Curs introductiv.

Concepte
de bază
Sondaje de opinie publică
Obiectivele cursului
Dobândirea cunoștințelor teoretice și abilităților de:
• Evaluare a sondajelor de opinie
• Construire de design a sondajelor de opinie
• Implementare a sondajelor de opinie
• Analiză/prezentare a sondajelor de opinie
Programa cursului (provizorie)
1. Curs introductiv. Concepte de bază
2. Tehnici de eșantionare neprobabilistă
3. Tehnici de eșantionare probabilistă (Eșantionare simplă, sistematică,
stratificată și cluster)
4. Tehnici de eșantionare probabilistă (Eșantionare multistadială.
Eșantionare PPS. Tipuri de design (transversal, transversal repetat, panel))
5. Principiile statisticii inferențiale (I)
6. Testare. + Principiile statisticii inferențiale (II). Mărimea eșantioanelor
7. Testarea reprezentativității eșantioanelor. Ponderarea bazelor de date.
Erori în sondaje
Programa cursului (provizorie)
8. Construirea chestionarelor și pretestarea acestora
9. Metode de colectare a datelor (Culegerea datelor cu operator face-to-
face. Sondaje CATI. Web Surveys)
10. Construirea bazelor de date în Access
11. Raportarea sondajelor de opinie. Seminar: Analiza datelor cu SPSS
(comenzile Statistics/Custom tables)
12. Raportarea sondajelor de opinie (2). Seminar: Grafice în Excel
13. Selecția de eșantionare cu SPSS
Cerințele cursului
Teme săptămânale
oBibliografie săptămânală (de citit pentru seminarul de după curs)
oLucruri de meșterit (de pregătit pe baza cursului/seminarului anterior)

Teste “rapide” o dată la două cursuri (din subiecte apropiate cu cele de la

ultimele două cursuri și seminarii)
- Nota finală se va baza din media celor mai bune 5 teste din 6 posibile date
pe parcursul semestrului+două puncte activitate de seminar
Bibliografie
Bibliografia scanată va fi postată săptămânal (și trebuie citită
săptămânal pentru seminar și pentru scurte teste la începutul
cursului!)

Parola este bibliografie

“Sondaje” pe Google
Rezultate sondaj online cu privire la utilizarea Internet-ului de catre minori.
Sondajul a arătat printre altele că:
o Mulţi dintre copii petrec o perioadă destul de lungă pe Internet, unii chiar mai
mult de 4 ore pe zi (cam 25%)
o Serviciile cel mai mult folosite sunt cele de tip Instant Messenger, e-mail şi web
iar site-urile cele mai accesate sunt cele cu muzică, urmate de cele cu jocuri şi
legate de hobby-uri dar şi cele informative/educaţionale
o Nu există o reală comunicare între părinţi şi copiii în legătură cu ceea ce
accesează copiii pe Internet şi nu există un control eficient. 20% dintre copii au
afirmat că au dezvăluit pe Internet date personale.
o Procentul de 65% dintre părinţii care au răspuns la chestionar care nu ştiu sau nu
pun în practică restricţii (fie şi educative) cu privire la accesarea Internetului –
este unul deosebit de îngrijorător care ar trebui să atragă atenţia asupra lipsei de
informare din acest domeniu.
COMUNICAT privind sondajul organizat de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă în
vederea identificării deficitului de forţă de muncă şi nevoia de calificare.
Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, realizează o analiză privind deficitul de forţă
de muncă din economie şi nevoia de calificare, prin intermediul sondajului în rândul angajatorilor şi
furnizorilor de formare profesională care se confruntă cu lipsa de personal sau cu lipsa de personal
calificat.
Acest sondaj, care se va incheia la data de 31 octombrie 2013, îşi propune o analiza a lipsei de
personal la nivel local, zonal şi naţional, dar şi a nevoilor companiilor de calificare si de noi meserii in
raport cu oferta furnizorilor locali de formare.
Sondajul se va realiza prin intermediul unor chestionare, unul destinat angajatorilor şi celălalt
destinat furnizorilor de formare profesională. Chestionarele pot fi descărcate de pe pagina de
internet a agenţiei. Acestea sunt atat in format word cât şi PDF.
Având în vedere că experienţa dumneavoastră este importantă pentru acţiunile pe care Agenţia
Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă poate să le întreprindă în scopul calităţii serviciilor, vă
invită, ca în funcţie de tipul de firmă, să completaţi unul dintre chestionare.
Pentru a asigura unicitatea informaţiilor cuprinse în chestionar vă invităm, să utilizaţi codurile CAEN
şi codurile COR din nomenclatoarele ataşate.
Chestionarele completate pot fi trimise la adresa de email: secretariat.mpm@anofm.ro, sau prin
postă, pe adresa Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă , strada Avalanşei, nr 20-22,
sector 4, Bucureşti cu menţiunea „ APM - analiza deficit si nevoia de calificare 2013".
“O treime dintre români se aşteaptă să fie concediaţi pe parcursul acestui an,
potrivit unui sondaj realizat de site-ul de recrutare MyJob.ro. Astfel, 33,28%
dintre români se aşteaptă să fie afectaţi de reduceri de personal în compania
în care lucrează.
Sondajul a fost realizat online la nivel naţional, în intervalul 5-18 ianuarie
2010, pe un eşantion reprezentativ de 3.708 de respondenţi. Dintre aceştia,
cei mai mulţi sunt bărbaţi (62%), iar grupa de vârstă majoritară este cea între
21 şi 30 de ani (47%). 43% dintre participantii la sondaj au studii superioare,
iar 9% deţin şi o diplomă de masterat. Mai mult de un sfert dintre
respondenţi (28%) sunt din Bucureşti.”
Sondaje contradictorii in octombrie
Un alt sondaj Insomar realizat la comanda Realitatea Tv la mijlocul lunii
trecute il credita ca invingator in alegeri, in turul al doilea, pe Mircea Geoana,
cu 50,6%, fata de Traian Basescu - 49,4%.
In schimb, un sondaj CSOP realizat in aceeasi perioada il dadea invingator in
turul al doilea pe Traian Basescu (55%) fata de Mircea Geoana (45%).
Agenţia Antidrog a făcut un sondaj ca să vadă cu ce se „pastilează” rockerii,
maneliştii şi fiţoşii
Cu opt mii de euro, Agenţia Naţională Antidrog a reuşit să afle ce droguri preferă
consumatorii din cluburi şi discoteci, în funcţie de preferinţele lor muzicale. Potrivit
ANA, banii i-a dat Centrul Lisabona, autoritatea europeană în materie. Sociologii au
vrut să vadă care este legătura dintre consumul de droguri şi spaţiile recreaţionale
De la house la manele, opt principale stiluri muzicale au fost analizate de specialiştii
care i-au intervievat pe tinerii clubberi. Este vorba despre house, pop, hip-hop,
rock, punk, disco, latino şi manele. Întrebările au vizat consumul de canabis,
tranchilizante, amfetamine, XTC, LSD, cocaină, heroină şi ciuperci halucinogene. Aşa
au ajuns să afle poliţiştii că cei care ascultă punk preferă să consume ecstasy, în
timp ce houserii consumă, de regulă, cocaină.

