Reprezinta un fenomen prezent

permanent la nivelul sistemului nervos:

Cuprinde mai multe aspecte:
 dezvoltarea prenatala
 dezvoltarea postnatala:
►maturarea creierului
►achizitionarea de noi acte motorii
►adaptarea in conditiile unei leziuni
cerebrale
Dezvoltarea prenatala
► Inaintea formarii placi neurale celulele sunt
nediferentiate (celule stem) capabile sa se
trensforme in orice tip de celula in functie de
zona din embrion in care sunt dispuse.

► Odata formata placa neurala celulele componente

devin “programate” sa devina neuroni
 Momente importante ale
dezvoltarii cerebrale

► Proliferareaneuronala (devine extrem de

importanta dupa formarea tubului neural.
 Momente importante ale
dezvoltarii cerebrale
► Migrarea si agregarea
(se produce dinspre zona
ventriculara spre
exterior;
► astfel primele formate
sunt straturile profunde
si ulterior prin
penetrarea acestora se
formeaza si straturile
superficiale.
 Migrarea - teorii
1. Chemoafinitate – celula postsinaptica emite
semnale chimice

2. Marcaj (Blueprint hypothesis) – prezenta unor

molecule de adeziune care ghideaza traseul
neuronului catre destinatie

3. Gradientul Topografic – axonii sunt ghidati de

anumite gradiente chimice sau/si electrice

**All three appear correct, happens differently in

different areas**
 Agregarea
► Odata ajunsi la destinatie
neuronii trebuie sa agrege pentru
formarea structurilor neuronale
specifice.
► Pentruaceasta intervin
moleculele de adeziune celulara
(neural cell adhesion
molecules – NCAMs)

Scaderea NCAMs poate fi un factor care sa contribuie la

dezvoltarea schizofreniei.
 Moartea celulara activa
 In procesul de dezvoltare 50 % din neuroni mor.

 40% apare in primii 2 ani de viata, fiind apoi

reactivata in perioada adolescentei. (eliberarea
hormonala realizeaza finisajul “final sculpting”.

 Este esentiala deoarece multe din celulele

respective nu sunt incluse in anumite circuite sau
sunt nefolositoare.

 Migrarea gresita, neatingerea tintelor, limitarea

numarului de neuroni per tinta sunt factori care
favorizeaza moartea neuronala.
Dezvoltarea cerebrala postnatala
► Creieruluman prezinta un ritm de crestere mai
lent comparativ cu alte specii atingand dezvoltarea
completa spre sfarsitul pubertatii.

► Volumul cerebral creste de 4 ori de la nastere la

maturitate; cresterea se datoreaza in special
cresterii numarului de sinapse, mielinizarii axonale
si cresterii arborizatiilor dendritice.

► In particular, cortexul prefrontal este ultima

regiune cerebrala care atinge maturitatea.
 Sinaptogeneza
► Reprezinta suportul abilitatii
analitice
► Se dezvolta diferit in diferite
regiuni cerebrale
► Astfel la nivelul cortexului
vizual se definitiveaza
aproximativ la 4 luni
postnatal in timp ce la
nivelul cortexului prefrontal
densitatea maxima este
atinsa in al doilea an de
viata.
Sinapsa clasica
Sinapse reciproce
Sinapse electrice
 Mielinizarea

► Creste viteza conducerii nervoase

► Apare in primele luni pentru ariile senzitive si

motorii in timp ce mielinizarea cortexului
prefrontal este finalizata in perioada
adolescentei.

► Multe sinapse formate in perioada de dezvoltare

timpurie se pierd; supraproductia de sinapse la
nivelul creierului imatur poate contribui la
cresterea plasticitatii cerebrale.
Conducerea nervoasa
Neurogeneza si plasticitatea la adult
► Daterelativ recente sustin existenta
neurogenezei in creierul adult.
► Aceastaa fost demonstrata in hipocamp,
bulbul olfactiv si cortexul de
asociatie.
► Reorganizarea functionala poate fi
evidentiata in conditiile achizitiei de noi
scheme motorii sau in conditii patologice
prin distrugerea sau inactivarea unor
structuri cerebrale.
Plasticitatea neuronala la adult
► Multi ani plasticitatea a fost considerata ca
o caracteristica a perioadei de maturare
cerebrala.

► Ultimii ani prin tehnicile de neurofiziologie

si imagerie functionala s-a pus in evidenta
ca si la nivelul creierului adult exista
fenomenul de plasticitate.

► Aceasta intervine atat la subiectii sanatosi

in procesul de invatare cit si in cazul
recuperarii dupa leziuni cerebrale.
Mecanisme ale neuroplasticitatii

 Legea Hebb

 Plasticitatea sinaptica

 Sinaptogeneza

 Cresterea axonala si regenerarea

 Neuroplasticitatea cortexului senzitiv

 Neuroplasticitatea cortexului motor

 Legea Hebb (1949)
Stimularea repetata sau persistenta a celulei A fata
de B determina modificari metabolice in unul sau
ambii neuroni si eventual axodendritice care
moduleaza eficienta transmisiei sinaptice.

