MEDICINA PREVENTINA

2014
Agrobusinessul zootehnic trateaza animalele
ca pe niste obiecte destinate:

- aprovizionarii pietei de alimente

- obtinerii de cistiguri cit mai mari

- îndeosebi pentru speciile de fermă

medicina populaţiilor de animale

nu poate fi operaţională în afara

contextului
 Tehnologiile noi de creştere

 Influenta tehnologiilor noi de crestere asupra

sanatatii animalelor
 Tehnologiile noi de creştere introduse prin
abordarea laturii economice a zootehniei, respectiv a
creşterii animalelor în condiţii intensive, în scopul
obţinerii de producţii mari, a modificat esenţial
perspectiva medicală în aceste efective.
 Tehnologia de creştere şi exploatare
caracteristică pentru
fiecare specie menţinută în sisteme intensive/ferme
reprezintă

un complex de factori de influenţă asupra:

- individului
- populaţiei
a statusului de sănătate.
 Tehnologiile noi de creştere

 din 1950 productia mondiala de carne a crescut cu

mai mult de 500 %

cresterea intensiva de animale

 43% din carnea de vita produsa in lume

provine din
ferme intensive

 majoritatea - porcilor sunt crescuti intensiv

- pasarilor
 Tehnologiile noi de creştere

 Productia intensiva
- ameninta:
- sansele de supravietuire ale animalelor
indigene
- contribuie la:
- poluarea - solului
- apelor
- transmiterea unor boli prin hrana
- la rezistenta contra antibioticelor.
 Tehnologiile noi de creştere

Elemente care intervin în procesele vitale şi cele de

producţie sunt:

- Microclimatul, caracterizat prin parametri asiguraţi

mai mult sau mai puţin artificial,
- adăposturile, prin tipul constructiv şi modalităţile
de evacuare a dejecţiilor,
- nutriţia, prin cantitatea si calitatea hranei, prin
retetele utilizate
 TEHNOLOGII NOI
CREŞTERE
DE CREŞ - limitarea mişcări
- periodic re-ierarhizări
- stresului social
- stresul indus de
nerespectarea
bunăstării/confortului
individual prezent când
spaţiul vital este limitat

 Creşterea în sistem intensiv induce

modificări comportamentale

 -animalele dominante, vor fi în permanentă

stare de alertă, încercând să-şi păstreze
„poziţia”
Tehnologiile noi de creştere

 majoritatea: carnii,
laptelui provin ferme intensive
oualelor nu se aseamana

nici pe departe cu fermele de famili

de unde multi oameni isi imagineaza ca vine mancarea lor.

 In “agrobusiness” unde - animalele sunt produse in masa

pentru abator
- rentabilitatea financiara este mai
importanta decat tratamentul
uman al animalelor.
 Din 1940 pana in 1999, productia
medie de lapte a unei vaci a crescut
de la 2,3 la 8,9 tone pe an. Productia
ridicata de lapte duce la ruperea
ligamentelor de la ugere, mastita si
probleme cu deplasarea
Tehnologiile noi de creştere

 Operatiunile de crestere a pasarilor in spatii restranse au

aparut pentru prima oara in Statele Unite la sfarsitul anilor
1950.
 Pentru porcine, astfel de operatiuni au intrat in functiune
cu un deceniu mai tarziu.
 Astazi ovinele, bovinele, vacile de lapte si viteii sunt
crescute in interiorul halelor, desi nu la fel de des ca si
porcinele si pasarile.
 Tot mai mult se incearca schimbarea acestei situatii, in
unele state legislatia intervenind in favoarea animalelor,
ceea ce a dus la infiintarea de ferme care respecta tot mai
mult conditiile de bunastare de care ar trebui sa se bucure
toate animalele de ferma si nu numai.
 Tehnologiile noi de creştere

