Sunteți pe pagina 1din 51

BIOMECANICA

C3:
Notiuni de osteologie, artrologie si miologie
(caracteristici morfo-functionale ale oaselor,
articulatiilor si muschilor)
Prof.Dr.Ing. Dan Mndru
Departamentul de Mecatronica si Dinamica
Masinilor
Facultatea de Mecanica
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Aparatul locomotor specializat pentru functia de
locomotie a organismului este alcatuit din:
- 206 oase;
- peste 430 muschi striati;
- peste 310 articulatii
.la acestea se adauga reteaua vasculara si cea nervoasa .
Oasele scheletului sunt:
- 8 la neurocraniu; - 2 tibia;
- 14 la viscerocraniu; - 2 peroneu;
- 33 la coloana vertebrala; - 14 tarsiene;
- 2 clavicula; - 10 metatarsiene
- 2 omoplat; - 28 falange
- 2 humerus; 206
- 2 radius;
- 2 ulna;
- 16 carpiene;
- 10 metacarpiene;
- 28 falange;
- 1 stern;
- 24 coaste;
- 2 os coxal
- 2 femur;
- 2 rotula;
Rolul oselor
- determina forma, dimensiunile si proportia corpului si ale diferitelor
segmente;
- servesc ca sprijin pentru intregul corp si pentru tesuturile moi;
- alcatuiesc cavitati ce protejeaza anumite organe delicate;
- servesc ca elemente de insertie pentru muschi;
- contin rezerva de calciu a organismului.
Greutatea totala a oaselor in stare uscata
este de 5 6,5 kg
Oasele reprezinta CONSTRUCTII MINIMI ABSOLUTE
(cu material minim se asigura o rezistenta maxima)
De ex., oasele lungi sunt curbate in doua
planuri ceea ce le confera rezistenta marita,
diafiza are forma tubulara, mai rezistenta
decat daca ar fi un cilindru plin.
Forte necesare pentru sfarmare:
-1000 kgf vertebra lombara
-2000 kgf femur
-4100 kgf - tibia
Oasele au forme si dimensiuni diferite pentru ca au
functii diferite
Dupa aspect, se impart in trei categorii:
- oase lungi;
- oase late;
- oase scurte.
Oasele scurte
Se gasesc acolo unde rezistenta si solicitarile sunt crescute iar
mobilitatea este redusa;
Sunt alcatuite dintr-un tesut spongios situat central, acoperit de
tesut osos compact
Rol: suporta greutatea corpului (tarsiene)
contribuie la mentinerea echilibrului coloanei (vertebrele)
permit executarea unor miscari complexe;
Ex: oasele incheieturii maine
Oasele late
Participa la realizarea cavitatilor (craniu, bazin);
Sunt formate din doua straturi de tesut osos compact, cel exterior
este mai gros, cel interior este mai subtire; intre ele este o substanta
spongioasa;
Ofera suprafete intinse de insertie musculara;
Realizeaza suporturi stabile (oasele bazinului);
Ex: omoplatul
Oasele lungi
Aceste oase actioneaza ca niste parghii;
Intra in scheletul membrelor; prin intermediul lor se realizeaza miscari
rapide si de mare amplitudine;
Sunt alcatuite dintr-un tub de substanta osoasa compacta, avand in
centru un canal medular iar la cele doua extremitati (mai mari ca si
volum) au substanta spongioasa, inconjurata de un strat de substanta
compacta;
Suprafata oaselor nu este neteda decat in
anumite portiuni, in rest prezentand
- suprafete rugoase;
- tuberozitati;
- apofize;
- depresiuni si santuri.
Oasele se arhitectureaza conform solicitarilor
mecanice (intindere-compresiune, incovoiere,
forfecare, torsiune)
Tesutul osos este cel mai maleabil tesut al
organismului pentru ca structura lui reflecta
actiunile executate asupra lui
Presiunile ce se exercita in mod normal asupra oaselor
sunt 8 15 kg / cm2
Sectiune frontala
printr-un os lung
Cartilajul articular acopera
extremitatile articulare ale osului
pe o intindere egala cu
amplitudinea de miscare din acea
articulatie
Sectiune frontala
printr-un os lung
Spre epifize, la interior osul
prezinta un tesut spongios, ce are
o capacitate de reconstructie mai
mare;
Extremitatile sunt mai
voluminoase, oferind o suprafata
mai intinsa de contact in
articulatie si o suprafata mai mare
de insertie musculara.
