavarsirea lui in personalitatea crestina.” Educatia religioasa nu-si poate atinge obiectivele propuse daca ea ramane eteronama , autoritara si daca nu ajuta la eliberarea constiintei de corsajul constrangerilor si fricii. Realizarea educatiei religioase se poate face: •direct – prin instructie, prin insusire teoretica a fenomenologiei religioas, a adevarurilor de credinta cuprinse in marile scrieri sau canoane. •indirect - prin formare, educarea caracterului si vointei, prin formare personalitatii religioase Sopul oricarei educatii religioase autentice se prezinta ca un nou umanism, prin care omul se defineste prin libertate si responsabilitate in fata sinelui,comunitatii, istoriei.
Educatia religioasa contribuie din plin la formarea
individului, la implicarea lui responsabila in viata activa si in social.Locul religiilor in scoala se mai justifica si prin asigurarea unei culturi generale integrale, ca o componenta indispensabila a comportamentului solidar, civic superior. Prin educata religioasa se asigura un sens al vietii credinciosilor, o directie si un mod de a exista, o perspectiva care depaseste imedialitatea faptica. Educatia crestina urmareste realizarea comunicarii omului cu Dumnezeu, ceea ce presupune din partea omului o permanenta purificare de patimi si o crestere in virtute