 Animalele si furajul lor praf

 deseurile praf si gaze

se acumuleaza
pana ajung la
concentratii care pot deveni

periculoase pentru sanatatea

-oamenilor
- animalelor.
 Este important să se ţină seama de faptul că sistemul
respirator al cabalinelor este foarte sensibil.
 Principala cauză a acestui tip de afecţiuni este microclimatul
nefavorabil din adăpost.
 Principalii factori cauzatori ai afecţiunilor respiratorii sunt:
 Agenţi ai infecţiilor (microbi şi viruşi). Prin aer se pot
transmite următoarele boli: gurma – bacili G şi streptococi,
virusul EHV-4 (Rhinopneumionitis equorum), artrite sau
bronşite.
 Praful – include spori fungici, care inhalaţi în cantităţi mari pot
cauza infecţii şi iritaţii ale sistemului respirator. Bolile sunt
cauzate de micotoxine produse de spori, transmişi odată cu
particulele de praf. Furajul (fânul) şi materialul de aşternut
sunt principalele surse de praf în adăpost.
 Praful – include spori fungici, care inhalaţi în cantităţi mari pot cauza
infecţii şi iritaţii ale sistemului respirator. Bolile sunt cauzate de
micotoxine produse de spori, transmişi odată cu particulele de praf.
Furajul (fânul) şi materialul de aşternut sunt principalele surse de
praf în adăpost.
 Gazele toxice, precum amoniacul, rezultate din descompunerea
purinului şi a materiilor fecale. Amoniacul limitează mişcarea cililor
din sistemul respirator, ceea ce împiedică îndepărtarea particulelor
de praf. Nivelul de amoniac din adăpost creşte când sunt îndepărtate
dejecţiile şi atunci când temperatura şi gradul de umiditate cresc.
 Acţiunea factorilor enumeraţi mai sus poate fi prevenită prin
asigurarea de aer proaspăt, de calitate, în spaţiul adăpostului. Astfel,
se pot reduce efectele expunerii cailor la factorii dăunători din mediul
adăpostului pentru cabaline. Cea mai simplă soluţie este întreţinerea
cailor în padocuri şi pe păşune cât mai mult timp posibil.
 Tehnologiile noi de creştere
 Concentratiile de praf si gaz in cladirile in
care sunt tinuti porcii
sunt destul de
ridicate

afecteze: - pe oricine intra,

- angajatii care sunt expusi pe
termen lung
pericolul cel mai mare sa dezvolte
probleme pulmonare cronice,
posibil ireversibile
 Tehnologiile noi de creştere
 Unii din doctorii veterinari
care au intrat in cladiri sporadic pentru a trata animale
bolnave
au raportat ca
severitatea reactiilor lor respiratorii i-a facut sa
- ramana in afara acestor cladiri, sau sa
- foloseasca "respiratoare" care ajuta la reducerea
expunerii

De multe ori, sistemele de ventilatie

nu reduc nivelele de praf si gaz in mod adecvat
aceste nivele raman nesanatoase pentru oameni.
Tehnologiile noi de creştere
 Cand sistemele de ventilatie
nu mai functioneaza pentru cateva ore
CO2-ul de la:
- respiratia animalelor
- dispozitivele de incalzire
- gropile cu deseuri
se ridica la nivele de asfixirere

 pierderi masive de animale

 o amenintare mai mare pentru oameni.
Tehnologiile noi de creştere
 In cladiri pentru porcine,
din cauza H2S-ului care s-a ridicat din gropile de
dedesubt atunci cand au fost
agitate
s-au inregistrat
- morti de animale si
- imbolnaviri grave la oameni

Fermele de crestere si exploatare intensiva a porcilor

au facut
- aerul insuportabil in unele comunitati rurale au dus
- unii rezidenti trebuie sa poarte masti cand ies afara si
- la imbolnavirea oamenilor.
Tehnologiile noi de creştere

 tehnologii „free-range” (grup liber sau „liberă

alegere”)
- libertatea de mişcare,
- libera exprimare a comportamentului fiziologic
- varietatea hranei - de ex.:
- variaţia compoziţiei floristice a păşunii
dependent de - zonă,
- an,
- regimul pluviometric
- situaţia vânturilor etc.
- interacţiunile sociale variate.
Nivelul productiv la parametri doriţi este condiţionat de:
- aportul alimentar adecvat, care lasă loc pentru:
- necesarul fiziologic al supravieţuirii şi permite
- convertirea excesului în spor în greutate,
lapte, ouă, forţă de muncă, etc.

