„Prevenţia afecţiunilor

mioartrokinetice”
Fundaţia “ACASĂ”, ZALĂU
Scopul prezentarii
 Păstrarea, îmbunătăţirea sau
refacerea stării de sănătate
prin practicarea exerciţiilor
fizice cu scop profilactic sau
curativ (kinetoterapie /
kinetoprofilaxie) în vederea
creşterii capacităţii de muncă,
performanţelor fizice şi psihice
ale persoanelor
Obiective
1.Cunoaşterea modului de funcţionare a corpului uman;

2.Îmbunătăţirea funcţionării corpului uman prin folosirea

corectă a aparatului locomotor;

3.Creşterea capacităţii de muncă, a performanţelor fizice şi

psihice individuale prin practicarea exerciţiilor fizice cu scop
profilactic sau curativ (kinetoterapie /kinetoprofilaxie);

4.Prevenirea afecţiunilor şi corectarea deficienţelor apărute la

nivelul aparatului locomotor pe parcursul exercitării activităţii
profesionale .
Funcţionarea corpului uman

Corpul uman este o “maşină” vie;

Principalele elemente care fac posibilă
mişcarea umană sunt următoarele:
Sistemul nervos  
Sistemul muscular
Sistemul osteoarticular
Sistemul nervos

◦ Structura
◦ Sistem nervos central
◦ Sistem nervos periferic
◦ Funcţie
◦ De coordonare a mişcării
prin impulsuri nervoase
◦ De menţinere a posturii
◦ Deficienţe: Ex.: pareze,
paralizii, etc.
Sistemul muscular

◦ Structura
◦ Muşchii scheletici
◦ Funcţie
◦ De menținere a posturii
◦ Locomoţia - parte activă
◦ Deficienţe: Ex.: întindere
musculară, ruptură musculară,
hipotonie musculară, atrofie
musculară, etc.
Sistemul osteoarticular
◦ Structura
◦ Scheletul
◦ Articulaţiile
 tipuri de articulații:
◦ articulaţie în balama (ex. cotul )
◦ articulaţie plana (ex. articulațiile coloanei vertebrale)
◦ articulaţie sferică (ex. umăr, șold)
◦ articulaţie elipsoidală (ex. articulația degetului mare)
◦ Funcţie
◦ De susţinere a ţesuturilor moi ale organismului
◦ De protecţie a unor organe vitale
◦ Locomoţia – parte pasivă
◦ Deficienţe: Ex.: artroze, entorse, luxaţii, fracturi, etc.
Zone afectate
cel mai frecvent
Coloana vertebrală
Umărul
Mână
Genunchi
Coloana vertebrală
 Coloana vertebrala sau scheletul axial reprezintă segmentul
central al aparatului locomotor uman.

Structura:
◦ Componenta dură osoasă (33-34 de
vertebre)
◦ Componenta conjunctivă (discuri
intervetebrale, suprafete articulare,
ligamente)
◦ Componenta musculară (musculatura
paravertebrală)
◦ Componenta neuro-vasculară (măduva
spinării, rădăcinile nervoase, vase de
sânge)
Segmentele coloanei vertebrale
 segmentul cervical - 7 vertebre;
 segmentul toracic - 12 vertebre;
 segmentul lombar - 5 vertebre;
 segmentul sacral - 5 vertebre sudate între ele;
 segmentul coccigian, format din 4-5 vertebre sudate
între ele.

Curburile fiziologice ale coloanei vertebrale:

 Curbura cervicală
 Curbura toracală
 Curbura lombară
 Curbura sacrococcigiană

Funcţiile coloanei vertebrale:

 funcţia de susţinere
 funcţia de protecţie
 funcţia de mobilitate
 funcţia morfologică
Exemple de afecţiuni ale
coloanei vertebrale:
•Artroze: •Tulburari de statica ale coloanei:
oCervicartroză, oCifoză,
o Discartroză, oScolioză,
oSpondiloză oLordoză,
•Nevralgii: oCifoscolioză,
oSciatică, •Alte afecţiuni:
oHernie de disc, oStenoză de canal medular
o Nevralgie cervicobrahială oTraumatisme
•Afectiuni inflamatorii: oTumori
oSpondilită oSindrom de coadă de cal
Umărul