Continuare slide-ul următor

Sondajul ANA arată că cel mai consumat drog este haşişul, preferat de
aproape jumătate dintre rockeri, o treime dintre manelişti şi houseri. Cocaina
este consumată mai degrabă de cei care ascultă house, iar hip hop-erii
preferă ecstasy-ul.
Au fost vizaţi peste 300 de tineri bucureşteni cu vârste cuprinse între 15 şi 34
de ani, care frecventează spaţiile recreaţionale. Metoda folosită a fost cea a
interviurilor de tip focus grup cu reprezentanţi-cheie ai mediului vizat - tineri
care frecventează cluburile, bodyguarzi, DJ, alte persoane implicate în
industria petrecerii timpului liber.
Concepte de bază
Obiective
Să înțelegem conceptele:
oPopulație de interes/ populație țintă/ populaţia studiului (sondajului)
oCadru de eşantionare
oErori de subacoperire/ supraacoperire/ duplicare/ clusterizare
Tipuri de populație
Populaţie de interes: populaţie slab operaţionalizată; descriere generală.

Populaţie ţintă: populaţia operaţionalizată pentru a fi studiată. Descrierea

populaţiei în sondaje trebuie să includă:
oConţinutul (persoane, firme, etc.)
oUnităţile din care provin (gospodării, localităţi, etc.)
oExtinderea geografică (oraşul Făcăeni, etc.)
oDimensiunea temporală (anul 2014)

Populaţia studiului/a sondajului: populaţia care poate fi “prinsă” efectiv de

studiu. (uneori este identică cu populaţia ţintă).
Exemplu
Populaţia de interes: populaţia adultă.

Populaţia ţintă: indivizii peste 18 ani, grupaţi în gospodării aflate în secţii de

votare, din judeţul Mehedinţi în anul 2010.