 Administrarea ritmică a furajului

atrage după sine
modificări: - de bioritm,
- comportamentale
- reflexe condiţionate.
(iluminat artificial, furajare )
 Nutriţie
 Posibilităţile nutriţionale ale animalelor sunt
- limitate la resursele furnizate de om,
- calitatea şi cantitatea furajului sunt
esenţiale.
 Orice perturbare, fie ea:
- calitativă,
- cantitativă sau de
- program/dinamică,
în asigurarea necesarului zilnic de furaj

induce perturbări în primul rând la nivel productiv

lipsind surplusul energetic necesar producţiei.
 Nutriţie

 Dacă pragul fiziologic necesar subzistenţei

este depăşit în sens negativ,
vor apare
modificări în starea de sănătate a
individului
care se pot reflecta
în statusul de sănătate al populaţiei

interesate
 Cazare

 stresul indus de nerespectarea

- bunăstării
- confortului individual
 este prezent la toate animalele dintr-o anumită
boxă, baterie, etc., atunci când spaţiul vital este
limitat.
 Cazare

 Cazarea unui numar mai mare de animale, într-un spaţiu

care să le limiteze mişcările,
duce de asemenea la
instalarea stresului social (având loc periodic re-ierarhizări)

Drept consecinţă,
o parte din animale, cele dominante,
vor fi
în permanentă stare de alertă, încercând
să-şi păstreze „poziţia”
În cazul acestora, concentraţia de corticosteroizi secretaţi
este crescută fiind expuse riscului de îmbolnăvire
comparativ cu ceilalţi indivizi
Cazare
Pasari
- sunt crescute in ferme de exploatare intensiva.
-pasarile isi petrec intreaga lor viata:
- inauntru, in hale
- suportand conditii de supra-aglomerare
- mizerie.
 Cantitati enorme de deseuri se acumuleaza in
interiorul halelorr respective, dens populate.
 Vaporii emanati de:
- asternut si de
- dejectii
pot duce
la infectii la ochi, infectii respiratorii si la alte boli.
 Până la această dată au fost atrase în circuitul
economic, intrând în rândul animalelor de rentă, nu
mai puţin de zece specii de păsări, respectiv:
bibilica, curca, fazanul, găina, gâsca, porumbelul,
potârnichea, prepeliţa, raţa şi struţul.
 Lansarea sau relansarea creşterii intensive a celor
zece specii de păsări nu se poate face fără aportul
medicilor veterinari, plecând de la axioma că nu se
poate face medicină preventivă sau curativă pe
specii de animale a căror adăpostire şi tehnologie
de creştere şi exploatare nu este cunoscută de
către aceştia.
 Creşterea porumbeilor pentru carne, a
bibilicilor, potârnichilor şi prepeliţelor în scop
comercial, practic a fost slab abordată în
România.
 Singurul element pozitiv după
1989, în ceea ce priveşte producţia avicolă
este dezvoltarea exploataţiilor mai mult sau
mai puţin profesioniste de creşterea şi
exploatarea struţilor.
 Pentru îmbunătăţirea standardelor de
bunăstare a păsărilor, adăposturile, în
special sub raportul zonei de scormonit,
sunt prevăzute cu un spaţiu de mişcare
pentru iarnă cu aşternut şi cu altul pentru
vară. Parametrii menţionaţi anterior pentru
managementul în spaţiu liber sunt valabili şi
la acest sistem de exploatare.
 Exploatarea găinilor pentru ouă consum în
spaţii deschise pe teren inerbat este
apreciată ca fiind apanajul sistemului
extensiv, în care se obţin ouă de foarte
bună calitate, dar foarte scumpe. Abordarea
acestui sistem presupune existenţa unor
lanţuri de magazine specializate, cu o
clientelă fidelă şi cu importante
disponibilităţi financiare.
 Cazare
Porci

