ENFIZEMUL.

MODIFICĂRI DE RITM
RESPIRATOR
PROIECT REALIZAT DE:
SEMENIUC DIANA-OTILIA
MĂRGINEANU MARIA MAGDALENA
1. EMFIZEMUL PULMONAR

• Definiție: Afectiune difuza a plamanilor, caracterizata printr-o distensie a alveolelor cu

distrugerea peretelui lor. Cand boala este avansata, efortul expirator este atat de mare,
incat simplul act al respiratiei poate conduce foarte usor la epuizare. In mod normal, aerul
inspirat strabate o retea de cai aeriene ce se ramifica asemenea crengilor unui copac, de la
cele cu diametrul cel mai mare (traheea, bronhiile principale), la cele mai mici (bronhiolele
terminale) si, in final, ajunge in sacii alveolari si in alveole. In peretii sacilor alveolari exista
vase sangvine mici care preiau oxigenul din aerul inspirat si lasa dioxidul de carbon, rezultat
din metabolism, in aerul ce va fi expirat. In emfizem, inflamatia distruge peretii fragili ai
sacilor alveolari, iar bronhiolele isi pierd elasticitatea, nu mai raman deschise in timpul
expiratului, iar aerul ramane blocat in sacii alveolari.
Principalele manifestari ale emfizemului sunt scurtarea
respiratiei si reducerea capacitatii de efort

Alte semne ale emfizemului pulmonar:

1.Tuse cronica moderata. Tusea nu este comuna in randul
parcientilor cu emfizem. Atunci cand apare, este uscata,
fara expectoratie. O tuse cronica productiva poate indica
o alta afectiune obstructiva - bronsita cronica.
2.Scaderea apetitului si pierderea in greutate.
3.Oboseala
• La bolnavii cu emfizem sever, din cauza epuizarii musculaturii expiratorii, in pozitie orizontala are loc
suprasolicitarea diafragmului, de aceea ei sunt nevoiti sa doarma in pozitie semisezanda. Iata cauzele
care duc la aparitia emfizemului:
• 1.Fumatul. Cea mai frecventa cauza a emfizemului este fumatul. Fumul de tigara distruge cilii din
mucoasa respiratorie a arborelui respirator. Acestia au rolul de a curata caile aeriene si a preveni
patrunderea in alveole a microbilor, substantelor poluante.In lipsa unor cili sanatosi, substantele iritante
raman in caile aeriene si o parte patrund in alveole generand inflamatie si in cele din urma distrugerea
tesutului elastic din peretii sacilor alveolari si a bronhiolelor.
• 2.Deficienta unei proteine. La un procent mic de bolnavi, emfizemul este consecinta unui defect genetic.
Este vorba de deficienta proteinei alfa 1 antitripsina. Acesta are rolul de a proteja tesutul elastic din
plamani de actiunea unor enzime. Deficitul de alfa 1 antitripsina conduce la distrugerea progresiva a
tesutului pulmonar si in cele din urma la aparitia emfizemului.
ALTI FACTORI DE RISC PENTRU EMFIZEMUL PULMONAR
SUNT:

• Expunerea pasiva la fumul de tigara

• - expunerea profesionala la diferite substante chimice
• - ereditatea – deficitul mostenit de alfa 1 antitripsina este
cauza de emfizem, mai ales inainte de 50 de ani, chiar
daca persoana nu este fumatoare
• - infectia HIV – fumatorii infectati cu HIV au un risc
suplimentar de a face emfizem fata de cei neinfectati
• - unele boli de tesut conjunctiv sunt asociate cu emfizemul.
Cea mai buna metoda
de preventie a emfizemului
pulmonar este evitarea fumului
de tigara. Infectiile care pot sa
apara in bolile obstructive
cronice pot fi prevenite prin
doua vaccinari - vaccin
antigripal si vaccin
antipneumococic
MODIFICĂRI DE RITM RESPIRATOR

• A. Normale: polipneea
• Polipneea (tahipneea sau hiperpneea – termeni mai puțin folosiți) reprezintă
accelerarea ritmului respirator și are cauze diverse. Ritmul respirator la un
adult normal este de 14-16 respirații pe minut. Poate crește în stările febrile,
în acidoză, în deficitul de pompă cardiacă, ca efect al hiperhidratării și în
dezechilibre neuro-psihice.
• B. Patologice :
• O formă particulară de polipnee este respirația de tip
Cheyne-Stokes. Este o respiratie periodică, caracterizată prin
alternanțe de polipnee și apnee. Respirațiile cresc progresiv
în amplitudine și frecvență, ating un apogeu, apoi descresc
până ce încetează. Perioada de apnee durează 10 până la
20 de secunde, după care ciclul reîncepe.
• Bradipneea reprezintă scăderea ritmului respirator. Este
evidentă cînd frecvența respiratorie scade sub 10-12 mișcări
pe minut. Cauzele bradipneei sunt metabolice, neurologice
sau medicamentoase. Bradipneea însoțește stările de
alcaloză, cu scăderea CO2 sanghin (excitantul fiziologic al
centrului respirator din bulb), motiv pentru care în marea
majoritate a cazurilor nu necesită oxigenoterapie.
HAPPY END!