Sectiune frontala
printr-un os lung
Cartilajul de crestere, dispus
diafizoepifizar, se observa la copii
si adolescenti;
Sectiune frontala
printr-un os lung
Tesutul osos compact are o
grosime mai mare la mijloc si mai
mica la extremitati, rezultand o
frecventa crescuta a fracturilor la
acest nivel;
Sectiune frontala
printr-un os lung
Canalul medular are pereti
neregulati si contine maduva
osului;
Intre grosimea osului compact
si cea a canalului exista un raport
(index medularis):
cu cat solicitarile cresc, actiunile
musculare sunt mai intense,
muschii se dezolta mai mult, se
maresc fortele cu care actioneaza
asupra insertiilor, corticala se
dezvolta mai mult si creste
indicele;
Din punct de vedere morfo-functional, osul are o
structura ierarhizata, pe patru ordine:
Structurile de ordinul I: arhitectura macroscopica a compactei,
maduva, periostul, cartilajele (se vad cu ochiul liber si din dispunerea
lor se poate deduce functia biomecanica);
Structurile de ordinul II: vasele, nervii, lamelele circumferentiale, au
dimeniuni de aprox 1000 micrometri se observa bine la microscop;
Structurile de ordinul III: fibre de colagen, celule osoase, saruri
minerale; au dimensiuni de aprx 10 microni
Structurile de ordinul IV: dispunerea moleculara la substantele
organice si anorganice
Contrar aspectului sau, osul nu este un organ inert;
Osul dispune de o retea nervoasa (receptori ce actioneaza sub influenta
factorilor locali de presiune, regland debitul sangvin intraosos)
Osul contine 40% substante organice si 60% substante minerale;
In componenta osului intra 10 50 % apa
aprox. 30 % grasimi
30 40 % reziduri
Continutul de apa descreste odata cu varsta
73% la nou-nascuti 20% la persoane varstnice
in 4 ore se schimba peste 90% din apa tesutului osos
Tonusul muscular reprezinta cea mai buna metoda de a
mentine un aport normal de sange in oase si astfel de a dirija
procesele de osificare resorbtie;
In absenta tonusului, sistemul venos se stranguleaza,
determinand aparitia osteoporozei (la persoanele sedentare si
la poliomelitici)
Osificare = procesul prin care tesutul conjunctiv se transforma in
tesut osos datorita fixarii sarurilor minerale fosfo-calcice; este un
proces de crestere a organismului;
VOCABULAR
Kinetoterapie gr. Kinetos (mobil)+ Therapia (tratament)
forma de terapie prin miscare aplicata
concomitent cu celelalte mijloace ale unui
plan terapeutic general
Tema 4:
Prezentati un model mecanic al
miscarii de pronatie-supinatie a
antebratului
ARTICULATII
Ansamblul structurilor anatomice prin care se leaga doua sau mai
multe extremitati osoase
CLASIFICARE dupa gradul de mobilitate si numarul de miscari
independente pe care le permit
1. SINARTROZE
se mai numesc si articulatii fixe
- miscarile sunt minime sau inexistente
- sunt lipsite de cavitate articulara;
- extremitatile oaselor pot fi unite prin tesut fibros
sau cartilaginos
2. AMFIARTROZE
- sunt articulatii semimobile, cu miscari mai ample
ARTICULATII
3. DIARTROZE
articulatii mobile
- caracterizate prin prezenta unei cavitati intre extremitatile osoase
- la randul lor se clasifica in:
A. Articulatii cu un grad de mobilitate
B. Articulatii cu doua grade de mobilitate
C. Articulatii cu trei grade de mobilitate
ARTICULATII
A. Articulatii cu un grad de mobilitate
A1 ARTRODII sunt articulatii plane, cu suprafete articulare
congruente, cu miscari numai de alunecare
A. Articulatii cu un grad de mobilitate
A2 CILINDROIDE sunt articulatii ce perimit o miscare de rotatie
Articulatie trohleana
Asemanatoare cu o balama
Articulatie trohoida
Sub forma unui pivot in jurul caruia
are loc miscarea
B. Articulatii cu doua grade de mobilitate
B1 Articulatie elipsiodala permite doua rotatii in jurul a doua axe
perpendiculare
B. Articulatii cu doua grade de mobilitate