Ferma traditionala (din filmul Babe)

- este felul in care oamenii doresc sa se gandeasca la
cresterea porcilor
In realitate, fratii lui “Babe”
- nu vad soarele niciodata in vietile lor scurte,
- nu au paie pe care sa se intinda,
- nici noroi in care sa se rostogoleasca.
Scroafele traiesc in:
- custi minuscule, asa de inguste incat n-au loc
sa se rasuceasca
- calca pe podele care sunt un grilaj de metal
- deseurile le sunt: - impinse prin sipci si
- apoi spalate de sub ei,
- acumulate in gropi imense
 Cazare
Porci
 purcelusii sunt intarcati de la mamele lor la numai 10 zile dupa ce
se nasc (in comparatie cu 13 saptamani in mediul natural)
 deoarece se ingrasa mai repede din furajul fortifiat cu - hormoni
- antibiotice
 Dupa aceasta intarcare prematura, porcii raman cu:
- o tendinta permanenta de a suge si roade,
- dorinta satisfacuta prin muscarea cozii animalelor
 Un porc normal l-ar indeparta imediat pe cel care il ataca astfel,
dar in fermele intensive, demoralizati, porcilor nu le mai pasa.
 Folosind un cleste (si fara anestezie), porcilor li se taie mare
parte din coda dar li se lasa un ciot.
 Ca urmare a operatiei, a fi muscat de coada devine atat de
dureros pentru un porc incat si cel mai demoralizat dintre ei va
sari la bataie pentru a o evita.…
 Cazare
Vaci
 Adăposturile pentru vaci variază ca soluţii constructive şi
sub raportul dotărilor în funcţie de sistemul de
exploatare.
 Ultimele cuceriri ale ştiinţei şi tehnologiei
permit tratarea individuală a vacilor, chiar şi sub raportul
furajării, fapt care face ca sistemul de exploatare a
vacilor legate să-şi piardă toate atuurile.
 Sub impulsul organizaţiilor de protecţie şi
bunăstare a animalelor şi a lipsei unor impedimente
tehnice sistemul de viitor pentru exploatarea vacilor este
acela în care animalele sunt dezlegate.Vacile crescute
pentru carne inca mai traiesc afara, desi
- stau pana la glezne in propriile deseuri si
- urmeaza o dieta ce le imbolnaveste.
Cazare
 Cai Recomandări:
 Este recomandat ca în ferme să existe întotdeauna cel puţin 2 cai.
 Caii trebuie să se poată mişca în voie în padocuri timp de cel puţin 1-
2 ore zilnic.
 Când sunt în padoc, caii trebuie să fie ţinuţi în grup.
 Folosirea la munci, călărie, tracţiune, sau în padocul circular pentru
antrenamente, poate înlocui parţial mişcarea liberă, dar timpul
petrecut în padoc nu trebuie să fie mai mic de 1 oră pe zi.
 Padocurile trebuie să conţină întotdeauna zone uscate, fără noroi,
unde caii să se poată odihni.
 Padocurile trebuie să aibă cel puţin 800 m2.
 Existenţa arborilor în interiorul padocului oferă cailor posibilitatea de
a sta la umbră, ceea ce are un impact pozitiv asupra bunăstării
acestora.
