Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CURS Infectii Respiratorii Pedi
CURS Infectii Respiratorii Pedi
RESPIRATOR LA COPIL
Etiologie:
- virala, cel mai frecvent: virus Epstein Barr, adenovirus,
virus herpes simplex, enterovirusuri
- bacteriana : streptococ hemolitic grup A, stafilococ,
pneumococ, corynebacterium diphteriae
- fungica(Candida).
ANGINE ACUTE
CLINIC :
Manifestarile clinice variaza in functie de agentul
etiologic
Asociaza:
• Durere faringiana spontana si exacerbata de
deglutitie
• Stare generala modificata
• Febra +/- Frison
• Modificari la nivelul mucoasei faringiene
Diagnostic diferential
Angina bacteriana Angina virala
1. Angine eritematoase
2. Angine albe
3. Angine pseudomembranoase
4. Angine veziculoase
5. Angine ulceronecrotice
6. Angine din bolile infectioase – fac parte din
tabloul bolii
Angina eritematoasa (rosie)
Etiologie: - in special virala: - adenovirusuri,
rinovirusuri, mixovirusuri, enterovirusuri
Debut gradat
Febra
Durere faringiana
Anorexie
Amigdale moderat marite, rosii
• Febra prelungita
• Faringita exudativa - aspect
difteroid
• Limfadenopatie generalizata,
frecvent laterocervicala, dureroasa
• Posibil hepato-splenomegalie
Angine veziculare
Etiologie: Coxsackie A – herpangina
Herpes virus tip 1
Caracteristic:
- Faringe rosu viu
- Vezicule care erodeaza palatul si pilierii. Pentru herpes
apar leziuni gingivale si jugale
- Exantem
Atentie: anginele din bolile contagioase la debut
• Scarlatina: enantem si exantem
• Rujeola
• Rubeola
• Varicela
• Toxoplasmoza
Herpangina
Produsa de virusul
Coxackie de tip A
• Vezicule bilaterale
• Erodeaza si asociaza
si exantem sau
vezicule la extremitati
Clinic:
- Ulceratii +/- depozite cenusii
- Edem local
- Halena fetida, sialoree
- Adenopatii cervicale
- Splenomegalie +/-
- Localizare unilaterala: angina fusospirilara Vincent
Angina ulcero-necrotica HENOCH – insoteste frecvent scarlatina severa
Ulceratii adanci, neregulate, acoperite cu depozite cenusii si false membrane.
Progreseaza in adancime.
Insotita frecvent de septicemie.
Saliva abundenta, miros fetid
Adenopatie regionala
La 48 h de la debut apar eruptii pe corp
Angina DUGUET
Ulceratii ovalare indolore pe amigdale sau stalpii amigdalieni. Apare in
febra tifoida.
opacitati neomogene,
micronodulare,
diseminate, localizate
prefential in zonele
hilare si paravertebral
BRONHOPNEUMONIA ACUTA
Focare congestive
neomogene,
imprecis delimitate,
dispuse hilar si
paracardiac pana in
unghiurile
cardiofrenice
BRONHOPNEUMONIA ACUTA
Tratament: Internare de urgenta
1.Oxigenoterapie: oxigen incalzit si umidifiat 6-8l/min pe
isoleta/narine
2.Hidratare hidroelectrolitica :necesar de lichide 150-200
ml/kgcorp exceptie situatia cand apar semne clinice de insuficienta
cardiaca
3.Tratament etiologic adresat etiologiei cu pneumococ cel mai
frecvent
Penicilina G 100000UI/kgc/zi in 4 prize
Cefalosporine :cefazolin 100 mg/kgc/zi sau ceftriaxon 50-
100mg/kgc/zi
Vancomicina 20- 40 mg/kgc/zi in 2 prize
4.Tratamentul insuficientei cardiace: digoxin
5.Suport imunologic: gammaglobuline i.v doza 400 mg/kgc/zi, 5 zile
Pneumonii tipice
Etiologie: bacteriana in general S. pneumoniae,
H. influenzae.
Sunt bine definite – lobare, segmentare, lobulare.
Caracteristici comune :
• Debut brutal cu febra ,frison, alterarea starii generale
• Tuse productiva (+- sputa purulenta)
• Durere toracica de tip pleural (acuta, vie, exagerata de tuse,
palpare, de obicei submamelonar, instalata dupa febra)
• Facies vultos (aprins, cu pometii rosii – mai sugestiv cand
roseata predomina pe unul dintre pometi – semnul
JACCOUD- hiperemia este de aceeasi parte cu procesul
pneumonic)
• Semne de condensare pulmonara:
- Matitate intinsa de obicei asupra unui lob
- Deasupra matitatii se poate observa o zona de hipersonoritate,
numita Skodism, datorata unei activitati functionale
exagerate.
