Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2,3%
0,3%
9,9%
87,5% < 1 an
1-14 ani
15-19 ani
≥ 20 ani
Sursa: Compartimentul pentru Monitorizarea și Evaluarea infecției HIV/SIDA în România- IBI „Prof. Dr. M. Balș”
Persoane infectate HIV/SIDA aflate în evidență activă
pe centre regionale la 31 decembrie 2009
COPII ADULȚI
54
6 32
11
27 21
4
2
66
Sursa: Compartimentul pentru Monitorizarea și Evaluarea infecției HIV/SIDA în România- IBI „Prof. Dr. M. Balș”
3% 9%
21%
2%
2 INRT+ 1 INNRT
1%
1 INRT+ 1 INNRT+ 2 IP/r
2% 3 INRT
2 INRT+ 2 IP/r + 1 IF
2 INRT + 2 IP/r
3 INRT+ 2 IP/r
62%
altele
Sursa: Compartimentul pentru Monitorizarea și Evaluarea infecției HIV/SIDA în România- IBI „Prof. Dr. M. Balș”
La nivelul județului Constanța, în anul 2009 se remarcă o scădere a incidenței globale prin
TB (cazuri noi+recidive) (131%ooo loc., media pe țară fiind de 99,9) comparativ cu anul
precedent (153%ooo loc., media pe țară fiind de 105,5). De asemenea numărul deceselor a
înregistrat o pantă descendentă în anul 2009 (48 decese), respectiv 72 decese în anul 2008.
SCOPUL LUCRĂRII
N.B. Fiind un studiu retrospectiv, pacienţii pierduţi din evidenţă sau fără date de
identitate complete au fost excluşi din lot de la începutul cercetării (n=478).
Sistemul de prelucrare automată a datelor. Sistemul de gestionare a bazei
de date a fost Microsoft Office Excel 2007 iar interpretarea datelor s-a realizat
computerizat cu ajutorul programelor statistice IBM SPSS Statistics versiunea 19.
12,76%
37,5%
62,5%
87,24%
Vârsta medie vs. mediana la diferite
evenimente
● Nu toți pacienții
diagnosticați cu TB au decedat
datorită acestei maladii, ci doar
50% (11 pacienți din 20).
● Speranța de viață este de
3 ori mai mică în cazul
decedaților TB(+) (27,636 luni +/-
6,516 eroare std. cu limitele
14,865-40,408 luni) comparativ
cu restul decedaților cu boala TB
în antecedente (80,571 luni +/-
9,390 eroare std. cu limitele
62,167-98,976 luni).
Log-rank p<0,000
Log-rank p<0,000
feminin 56 111
survival 0
masculin 68 100
feminin 5 15
survival 1
masculin 15 14
total 20 29
rural 53 53
survival 0
urban 71 158
rural 12 8
survival 1
urban 8 21
total 20 29
1998*
1999
2000
2001
2002
2003 pulmonară
2004 extrapulmonară
2005 diseminată
2006
2007
2008
2009
0 2 4 6 8 10 12 14 16
Log-rank p<0,650
Speranța de viață a pacienților SIDA cu TB asociată decedați pe perioada derulării studiului a fost
minimă în rândul celor cu forme diseminate de TB (20,500 luni +/- 18,500 eroare std.) și maximă la cei cu
TB extrapulmonară (59,000 luni).
Distribuția numerică a celulelor CD4 în lotul pacienților HIV pozitivi
Log-rank p<0,008
În aceeași arie geografică, Oana Arghir a efectuat un studiu retrospectiv pe 313 infectați
HIV/SIDA cu TB asociată în perioada 1988-1996, anterior introducerii TARV în România. În lotul
celor 313 bolnavi dispensarizaţi în judeţul Constanţa, TB extrapulmonară a fost diagnosticată în
30,4% din cazuri, TB diseminată în 31,9% din cazuri şi forma pulmonară a avut frecvenţa cea mai
mare 37,7%. Prognosticul TB la adultul sidaic, sub tratament antituberculos, a fost favorabil în
66,6% din cazuri (n=44/66), nefavorabil în 43,4%. În funcţie de localizarea TB, mediana timpului
de supravieţuire calculată după metoda Lee Desu, diferã semnificativ statistic fiind maximă la
bolnavii SIDA cu TB extrapulmonară (87 luni) şi minimă la cei cu TB diseminată (16,2 luni).
Radiografie toraco-pulmonară - Radiografie toraco-pulmonară - lobită
caverne multiple în plămânul stâng; superioară dreaptă poliescavată, caverne
examen spută bk pozitiv; MCT0 mici, multiple, în lobul superior stâng,
realizând un aspect „în miez de pâine”, bk
pozitiv microscopie și cultură To spută.
CONCLUZII
Componența lotului de studiu ilustrează faptul că în județul Constanța are loc un al
doilea val epidemic al infecției HIV/SIDA care afectează populația adultă, paralel cu
îmbătrânirea cazurilor pediatrice diagnosticate în primul deceniu al secolului XX.
Mediana vârstei HIV < 30 ani la infectații HIV/SIDA relevă posibilul impact nefavorabil
epidemiologic de difuziune a infecției în rândul populației cu vârsta sexuală activă.
Anii 2004-2005 au fost fatidici pentru dubla epidemie HIV-TB care a afectat populația
adultă cu vârsta medie între 30 și 40 de ani din județul Constanța.
Riscul de deces prin TB al bolanvilor sidaici nu este influențat de genul pacienților (29/83
vs. 20/61; OR=1,07;0,52<OR<2,17; RR=1,05;0,64<RR<1,72; χ2=0,04; p<0,9) și de mediul de
proveniență (29/79 vs.20/65; OR=1,19;0,59<OR<2,43; RR=1,14;0,70<RR<1,87; χ2=0,28;
p<0,6).
Cu cât seropozitivii HIV sunt mai tineri, cu atât riscul de a dezvolta forme diseminate de TB
este mai mare.
Speranța de viață a pacienților SIDA cu TB asociată decedați pe perioada derulării
studiului a fost minimă în rândul celor cu forme diseminate de TB (20,500 luni) și maximă la cei
cu TB extrapulmonară (59,000 luni).
Ponderea crescută a supraviețuitorilor seropozitivi HIV incluși în eșantionul de studiu se
poate explica prin valoarea medie crescută a limfocitelor T CD4 (587,42 +/- 365,757 d.s. cu
limitele între 3-2000), recoltate în perioada iulie-decembrie 2009, care reflectă statusul
imunitar al infectaților HIV/SIDA.