 Forma padocurilor trebuie să fie rotundă – fără nici un colţ sau
unghi.
 Termenul de “roaderea ieslei” – denotă apucatul cu dinţii al
obiectelor din jur, precum uşa boxei/grajdului sau barelor de la
padoc. În timp ce muşcă obiectul, calul inspiră puternic aer în piept.
 Un alt viciu constă în inspirarea unui volum de aer odată cu arcuirea
gâtului, de obicei fără să muşte un obiect – ticul aerofagiei.
 La caii hipersensibili şi nervoşi apare ticul ursului. Calul stă pe loc şi-
şi pendulează capul şi gâtul înainte şi înapoi, în timp ce se leagănă
de pe o parte pe alta a corpului.
 Unii cai îşi forţează atât de tare membrele încât pot şchiopăta.
 Cauza acestei probleme sunt plictiseala şi tensiunea nervoasă. Având
în vedere că aceste mişcări se reduc proporţional odată cu prezenţa
pereţilor laterali prevăzuţi cu ferestre, este important să se asigure o
vedere multidirecţională. Aceste atitudini stereotipe se pot diminua
substituind ferestrele cu oglinzi, astfel încât animalul afectat să poată
vedea "alţi cai". Se poate spune că, în general, caii preferă boxele de
grajd mari. Totuşi, ei pot accepta să fie legaţi la stand, dacă au
companie pe o latură sau pe ambele părţi.
 este foarte important modul în care un cal
odihnit reacţionează la prezenţa călăreţului
sau a harnaşamentului, dacă fuge sau se
împotriveşte la punerea căpăstrului sau la
înşeuare. Aceste reacţii anormale,
importante în special la caii supuşi la efort
greu, pot fi cauzate de suprasolicitarea
animalului, de exemplu o muncă extenuantă
în ziua anterioară
 Pentru a menţine igiena, se recomandă curăţarea şi spălarea zilnică a
boxelor. Suprafeţele aflate în contact cu caii sunt frecvent acoperite
cu straturi de grăsime şi albumen, propice pentru dezvolatarea şi
înmulţirea germenilor. De aceea, aceste suprafeţe trebuie spălate din
când în când cu apă fierbinte, ceea ce reduce numărul de germeni
existenţi. Este indicat ca spălarea să se facă primăvara, vara sau
toamna.
 Dezinfectarea preventivă a adăposturilor contribuie la eradicarea
organismelor patogene. Această operaţiune trebuie realizată cel
puţin de două ori pe an: primăvara, înainte de începerea sezonului
de păşunat şi toamna. Dezinfectarea este precedată de curăţarea şi
spălarea adăpostului şi a echipamentului. Dezinfectanţii tradiţionali
sunt varul nestins sau laptele de var (1 kg de var nestins la 1 litru de
apă). La folosirea dezinfectanţilor speciali se vor urma instrucţiunile
producătorului.
 Curăţarea şi dezinfectarea adăpostului este necesară şi în cazul
introducerii de noi exemplare de cai.
Bunăstarea animalelor menţinute în ferme de
creştere intensivă ca şi rezistenţa sau
susceptibilitatea lor la boli sunt condiţionate de
igiena mediului de viaţă.