- Accentuarea vibratiilor vocale
- Raluri – in special crepiatante
Pneumonii tipice
Paraclinic
• leucocitoza (chiar >20.000 /mm3 ) cu deviere la stanga a formulei
leucocitare
• markeri de inflamatie: proteina C reactiva >20 mg/dl,
procalcitonina >5 mg/dl, VSH >50 mm/h
• diagnosticul etiologic:
izolarea germenelui prin culturi di sputa, aspirat traheobronsic, lichid
pleural
izolarea in secretiile nazofaringiene NU este utila pentru diagnostic
hemocultura
Identificare antigene pneumococice
• rx pulmonar: incidenta posteroanterioara si laterala
RADIOGRAFIA
Paraclinic:
Rx pulmonar : infiltrat interstitial
bilateral parahilar in 1/3 inferioare
pulmonare.
IgG, IgM crescute, hipereozinofilie
Pneumonia cu Pneumocystis Carinii
Caracteristici
• frecvent la pacientii
imunodeprimati (infectati HIV)
• dispnee severa cu cianoza
• limfopenie
Paraclinic
Rx pulmonar:
Aspect caracteristic de GEAM MAT
Infiltrat inflamator difuz bilateral
in special in jumatatile inferioare
pulmonare
Limfadenopatia si pleurezia nu sunt
intalnite.
ASTMUL BRONSIC
Definitie: boala cronica, caracterizata prin obstructie reversibila a
cailor aeriene distale, secundar inflamatiei si hiperreactivitatii
bronsice
Trigger infectios viral – frecvent VSR
Clinic:
- tuse : nocturna , in conditii de efort fizic, cu caracter sezonier
sau care dureaza mai mult de 3 saptamani
seaca, iritativa
- wheezing
- senzatie de “lipsa de aer “ sau constrictie toracica- dispnee
- polipnee
- tiraj inter si subcostal, balans toracoabdominal
Stare de rau astmatic: criza >24 ore
neresponsive la terapia bronhodilatatoare
sat O2<95%, hipercarbie
ASTMUL BRONSIC
Paraclinic :
Rx pulmonar:
• cresterea transparentei pulmonare bazale
• coaste orizontalizate
• largirea spatiilor intercostale
• coborarea diafragmului
• complicatii:pneumotorax, pneumomediastin, atelectazie lobara
Pulsoximetria:
• stabilirea severitatii exacerbariiSat O2 < 90 % - exacerbare severa ce
impune spitalizarea
• evaluarea raspunsului la terapie
Probele ventilatorii : utile intercritic pentru stabilirea severitatii astmului
Spirometrie – capacitatea vitala ( CV), volumul expirator fortat/sec (FEV1)
Masurarea variabilitatii PEF ( debitul expirator de varf)
PLANUL DE TRATAMENT AL CRIZEI
DE ASTM
• Recunoaşterea crizei
• Recunoaşterea cazurilor de astm cu risc crescut de evoluţie
nefavorabilă
• Orientarea bolnavului către spital dacă:
- atacul este sever;
- răspuns inadecvat la tratamentul iniţial cu
bronhodilatator;
- nu există ameliorare într-un interval de 2-6
ore după glucocorticoizi administraţi oral;
- agravare progresivă.
- noncomplianta la tratament
ASTMUL BRONSIC
EXACERBAREA SEVERA
1.Oxigenoterapie
2. Echilibrare hidroelectrolitica +/- acidobazica
3. Tratament bronhodilatator:
• β-2-agonişti cu durată scurtă de acţiune :
Salbutamol 0,03ml/kg, Fenoterol , Terbutalin
• Teofilina (miofilin) 5-6 mg/kg/zi
4.Corticoterapia sistemică :metilprednisolon 5-20 mg/kg/zi
5. Anticolinergice :Ipratropium bromid, Oxitropium bromid
TRATAMENTUL INTERCRITIC
In trepte terapeutice in functie de treptele de severitate ale astmului
Treapta 1- intermitent – nu necesita tratament de fond
Treapta 2- pesistent usor – antileucotriena sau corticosteroid inhalator in doza mica
Treapta 3- persistent moderat - corticosteroid inhalator + LABA= Seretide/
Symbicort
- corticosteroid inhalator + antileucotriena
Treapta 4- persistent sever - corticosteroid inhalator doze medii-mari+ LABA
+/- teofilina retard