Definiţie: Un ansamblu anatomic

şi funcţional ce permite ataşarea membrului
superior de cutia toracică

 Structura:
 Componenta dură osoasă (centura scapulara : stern, omoplat, claviculă la
care se ataşează humerusul)
 Componenta conjunctivă (articulaţii: scapulohumerală, acromioclaviculară,
sternocostoclaviculară, planul scapulotoracic, planul subdeltoidian; capsula
articulare, ligamente)
 Componenta musculară (principalii muşchi: trapez, marele dinţat,
pectoralii, coiful rotatorilor)
 Componenta neuro-vasculară (nervii spinali C2-T1, vase de sânge)
Funcţiile umărului:
 Să permită o mobilitate de mare
amplitudine a braţului, la care se
adaugă mobilitatea cotului şi a
încheieturii mâinii, pentru
deplasarea mâinii mult în spaţiu
 Să permită o bună stabilitate
pentru cazul în care membrul
superior ar avea nevoie de forţă

Exemple de afecţiuni
 Luxaţie scapulohumerală
 Rupturi musculare sau de tendon
 Bursite
 Periartrită scapulohumerală
 Artroze
 Umăr blocat
 Calcifieri
 Pareză de plex brahial
 Tendinite 
Mână

Definiţie: un „instrument” foarte complex,

esenţial în îndeplinirea activităţilor cotidiene.
 Toate segmentele membrului superior nu au
decât rolul de a pune mâna în poziţie favorabilă
pentru o acţiune cu finalitate.

Structura:
 Componenta dură osoasă (27 de oase: oasele carpiene, metacarpiene,
falange )
 Componenta conjunctivă (numeroase articulaţii mici, capsule articulare,
ligamente, tendoane)
 Componenta musculară (principalii muşchi: muşchii palmari, muşchii
dorsali, muşchii lumbricali, )
 Componenta neuro-vasculară (nervii median, radial, cubital, vase de
sânge)
Funcţiile mâinii:
 De prehensie
 De manipulare
 Senzorială
 Socială: participă la exprimarea
nonverbală, gestuală, contribuie la
definirea personalităţii umane

Exemple de afecţiuni
 Luxaţii şi fracturi
 Artrite şi artroze
 Mîna rigidă
 Pareze de nervi periferici
 Tendinite şi leziuni de tendon
Genunchi

Definiţie: Genunchiul reprezintă

partea membrului inferior la nivelul căreia
gamba se uneşte cu coapsa.
 Este cea mai voluminoasă articulaţie a
corpului.

Structura:
 Componenta dură osoasă (oase genunchiului : femurul, tibia, peroneul,
patela )
 Componenta conjunctivă (articulaţiile femuropatelară şi femurotibială, 2
meniscuri, capsula articulară, ligamente, tendoane, suprafeţele
articulare)
 Componenta musculară (principalii muşchi: cvadricepsul, ischiogambierii,
tricepsul sural)
 Componenta neuro-vasculară (plexul lombosacrat)
Funcţiile genunchiului:
 de susţinerea greutăţii corpului
 de a asigura stabilitatea membrului
inferior în timpul ortostatismului, al
deplasării sau în timpul efectuării
diferitelor mişcări

Exemple de afecţiuni
 Entorse
 Luxaţii şi fracturi
 Gonartrita şi gonartroză
 Rupturi de menisc
 Acumulări de lichid sinovial
 Tendinite şi leziuni de tendon
Durerea: Cauze şi factori de risc

!
Uzura: Cea mai frecventă cauză a durerii
Factori de risc
◦ Posturi deficitare
◦ Supraîncarcare prin ridicarea de greutăţi excesive
sau repetări excesive ale unor activităţi
◦ Mişcări bruşte sau în forţă fără încălzire prealabilă
◦ Obezitatea
◦ Sedentarismul
Factori de risc care pot duce la
apariţia durerii de spate

!
 Statul în picioare sau
şederea îndelungată pe
scaun;
 Mişcări bruşte de rotaţie;
 Mişcări de aplecare înainte
şi ridicare de obiecte.
Factori de risc care pot duce la
apariţia durerii de umăr:

!
 Ridicarea braţelor şi desfăşurarea de
activităţi deasupra nivelului umărului;
 Utilizarea de maşini/dispozitive
industriale;
 Aşezarea de mărfuri/obiecte pe rafturi
înalte;
 Vibraţia produsă asupra membrului
superior de operarea cu maşini-unelte
care vibrează;
 Vibrarea întregului corp în timpul unor
activităţi.
Factori de risc care pot duce la
apariţia durerii de mână:

!
 Priză incorectă;
 Căderea pe mâini;
 Neprotejarea mâinilor în timpul
activităţilor cu echipament de protecţie;
 Utilizarea unei viteze şi forţe excesive în
cadrul activităţii manuale.
Factori de risc care pot duce la
apariţia durerii de genunchi:

!
 Pivotări exagerate sau bruşte;
 Lovituri la nivelul genunchilor;
 Poziţia de stând pe genunchi;
 Îndoirea excesivă;
 Musculatura slăbită la nivelul
genunchiului.
Consecinţe
Nevoia de tratament medicamentos sau
de recuperare
Afectarea vieţii de familie
Afectarea vieţii profesionale
Afectarea vieţii sociale.
Prevenirea durerii-recomandări
generale
1. Articulaţiile să fie poziţionate într-o
poziţie neutră, relaxată;
2. Poziţionarea corpului cât mai aproape de
munca efectuată;
3. Evitarea aplecării spre înainte sau a
răsucirii trunchiului;
4. Evitarea mişcărilor bruşte sau în forţă
deoarece produc solicitare maximă;
Recomandări generale:
5. Alternarea poziţiilor fixe cu mişcarea;
6. Limitarea duratei efortului muscular
continuu;
7. Prevenirea epuizării musculare;
8. Se preferă pauzele scurte frecvente faţă
de o singură pauză lungă,
9. Limitarea consumului de energie;
10. Odihnirea dupa sarcini dificile.
11. Efectuarea unor exerciţii de intreţinere
zilnic.
Prevenirea durerii de spate-
recomandări specifice

 Postura corectă este cea mai importantă

modalitate de prevenire a durerii de spate.
 Activităţi uzuale în care postura poate fi incorectă:
 În pat;
 Şezând;
 Statul în picioare;
 Ridicarea;
 Transportul de greutăţi;
 Tragerea şi împingerea,
 Prinderea şi luarea  de sus
Postura corectă în aşezat
CORECT INCORECT
Poziţia corectă la condus
CORECT INCORECT
Poziţia corectă în picioare
CORECT INCORECT
Postura corectă la ridicarea greutăţilor
INCORECT

INCORECT

CORECT

CORECT
Distribuirea corectă a greutăţii
CORECT INCORECT
Transferul obiectelor
Ridicare geamantan sau alt obiect
cu mâner
Tragerea şi impingerea
Luarea obiectelor de la inălţime
Prevenirea durerii de umăr -
recomandări specifice

 Evitaţi ridicarea braţelor lateral peste 90◦;

 Evitaţi să prindeţi obiecte care cad;
 Nu ţineţi telefonul între ureche şi umăr- folosiţi
căştile;
 Faceţi o scurtă plimbare la fiecare 30 de minute pe
parcusul căreia scuturaţi mâinile şi întregul membru
superior;
 Tonifiaţi muşchii rotatori externi.
Prevenirea durerii de mână-
recomandări specifice
 Atenţie la poziţia mâinii şi a încheieturii;
 Evitaţi căderea pe mâini;
 Reduceţi viteza şi forţa în activităţile
repetitive;
 Folosiţi întreaga mână pentru a ţine un
obiect;
 Luaţi în considerarea utilizarea mănuşilor de
protecţie care susţin încheietura mâinii sau
care au un strat protector de absorbţie a
vibraţiilor.
Prevenirea durerii de genunchi -
recomandări specifice
 Evitaţi mişcările care tensionează excesiv
genunchiul;
 Purtaţi pantofi corespunzători;
 Înlocuiţi încălţămintea uzată;
 Păstraţi-vă o greutate corporală normală;
 Evitaţi lovirea genunchiului;
 Întindeţi şi întăriţi musculatura
genunchiului;
 Nu ignoraţi durerea!
Ne adresăm medicului imediat atunci când alături de durerea
intensă avem şi alte simptome:

 dificultate în a reţine sau controla urina;

 amorţeală la nivelul rectului şi organelor genitale;
 amorţeală, mâncărime sau slabiciune în gambe sau degete;
 pierderi de echilibru;
 articulaţie inflamată (tumefiată, caldă, roşie);
 imposibilitatea de a ridica braşul deasupra capului sau de a ţine
obiecte în mână;

Sau daca durerea nu cedează deloc timp de mai

multe zile!!!
Vă mulţumim!