ERGOTERAPIA IN REEDUCAREA

MAINII CU HANDICAP
 -Mana = organ specializat in miscare si in
sensibilitate discriminativa .
-Mana = organ al personalitatii umane si al
profesionalitatii.
Functiile senzoriale ale mainii :
-aprecierea formei si a volumului obiectelor:
stereognozia
-aprecierea greutatii obiectelor: barognozia
-aprecierea preciziei unor miscari: kinestezia
 Rolul mainii in economia psiho-
somatica
-Mana ; organul principal al exprimarii celor mai complexe si mai
profunde sentimente, redate prin intermediul limbajului musical.
-Conformatia mainii si posibilitatile ei de miscare, permite cele mai
variate si mai pretentioase interpretari.
-Ca ritm, mana stanga a unui virtuoz al viorii, este capabila sa
efectueze 580 actionari ale coardelor pe minut, iar ca intensitate,
poate efectua 1180 de nuantari prin atingere diferentiata
(presiunea exercitata digital pe coarde poate varia intre 1 si 500 g)
(C. Baciu).
-Posibilitatile motrice si de sensibilitate ale mainii umane, au
determinat (sau invers ?), ca suprafata de proiectare pe scoarta
cerebrala sa reprezinte aproape 1/3 din intreaga arie corticala.
-La surdomuti, mana s-a transformat intr-un adevarat organ al
limbajului, fiecare litera a alfabetului fiind inlocuita de o anumita
pozitie a mainii.
- fiecare deget in parte dispune de calitati senzoriale si motorii
differentiate:
 CONCEPTUL DE MANA CU
HANDICAP
MANA POSTTRAUMATICA;..
MANA REUMATOIDA
MANA PARETICA / PLEGICA
MANA CU AMPUTATII / PROTEZATA
DEFICIENTE / MALFORMATII
CONGENITALE
MANA CU TULBURARI VASCULARE
 Severitatea bolii rezulta din faptul ca 50 % din
pacienti isi inceteaza activitatea profesionala in primii
5 ani de boala