B
 Conexiune
puternica

Cresterea
eficientei
sinaptice

Conexiune slaba Plasticitate

sinaptica

Conexiune puternica
 Factori care contribuie la
neuropasticitate
 recrutarea de căi diferite anatomic dar
similare funcţional (de ex. fibrele corticospinale
neincrucisate)
 Crearea unor căi noi : sinaptogeneza,
arborizarea dendritică, înmugurirea neuronilor
restanţi.
 Întărirea unor căi sinaptice preexistente dar
“mute” funcţional (mai ales la periferia
leziunii). Potenţarea sinaptică.
 Proliferare astrocitică
Multitudinea conexiunilor sinaptice
 Mecanisme implicate:
 Modificări ale excitabilităţii membranare
 Dispariţia inhibiţiei
 Creşterea transmiterii sinaptice (posibil
datorită potenţării de lungă durată)
 Dispariţia inhibiţiei GABAergice perilezionale
(posibil prin diminuarea activităţii receptorilor
GABAA)
 Creşterea activităţii glutamatergice;
 Factori neurotrofici
► Reprezinta o familie de
proteine implicata in
cresterea si supravietuirea
neuronala in timpul
dezvoltarii neuronale dar si
mentinerea troficitatii
neuronilor adulti.
► Eisunt implicati
deasemenea in regenerarea
neuronala dupa leziuni.
Evolutia unei culturi de celule nervoase in
absenta factorilor neurotrofici.
Evolutia unei culturi de celule nervoase similare
in prezenta Cerebrolysin.
Canalele ionice
 Transportor versus canal ionic

Pompe ionice
Na-K ATP-aza
Canalele ionice voltaj dependente
 sunt modulate de diferenta de
potential de o parte si de alta a
membranei celulare.
.

Canalele ligand dependente

 se deschid sub influenta unor molecule specifice
care prin atasarea la receptori extracelulari determina
modificari specifice ale canalului care conduc la
deschiderea acestuia.
 Efectul modificarii permeabilitatii diferitelor
canale ionice asupra potentialului de
membrana
Modificarea Potentialul de membrana
permeabilitatii
K Creste Hiperpolarizare (IPSP)
Scade Depolarizare (EPSP)
Na Creste Depolarizare (EPSP)
Scade Hiperpolarizare (IPSP)
Cl Creste Mentine membrana aproape
de potentialul de repaus
Scade Modificari minime
IPSP – inhibitory postsynaptic potentials; EPSP – excitatory postsynaptic potentials
Canalul de Calciu Canalul de Sodiu

Canal de potasiu Canalul de clor

Efectele “experientei” asupra
dezvoltarii

1. Activitatea neuronala regleaza expresia genelor

care dirijeaza sinteza moleculelor de adeziune
moleculara.

2. Activitatea neuronala regleaza eliberarea de

neurotrofine (NGF) la nivelul terminatiilor
dendritice.
► Complexitatea organizarii functionale
cerebrale constitue un suport pentru
plasticitate.

► Tehnicile de microstimulare intracorticala

permit trasarea hartilor cerebrale si au
evidentiat marea variabilitate a proiectiilor
corticale.
 Plasticitatea si durerea
► Durerea nu reprezinta doar o simpla integrare
aferenta a stimulilor nociceptivi.
► Fenomenele de senzitizare, alodinia sau teoria portii
pot fi explicate prin procese de neuroplasticitate.
► Modificarile plastice pot avea loc la nivel periferic sau
central (maduva spinarii, trunchiul cerebral, structuri
cerebrale superioare).
► Aceste modificari moduleaza magnitudinea
raspunsului fara a avea intotdeauna un efect
favorabil. Ele pot sta la baza aparitiei sindroamelor
dureroase cronice.
Plasticitatea cortexului motor
► S-a demonstrat ca fiecare teritoriu muscular
poate avea multiple proiectii corticale care se
pot suprapune partial.

► Diferiteleregiuni corticale comunica prin

interemdiul unei vaste retele neuronale
orizontale.

► In cadrul plasticitatii cerebrale se considera ca

tocmai aceste conexiuni orizontale se pot
modifica in cadrul procedului de invatare
inducind astfel schimbari la nivelul hartilor
motorii.
 Reorganizarea functionala la
nivelul ariei motorii primare
► Invatarea unei anumite scheme motorii
prin repetare.
► Achizitia de noi performante motorii.
► Modificarile somato-sensoriale induse de
leziunile cerebrale.
► Modificarilesomatosenzoriale induse prin
reducerea input (amputatii).
► Încazul unor leziuni,
pot apare:

 Reorganizarea
regiunilor afectate şi
a altor regiuni din
emisferul bolnav,

 Modificări localizate
în emisferul sănătos
Tehnici folosite pentru evidentierea
modificarilor functionale corticale:

► IRM funcţional

► PET

► Magnetoencefalografia

► Stimularea magnetică transcraniană

Compararea diferitelor tehnici
imagistice cerebrale

► Cea mai scumpa: MEG

► Urmatoarea: PET
► Urmatoarea: fMRI
► Cea mai ieftina: EEG
Imaginea prin rezonanta magnetica
functionala (fMRI).