Populaţia de sondaj: indivizii peste 18 ani, grupaţi în gospodării, ce se află pe

listele de votare şi sunt disponibili la momentul anchetei (nu sunt plecaţi în
străinătate, etc.), din judeţul Mehedinţi în 2010.
 Consumatorii de droguri: comportamentul de injectare și
comportamentul sexual
Studiu despre atitudinile, cunoștințele și practicile utilizatorilor de droguri din
București privind injectarea, comportamentul sexual și folosirea prezervativului

Metodologie
Studiul BSS1 a fost proiectat pentru a colecta informații dintr-un eșantion
reprezentativ de utilizatori de droguri injectabile care sunt beneficiari ai RHRN.
Intervievații au fost selectați din rândul tuturor beneficiarilor care au vizitat
centrele de schimb de seringi în perioada studiului sau au fost clienți ai activităților
de outreach (februarie-iunie 2004) și care au declarat că au folosit droguri
injectabile în ultima lună. Mărimea eșantionului dorit a fost de 500 de utilizatori de
droguri injectabile, incluzând cele trei programe active de schimb de seringi care
funcționează în București sub egida RHRN și care sunt desfășurate de organizațiile:
ALIAT, ARAS ți Open Doors.
Caracteristici de analizat pentru a stabili
calitatea eșantionului
1. Cadrul de eșantionare
2. Caracterul probabilist
3. Detaliile designului de eșantionare

4. Rata de răspuns
1. Cadrul de eșantionare
Cadrul de eșantionare este setul de persoane care au probabilitatea nenulă
de a fi selectate, dată fiind abordarea de eșantionare propusă.

Din punct de vedere statistic, un eșantion nu poate fi reprezentativ decât

pentru populația inclusă în cadrul de eșantionare.
Tipuri de cadre de eșantionare
1. Eşantionarea se face de pe o listă de indivizi din populaţia studiată.

2. Eşantionarea se face dintr-un set de persoane ce merg undeva sau

fac ceva ce le permite să fie eşantionate.
Pacienţi ce merg la un spital, beneficiari de VMG ce merg la primărie, copiii
străzii ce merg în intersecţii, etc.).

3. Eşantionarea se realizează în mai multe etape, prima etapă

implicând eşantionarea a altor unităţi decât indivizii selectaţi în final
(eşantionare multistadială).
Cum evaluăm un cadru de eșantionare?
Gradul de subacoperire: cât de complet acoperă cadrul de eşantionare
populaţia ţintă.
Supraacoperire: cât de multe unităţi neeligibile există în cadrul de
eşantionare. (Important pentru a estima eficienţa cadrului de
eşantionare)
Duplicare: dacă unităţile se regăsesc de mai multe ori în cadrul de
eşantionare (i.e. persoane care au mai multe numere de telefon).
Clusterizare: situaţia în care mai multe unităţi se regăsesc într-o singură
poziţie în cadrul de eşantionare.
Evaluați cadrele de eșantionare
Cadru de eșantionare: Lista de numere de telefon mobil. Populaţia ţintă:
populaţia României

Cadru de eșantionare: Lista cu persoane cu drept de vot. Populația țintă:

gospodăriile cu cel puțin o persoană de etnie romă

Cadru de eșantionare: Lista persoanelor cu dizabilități. Populaţia ţintă:

persoanele cu dizabilităţi ce au un loc de muncă
2. Probabilitatea de selecție
Eșantion probabilist versus neprobabilist
Definiție eşantion probabilist: fiecare unitate din populaţie are o
probabilitate cunoscută, diferită de 0 de a fi inclusă în eşantion.
O veste bună! Probabilităţile de selecţie nu trebuie să fie egale ci doar
cunoscute.

Eșant. neprobabilistă Eșant. probabilistă

De oportunitate Eşantionare simplă aleatoare
Pe cote Eşantionare sistematică
Bulgăre de zăpadă Eşantionare stratificată
Respondent driven sampling Eşantionare cluster ( inclusiv PPS)
Etc. Eşantionare multistadială
Eșantion probabilist sau neprobabilist?
Populație țintă: bucureștenii. Selectez aleator a cincea persoană de la stația
Universitate.
Populația țintă: tinerii din București. Selectez 10 secții de votare din
București. Selectez fiecare a 10a persoană din fiecare secție ce are vârsta
mai mică de 26 de ani.
Populația țintă: vânzătorii de ziare din București din intersecții. Selectez
aleator 30 de intersecții din București.
3. Detaliile designului de eşantionare
“Detaliile designului de eşantion (mărimea acestuia şi procedurile specifice
de selecţie a unităţilor) vor influenţa precizia estimărilor calculate pe
eşantion, adică cât de bine aproximează un eşantion caracteristicile întregii
populaţii.” (Fowler, 2009:20)
Concepte discutate
Populaţie: de interes/țintă/a studiului.
Cadru de eşantionare: lista de pe care selectăm eşantionul.
Probleme de subacoperire, supraacoperire, clusterizare, duplicare
Design de eşantionare: metoda de selecţie a eşantionului
Parametru: valoare a unui indicator la nivel de populaţie
Statistică: valoare a unui indicator la nivel de eşantion