B2 Articulatie selara permite doua rotatii in jurul a doua axe
perpendiculare
C. Articulatii cu trei grade de mobilitate
Articulatie sferoide (ENARTROZE) permite trei rotatii in jurul a
trei axe perpendiculare
- Sunt alcatuite dintr-un cap articular globulos,
mai mare sau mai mic decat o jumatate de sfera
si o cavitate
Prezentare carte 4-8:
Zamora, E., Ciocoi-Pop, R.,
Artrologie si biomecanica
umana, Editura Risoprint,
Cluj-Napoca, 2006
AFORISM:
Este de o mie de ori mai bine sa fii optimist si sa te inseli,
decat sa fii pesimist si sa ai dreptate
Jack Penn
Exemple de subiecte la evaluare
I. Specificai care din urmtoarele propoziii
sunt adevrate (A) sau false (F):
Planurile sagitale sunt paralele cu fruntea i
dispuse vertical, latero-lateral. A F
Coninutul de ap din oase scade odat cu
naintarea n vrst. A F
Oasele au curbur n dou plane, ceea ce le
confer rezisten mecanic crescut
A F
La pronaie-supinaie, segmentul descrie un
con cu vrful n centrul articulaiei
A F
Exemple de subiecte la evaluare
Cunoscnd fora exercitata de muschi 450
N, masa braului, antebraului i a minii 8
kg, s se determine valoarea greutii
inute n mn. Se cunosc: d1 = 0,04 m, de
= 0,20 m i d3 = 0,30 m
ARTICULATII
DIARTROZE
articulatii mobile
- caracterizate prin prezenta unei cavitati intre extremitatile osoase
- la randul lor se clasifica in:
A. Articulatii cu un grad de mobilitate
B. Articulatii cu doua grade de mobilitate
C. Articulatii cu trei grade de mobilitate
ARTICULATII
Elementele componente ale diartrozelor
1. EXTREMITATILE OSTEOARTICULARE
- Forma lor este direct legata de gradul de libertate a miscarilor;
(insertia muschilor periarticulari determina modelarea functionala a
extremitatilor)
- Suprafetele se adapteaza una pe cealalta (principiul congruentei articulare)
(in caz de incongruenta articulara, transmiterea fortelor se realizeaza
defectuos si neuniform, aparand leziuni ale cartilajelor articulare, ceea ce
conduce la ARTROZE = stari patologice articulare, cu caracter progresiv
degenerativ)
ARTICULATII
Elementele componente ale diartrozelor
2. CARTILAJELE ARTICULARE
- Au aspect lucios, de culoare galbuie pe margini si albastruie la centru
ARTICULATII
Elementele componente ale diartrozelor
2. CARTILAJELE ARTICULARE
- Au aspect lucios, de culoare galbuie pe margini si albastruie la centru
- Grosimea nu este egala pe toata intinderea suprafetelor articulare
este mai gros in punctele de maxima presiune (6 mm)
legea repartizarii inverse a grosimii cartilajului
ARTICULATII
Elementele componente ale diartrozelor
2. CARTILAJELE ARTICULARE
- Cartilajul este mai gros la tineri si se subtiaza treptat cu varsta;
ARTICULATII
Elementele componente ale diartrozelor
2. CARTILAJELE ARTICULARE
- Cartilajul este mai gros la tineri si se subtiaza treptat cu varsta;
- Cartilajul articular este avascular, deci nu are posibilitati de cicatrizare sau
regenerare (este un tesut cu un metabolism foarte scazut);
- Cartilajul articular este lipsit de inervatie, ca urmare agresiunile nu
determina senzatii dureroase;
- Miscarile normale sunt necesare intretinerii si mentinerii cartilajului pentru ca
ajuta difuzia lichidului sinovial pe suprafata acestui tesut;
ARTICULATII
Elementele componente ale diartrozelor
2. CARTILAJELE ARTICULARE
- Are urmatoarele trei proprietati mecanice
compresibil
elastic
poros
ARTICULATII
Elementele componente ale diartrozelor
2. CARTILAJELE ARTICULARE
compresibilitate
- Joaca rol de amortizor pentru tesutul osos subiacent
O presiune relativ mare si indelungata, exercitata prin intermediul
cartilajului nu are efecte nocive asupra osului
- Unele articulatii pot suporta sarcini ridicate, chiar si peste 350 kgf
Dupa o zi in postura bipeda, talia scade cu 1-2 cm ca urmare a
compresiunii discurilor intervetrtebrale si a cartilajelor membrlor
inferioare.