In 10% din cazuri apare o invaliditate grava in primii

2 ani de evolutie

PR cea mai frecventa cauza de handicap motor cu

potential reversibil in cazul unui tratament precoce,
adecvat
1. Redoare matinala cu durata minim o ora
2. Artrita simultana la minim 3 arii articulare
(obiectivata de medic)
3. Artrita articulatiilor mainii
4. Artrita simetrica
criteriile 1-4 prezente cel putin 6 saptamani
5. Prezenta nodulilor reumatoizi
6. Prezenta factorului reumatoid
7 .Modificari radiologice
diagnostic-4 din 7 criterii
 1-IMBRACARE SI AUTOINGRIJIRE
2-RIDICARE
3-SERVIREA MESEI
4-MERS, DEPLASARE
5-IGIENA
6-AJUNGEREA LA OBIECTE
7-APUCARE
8-ACTIVITATI ZILNICE
0-fara nici o dificultate 2-cu multa dificultate
1-cu o oarecare dificultate 3-imposibil de efectuat
 Durerea, anchiloza si simptomatologia sistemica ce se intalnesc in artrita reumatoida pot
afecta negativ stilul de viata al pacientului si capacitatea acestuia de a munci
In timp, afectiunea poate provoca grave distructii articulare, ceea ce poate duce la deformari
articulare si la tulburari functionale ale acestora.
Anumite probleme articulare pot debuta mai tarziu in evolutia bolii.
Mainile si incheieturile mainilor sunt cel mai frecvent afectate de deformarile din artrita
reumatoida.
- "gatul de lebada" si deformarile "in butoniera"
- marirea de volum a articulatiilor poate impinge tendoanele si ligamentele implicate in
stabilitatea articulara, ceea ce cauzeaza degetelor de la maini sa se incline spre degetul mic
(deviere ulnara)
- se poate produce ruptura tendoanelor, ceea ce face imposibila flexia sau extensia degetelor
(depinde ce tendon este afectat); in artrita reumatoida este foarte frecventa slabirea
tendoanelor datorata inflamatiei articulare (artritei)
- inflamatia incheieturii mainii poate limita capacitatea articulatiei de a extinde si flecta mana.
Picioarele sunt, de asemenea, o localizare frecventa unde boala actioneaza si produce
deformari articulare, afectand la acest nivel mai mult de o treime din pacienti.
- degetele in "ciocan"
- haluce valg
- subluxatia metatarsofalangiana
- piciorul triunghiular,rotund
Artrita genunchiului, necontrolata medicamentos, poate provoca eroziuni ale cartilajului si
distrugere articulara, iar in cele din urma va fi necesara protezarea acestei articulatii.
Radiografia coloanei vertebrale releva distrugeri la acest nivel la aproximativ 15% din
pacienti. In cazuri rare se pot produce parestezii sau leziuni mai grave (este afectata maduva
spinarii).
 DEGETUL I
Policele: datorita miscarilor de opozitie,
este degetul care executa forma
principala a prehensiunii .Pierderea
policelui poate reduce capacitatea
functionala a mainii cu 60% (mana
poate executa numai miscari de impingere
si de sustinere dorsala sau palmara si
miscari de prehensiune intre cele 4 degete
sau intre degete si podul palmei).
 DEGETUL II
-Indexul: are forta si intervine ca unul
dintre stabilizatorii principali ai miscarii
de prehensiune.
Dispune de cea mai mare sensibilitate
tactila (recunoasterea si reproducerea
formei obiectelor).
Pe acest deget se bazeaza talentul si
succesul olarului, sculptorului sau a
instrumentistului.
 DEGETELE III-V
-Degetul mijlociu: este considerat degetul
fortei, fiind indispensabil in prehensiunea
obiectelor grele si in mentinerea acestora in
pozitie atarnat sau sprijinit.
-Inelarul: completeaza actiunea degetului
mijlociu in miscarile de forta fiind dotat cu o
forma deosebita de sensibilitate (sesizarea
pozitiei spatiale a varfului floretei sau a capatului
vaslei la sportive).
-Degetul mic: are rol mai redus. Prezenta lui
mareste pensa digito-palmara, conferind o mai
mare stabilitate prehensiunii.
 SOLICITARI MANUALE
PROFESIONALE
Mana omului reprezinta in fapt cel mai perfectionat dar
si cel mai vulnerabil instrument de lucru. Mana umana
permite atat cunoaterea cat si reconstructia propriei
noastre identitati creatoare si spirituale.
-In pofida mecanizarii si automatizarii multor activitati
industriale, care au redus efortul fizic general,
numeroase activitati umane, in special cele artizale,
au ramas pur manuale.
- Solicitarile mainii prin miscari repetitive, executate in
ritm de lucru impus / sau cadentat(ex.munca la banda
rulanta), prehensiunea in forta si in pozitii articulare
vicioase, manipularea de greutati, determina
depasirea pragului de rezistenta proprie fiecarei
structuri musculo-scheletice a mainii, exprimate prin:
durere, jena, redoare, impotenta functionala partiala
sau totala, uneori definitiva.
 ERGOTERAPIA SPECIFICA
Ergoterapia ajuta la recuperarea miscarilor deficitare, prin
executarea diferitelor activitati tehnice manuale, care antreneaza
grupele musculare si articulatiile lezate(ET. SPECIFICA).
-Ergoterapia continua procesul de reeducare-recuperare inceput
in sedintele de kinetoterapie.
-ET; se desfasoara in ateliere speciale dotate cu aparatura si
materialele necesare si sub directa supraveghere a personalului
de specialitate.
-Sedintele de ergoterapie se programeaza de 2-3 ori pe
saptamana, durata fiecarei sedinte initiale fiind de 60-90 minute,
cu crestere progresiva, in functie de toleranta la munca si de
interesele comune ale ergoterapeutului si ale pacientului.
-Gestul ales pentru fiecare tip de activitate, trebuie sa intereseze
muschii sau grupul musculo-articular lezat, efectuandu-se
gesturi/miscari din unele activitati tehnologice, care sa
antreneze cu precadere reeducarea functiilor pierdute.
 EFECTE ALE ERGOTERAPIEI
EFECTE FIZICE :
-cresterea amplitudinii miscarii
-cresterea fortei musculare
-dezvoltarea coordonarii miscarilor
-corectarea posturilor
-cresterea rezistentei
-corectarea sau prevenirea deformarilor articulare
EFECTE PSIHOLOGICE SI SOCIALE
-ameliorarea starii psiho-emotionale
-dezvotarea atentiei
-diminuarea complexului de inferioritate
-interrelationare cu alte persoane
-reintegrare sociofamiliala
-reorientare profesionala
 ACTIVITATI INDICATE;
Reeducarea/antrenarea articulatiei
mainii:
-scrisul la masina,tehnoredactarea
-tricotatul
-desenatul, pictatul
-depanatul
-rularea cu sucitorul/facaletul
 ACTIVITATI INDICATE
Pentru antrenarea degetelor

-insirarea de margele
-cusut cu acul
-cantatul la instrumente de suflat, cu clape
-desenatul, pictatul, scrisul
-modelajul plastilinei
-olaritul
-decuparea de hartie cu foarfecul
 ACTIVITATI /OCUPATII INDICATE

Pentru miscarea de prono-supinatie:

-invartirea ruloului masinii de scris
-insurubarea-desurubarea unui bec
-rasucirea unui surub cu surubelnita
 ACTIVITATI/OCUPATII INDICATE
Pentru antrenarea cotului si a umarului
-taierea cu fierastraul
-rularea sucitorului
-coafura, pieptanat
-impingerea-tragerea de manete
-ridicarea si coborarea de obiecte
 ACTIVITATI/OCUPATII INDICATE
Pentru antrenarea articulatiei umarului:
-desenatul sau pictatul la sevalet
-operatii de tamplarie cu folosirea
fierastraului mecanic
-tesutul in plan vertical
-miscari executate cu ruloul de zugravit pe
perete vertical
--aruncarea mingii la cosul de baschet
 ERGOTERAPIA GLOBALA
/NESPECIFICA
Ergoterapia globala sau nespecifica, nu se
adreseaza deficitului functional cauzat de o boala
sau un accident, ci organismului in totalitate sau
unor tulburari complementare.

 Prescrierea corecta a ET
necesita:
-o analiza precisa a tipului de deficit sau
handicap
-o analiza a celor mai indicate activitati
ergoterapeutice pentru pacientul respectiv,
sub raport kinetologic, fiziologic si sub
raport psihologic
 PRINCIPII GENERALE
ERGOTERAPEUTICE
Optiunea pentru alegerea unei (sau a unor ocupatii) va tine
seama si de urmatoarele reguli:
-ocupatia sa fie simpla si usor de inteles, de invatat si de
executat,
-ocupatia sa fie utila,variata, sa solicite un efort progresiv, sa
fie liber acceptata de pacient
-munca sa fie executata pe cat posibil sub directa
supraveghere a ergoterapeutului.
-se va asigura un climat psihic favorabil bolnavului (atitudine
de intelegere deplina, fara critici dure sau norme riguroase, cu
incurajari si corectii pline de compasiune )
 SECURITATE MUNCII IN
ATELIERUL DE ERGOTERAPIE
In toate atelierele de ergoterapie, asigurarea conditiilor optime
din punct de vedere al sigurantei si al securitatii muncii este
obligatorie.

In spatele diverselor aparate de lucru se instaleaza cadre

metalice fixate la perete sau la tavan, de care bolnavul, se
poate prinde la nevoie in chingi, in pozitie asezat sau in
ortostatism, pentru a-si asigura o pozitie corecta si stabila in
timpul muncii.

Aparatele si instrumentele de lucru se pot modifica in functie

de necesitati. In centrele moderne spitalicesti, atelierele de ET
sunt organizate si dotate in functie de categoriile de afectiuni
spitalizate (boli reumatice, ortopedice, neurologice).
 ORGANIZARE
Centrele de reabilitare pentru deficientii motori, bine
organizate, dispun de scoli de policalificare
profesionala, dotate cu aparatura complexa si
incadrate cu instructori tehnici cu inalta calificare. In
aceste scoli se practica ergoterapia care devine
orientativa (vocationala).

-Un internat anexat scolii, gazduieste bolnavii greu

deplasabili. Aceste centre stabilesc legaturi
functionale cu scolile profesionale, alte scoli
speciale sau cu unitatile economice, spre care
indruma bolnavii cu aptitudini deosebite.
 PLANUL RECUPERATOR-
Intocmirea planului recuperator si indicatia activitatilor
ergoterapeutice este efectuata de catre medic, iar munca in
ateliere este supravegheata de catre monitori de inalta
calificare.
Munca se efectueaza in echipa, conform specificului atelierului,
dar activitatea fiecarui deficient trebuie foarte bine individualizata
Exercitiile de munca trebuie coroborate cu cele recomandate in
cadrul celorlalte programe de kinetoterapie, pentru ca impreuna sa
creeze stereotipuri motorii corecte, corespunzatoare viitoarei
profesii a bolnavului.
-Ritmul si intensitatea activitatilor se cresc progresiv, in timp ce
perioadele de repaus se scurteaza.
-Se ingreuneaza progresiv intregul proces de munca prin
mijloacele corespunzatoare fiecarui caz: instrumente din ce in
ce mai grele, materiale de prelucrat din ce in ce mai rezistente,
munci din ce in ce mai pretentioase.
 PLAN RECUPERATOR
-In dirijarea activitatii de ET, se are in vedere atat scopul urmarit
cat si caracteristicile morfofunctionale ale segmentului de
recuperat.
- Atelierele de tesatorie, croitorie, vor avea in dotare masini
diferite, de dimensiuni variabile, pentru a putea controla
amplitudinea miscarilor.
-Atelierele de mecanica, mecanica fina, electronica vor fi
folosite pentru a reda miscarile fine ale mainii.Cifoscolioticii
vor executa miscari care sa le amelioreze functia ventilatorie.
-Pentru copii cu deficiente motorii sau pentru cei cu stagiu de
lunga durata in centrele de reabilitare, nu se va omite problema
scolarizarii