 Este demonstrată ştiinţific influenţa negativă

asupra sistemului imun, suportul morfo-
funcţional al rezistenţei la bolile microbiene sau
parazitare, a unor gaze cum sunt amoniacul
sau hidrogenul sulfurat, care se pot acumula în
caz de:
- deficienţe tehnologice (de ex., defectarea
sistemului de evacuare a dejecţiilor)
- în sisteme particulare de întreţinere, cum
ar fi aşternutul permanent în avicultură.
 Bunăstarea animalelor

 Astfel de factori pot interveni:

- direct, acţionând de exemplu asupra
aparatului respirator şi determinând
îmbolnăviri ale
acestuia
- indirect, imunosupresia indusă, crescând
receptivitatea globală la
boli.
 Încărcătura microbiană foarte variată şi bogată a
mediului de viaţă din sistemul intensiv de
creştere, reprezintă în astfel de situaţii sursa
Igiena tehnologică, adică aplicarea corectă a
măsurilor de igienă pe parcursul exploatării, are
importanţă cel puţin egală cu a igienei mediului.

 la animalele crescute pentru producţia de

lapte,
 igiena mulsului reprezintă un prim pas în:
- asigurarea unor producţii corespunzătoare
- în prevenţia îmbolnăvirilor glandei mamare
- în prevenirea îmbolnăvirii (protecţia)
consumatorilor.
 Din 1940 pana in 1999, productia medie de lapte a
unei vaci a crescut de la 2,3 la 8,9 tone pe an;
 Productia ridicata de lapte duce la ruperea
ligamentelor de la ugere, mastita si probleme cu
deplasarea.
 Nu este rentabil pentru fermieri ca vacile sa fie
tinute in viata odata ce productia lor, asa ca ele
sunt scoase din efectiv si trimise la ingrasat urmind
ca in cel mai scurt timp sa fie sacrificate..
 Vacile de lapte nu sunt lasate sa-si alapteze viteii
decat foarte rar
 Laptele de calitate superioară este o necesitate, având în
vedere că acesta reprezintă un aliment de bază pentru copii şi
bătrâni, categorii de vârstă mai sensibile la îmbolnăviri. Pe
plan internaţional, în ţările puternic dezvoltate din punct de
vedere economic laptele se obţine în condiţii standardizate,
conform normelor ISO 9002.
 Conform normelor ISO 9002 laptele trebuie recoltat în condiţii
de igienă maximă, prin muls mecanic, în adăpost pe stand sau
în săli de muls, construcţii de sine stătătoare sau anexe ale
adăposturilor, şi răcit imediat în Iăptării, pentru a-i menţine
capacitatea naturală de autoapărare, respectiv de a menţine
stabilitatea substanţelor bacteriostatice şi bactericide pe care
le conţine.
Igiena tehnologică

 La animalele de reproducţie,
glanda mamară şi igiena acesteia

importante

în menţinerea :
- sănătăţii
- prevenirea îmbolnăvirilor
 Alte exemple din domeniul igienei tehnologice se
referă la:
 asigurarea bunăstării animalelor pe parcursul
perioadei de exploatare,

realizată prin mijloace tehnice

– aparate de pansaj

- nu numai la animalele exploatate pentru:

- muncă
- producţia de lapte/carne
Şi în cazul animalelor de companie,
- confortul este un element important în prevenţia
bolilor
asigurându-se

condiţii de adăpostire corespunzătoare,

cât mai naturale

(ex. un spaţiu retras pentru

căţeaua care îşi alăptează puii).
Igienă
Va multumesc
 Interrelaţia medicină preventivă -
boli infecţioase/boli parazitare este una
permanentă şi reciprocă.
 în mod greşit,
medicina preventivă
este considerată ca fiind
exclusiv ramura medicală ce se
preocupă de - prevenirea bolilor
- combaterea transmisibile
Boli infecţioase
Boli parazitare
 aplicarea măsurilor de prevenţie specifice
 este cea mai răspândită.

 În medicina preventivă, individul este important sub

raportul:
 - bolilor pe care le poate transmite ca:
 - sursă primară de infecţie ( animale bolnave)
 , - ca generator de surse secundare,
 - ca gazdă intermediară,
 - ca purtător şi eliminator de
microorganisme patogene
Starea în care se află gazda la finele episodului morbid
este determinata de:
- rezistenţa individului,
- agresivitatea germenului, precum şi
- mediul în care se desfăşoară interacţiunea lor,
 medicina veterinară preventivă clinică poate încerca
- creşterea rezistenţei bolnavului şi
- eliminarea agentului inductor,
medicina veterinară preventivă non-clinică, analizează
- evoluţia episodului morbid în populaţia afectată,
- importanţa factorilor de mediu care intervin şi
- estimează probabilitatea re-emergenţei bolii respective,
sugerând căi pentru reducerea impactului economic.
Adăparea dintr-o sursă de apă contaminată
poate duce la apariţia bolii

 Perturbarea echilibrului creat, de exemplu

prin modificarea unor factori climatici sau
introducerea de noi specii, poate duce la
emergenţa sau re-emergenţa unor boli.