ARTICULATII
Elementele componente ale diartrozelor
2. CARTILAJELE ARTICULARE
elasticitatea
- Pana la o anumita presiune, deformarea cartilajului este reversibila;
- Cartilajul este mai elastic la centru decat la periferie, in concordanta cu
structura lui;
- Elasticitatea depinde si de continutul de apa, deshidratatrea duce la
scaderea elasticitatii cartilajului
porozitatea
- Cartilajul se imbiba cu lichid sinovial, ca un burete;
ARTICULATII
Elementele componente ale diartrozelor
3. BURELETUL FIBROCARTILAGINOS
- Daca suprafetele articulare nu sunt egale (de ex. Sfera plina are o
suprafata articulara mai intinsa decat sfera scobita), marginea
cavitatilor este prelungita de acest tesut;
- Este circular, ca si marginea cavitatilor, in sectiune transversala este
triunghiular
- Mareste suprafata articulara si mentine suprafetele in contact
ARTICULATII
Elementele componente ale diartrozelor
4. DISCURILE SI MENISCURILE
- Formatiuni fibrocartilaginoase ce apar in articulatiile in care suprafetele
osoase nu se adapteaza perfect, pentru mentinerea congruentei
articulare
- Discuri: in articulatiile dintre corpii vertebrali si in articulatiile
temporomandibulare, uneori in articulatiile acromioclaviculare
ARTICULATII
Elementele componente ale diartrozelor
4. DISCURILE SI MENISCURILE
- Meniscuri: in articulatiile
genunchilor
Prin compresabilitatea si
elasticitatea lor actioneaza ca si
niste arcuri, cu rol in amortizarea
socurilor si marirea suprafetei
articulatiilor
ARTICULATII
Elementele componente ale diartrozelor
5. CAPSULA ARTICULARA
- Este o formatiune conjunctiva, ce
continua periostul celor doua segmente
osoase;
-Este ca un manson, inserat in jurul
epifizelor, la marginea cartilajelor
articulare
- Alaturi de ligamentele articulare,
reprezinta un mijloc de legatura intre
piesele osoase
ARTICULATII
Elementele componente ale diartrozelor
6. LIGAMENTE ARTICULARE
-Ligamentele limiteaza miscarile de
lateralitate;
-Ligamentele maresc siguranta miscarilor
-Ligamentele ajutatoare consolideaza
legatura dintre oase iar cele frenatoare
franeaza miscarile pana la o anumita
limita;
ARTICULATII
Elementele componente ale diartrozelor
7. MUSCHI PERIARTICULARI
- au rol in mentinerea contactului dintre suprafetele articulare;
- functioneaza ca si ligamente active, tonice;
ARTICULATII
Elementele componente ale diartrozelor
8. MEMBRANA SINOVIALA
- este stratul intern al capsulei articulare;
- joaca rolul unui element plastic deoarece
umple spatiile care se formeaza in anumite
miscari intre extremitatile articulare
-Mentine in spatiul articular conditiile favorabile
functiei articulare
-Regleaza temperatura si presiunea,
indeplineste functia de resorbtie a lichidului
sinovial si a deseurilor articulare in suspensie
ARTICULATII
Elementele componente ale diartrozelor
9. Lichidul sinovial
- este de culoare galbuie, vascos,
transparent;
- are triplu rol:
De nutritie
De curatire
De lubrifiere.
Miscarea constituie factorul principal al
producerii de lichid sinovial
Prof.Dr.Ing. Dan Mndru
Departamentul de Mecatronica si Dinamica Masinilor
Facultatea de Mecanica
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
B-dul Muncii, nr. 103-105 Cluj-Napoca
Tel. 0264-401645; Fax:0264-415490
email: mandrud@yahoo.com