► Reprezintao tehnica neinvaziva care

permite aprecierea activitatii cerebrale.

► Eanu apreciaza direct metabolismul

tesutului neural ci indirect prin aprecierea
modificarilor hemodinamice.
 IRM functional
► Rezolutietemporala 10 secunde (superioara
fata de PET si inferioara fata de MEG)

► Investigatie costisitoare

► Neinvaziva

► Aprecierea debitelor sanguine cerebrale

 Origin of the BOLD Contrast

B0

Oxy-red-blood-cell (diamagnetic)

Deoxy-red-blood-cell (paramagnetic) The hemoglobin

www.pdb.org
 Tomografia cu emisie de pozitroni
(PET)

► Foloseste trasori radioactivi (oxigen sau

fluoroglucoza) care permit aprecierea
activitatii metabolice la nivelul tesutului
cerebral.
 PET
 Rezolutie temporala de 40 sec.
 Administrarea de radiotrasor
 Investigatie mai costisitoare decat fMRI
 Mare variatie interindividuala
 Studiile arata rezultate contradictorii privind
corelatia evolutiei clinice fata de modificarea
hartii motorii.
 Magnetoencefalografie
(MEG)

► Rezolutie
temporala de ordinul
milisecundelor

► Rezolutie spatiala inferioara

► Extrem de costisitoare
 MEG

► Propagarea potentialului de actiune in neuroni

genereaza campuri magnetice de intensitate
foarte mica.
► SQUIDs - Superconducting Quantum
Interference Devices
► Semnalele magnetice emise de creier sunt
extrem de mici.
► Necesitao camera extrem de bine izolata
electromagnetic
Stimularea corticală transcraniană
► Stimularea electrică transcraniană
 Excitaţie directă a axonilor cortico-spinali
► Stimulare magnetică transcraniană
 Generează un flux de curent orientat în principal
orizontal, neuronii corticospinali fiind excitaţi
transsinaptic prin intermediul interneuronilor
 Poate fi folosită pentru a genera o hartă
corticală bidimensională
 Stimularea corticală transcraniană
► Excitarea zonelor motorii provoacă o contracţie
periferică (evidentă şi pe EMG – potenţial evocat
motor PEM)
► Poate fi utilizată pentru evaluarea unei intensităţi
prag a stimulării, latenţei apariţiei PEM, timpului
de conducere central.
► Urmărirea acestor parametri în dinamică poate
oferi informaţii asupra proceselor corticale –
excitabilitate, dimensiunile ariilor motorii
 Stimularea magnetică
transcraniană (TMS)

► 1985 Barker & al. reuşeşte stimularea corticală

neinvazivă şi nedureroasă folosind câmpul magnetic.

► 1988 David Cohen şi Shoogo Ueno au realizat

primul coil (bobina magnetica) in formă de 8 (care
permite o stimulare focala).

► 1987/1988 Cadwell Laboratories Inc. Au realizat

stimularea repetitivă folosind un coil cu răcire cu apă.
TMS - rTMS device

TMS – single pulse

rTMS – trains of pulses
 Cimpul magnetic
Coil circular Coil focal
 Modificări
Hemodinamice (PET)

Răspuns motor (EMG) Modifiări

Metabolice (fMRI)

Răspunsul neuronal
microscopic

Modificări
comportamentale Activare
Neuronala (EEG)

Neuronii piramidali
subjacenţi zonei stimulate
 Tipuri de stimulare
magnetică
► Puls unic - se aplica un puls unic.

► Puls pereche se folosesc doua aparate cuplate pe

acelaşi coil reuşindu-se descărcarea a doua pulsuri la
intervale de ordinul ms.

► Stimulare repetitivă:
 < 1 Hz frecvenţă scăzută (efect în principal inhibitor)

 > 1 Hz frecvenţa ridicată (efect în principal

facilitator)
Ghidajul stereotaxic
Mapping of motor area
 Concluzii
► Plasticitateacerebrala reprezinta un fenomen
continuu de-a lungul vietii.
► Permite invatarea de scheme noi dar si
adaptarea la noi situatii.
► Apare atat in conditii normale cat si
patologice.
► Nu inseamna intotdeauna un fenomen pozitiv.
► Poate fi evidentiata prin variate tehnici de
imagerie functionala