Sunteți pe pagina 1din 43

L.P.

II
1. Anomalii faciale – implicatii clinice
2. Anomalii tiroidiene
3. Formare si anomalii hipofiza

Lame:
1. Arcuri branhiale – sectiune transversala; frontala
2. Cavitate bucala primitiva
3. Cavitate bucala definitiva
4. Timus fetal
Mezenchimul din care se formeaza regiunea cefalica este
derivat din:

1)Mezodermul paraxial( somite


si somitomere)- rosu
2) Mezodermul placii laterale-
galben
3) Creasta neurala- albastru
4) Ingrosari ale ectodermului=
placode ectodermice(
impreuna cu celulele crestei
neurale formeaza neuronii ggl
senzoriali ai nn. V, VII, IX, X)

Caracteristic este formarea


arcurilor faringiene( apar in S4-
S5).
Arcuri faringiene( branhiale)
Fiecare arc faringian este format din:
- Central –tesut mezenchimal(
derivat din mezodermul paraxial si
lateral si din celulele crestei
neurale)
- 1 artera( un arc aortic care
strabate arcul faringian si face
legatura dintre aorta ventrala si
dorsala)
- 1nerv cranian.
Din fiecare arc se dezvolta: strucuri
musculare, cartilaginoase, scheletice.
- La exterior , acoperit de ectoderm
- La interior , acoperit de endoderm

Intre arcurile faringiene la exterior


se afla fante faringiene si la
interior recesuri ( pungi) faringiene.
Arc/ Reces/ Fanta
1- arc faringian I (arc
mandibular)
2- arc faringian II( arc
hioid)
3- arc faringian III
4- arc faringian IV
5- reces faringian
6- fanta/te faringiene
Fiecare arc faringian este inervat de un nerv cranian propriu: 1)n.
V inerveaza arcul I; 2)n.VII inerveaza arcul II;3)n.IX inerveaza arcul
III; 4)n. X (n. Laringeu superior) inerveaza musculatura
arcului IV; n.X( n. Laringeu recurent) inerveaza musculatura
arcului VI
Structurile derivate din arcurile/pungile/ fantele
faringiene si inervatia lor
ARCURI/RECESURI/FANTE
Dezvoltarea limbii
- 2 muguri linguali laterali si un mugure median(tubercul impar)- origine in arcul I faringian
- alt mugure median= copula si caudal de ea, eminenta hipobranhiala- origine in arcurile II,
III, IV
- alt mugure median , situat in patrea post. a arcului IV care va forma epiglota
Mugurii laterali cresc in dimensiuni, acopera tuberculul impar si fuzioneaza formind corpul
limbii( 2/3ant)
Radacina limbii ( 1/3post) are originea in arcurile II, III si partial IV
Corpul va fi separat de radacina prin santul terminal
Implicatii clinice:
Initial, limba este fixata in planseul bucal. Ulterior, in portiunea anterioara prin regresie limba este
detasata de planseul bucal ramanand fixata numai posterior prin frenulum.
Daca aceasta regresie nu se intampla, limba ramane fixata in planseul bucal prin extinderea spre
anterior a frenumului = anchiloglosia(limba fixa)=fuziunea partiala sau totala a limbii cu planseul
cavitatii bucale( friul se extinde pina la virful limbii).
Mugurii faciali
• Apar la sfirsitul S4
Formati din mezenchim derivat
din creasta neurala( din arcul I
faringian)
• Mugurii maxilari( lateral de
stomodeum)
• Mugurii mandibulari(caudal de
stomodeum)
• Mugurele fronto-nazal( format din
mezenchimul situat ventral de
veziculele cerebrale), formeaza
marginea superioara a
stomodeumului. De fiecare parte a
mugurelui fronto-nazal se formeaza
placodele nazale(olfactive) care in
S5 invagineaza si formeaza santurile
nazale( olfactive). Tesutul adiacent
santurilor nazale formeaza mugurii
nazali mediali si laterali.
La formarea buzei superioare contribuie cei 2 muguri nazali mediali si cei
2 muguri maxilari.
La formarea buzei inferioare participa mugurii mandibulari care
fuzioneaza pe linie mediana.
La formarea nasului participa 5 muguri faciali: mugurele frontal-
piramida nazala(oasele nazale); mugurii nazali mediali fuzionati- creasta
nazala si virful nasului;mugurii nazali laterali- aripile nazale.
Obrajii- mugurele maxilar.
Formarea palatului
Mugurii maxilari se dezvolta spre medial si deci mugurii nazali mediali vor
fuziona atit la suprafata cit si in profunzime - se va forma segmentul
intermaxilar.
Alcatuit din:
- O componenta labiala din care se va forma filtrum( depresiunea infranazala)
- O componenta a osului maxilar- pe care se insera cei 4 incisivi superiori
- O componenta palatina din care se formeaza palatul primar( de forma
triunghiulara).
Formarea palatului secundar( 6,5S- 7,5S)
- in S6 apar lamele palatine( 2 procese aplatizate ale mugurilor maxilari) cu traiect
oblic descendent de-o parte si de alta a limbii
- in S7 lamele palatine se deplaseaza ascendent si ajung in pozitie orizontala
deasupra limbii, apoi fuzioneaza si formeaza palatul secundar
Formarea palatului dur- S10
- cele 2 lame palatine au fuzionat intre ele dar si cu septul nazal( din mugurele
frontal) si cu palatul primar
- limita dintre palatul primar si cel secundar este gaura incisiva
Malformatii faciale
Gaura incisiva este limita dintre malformatiile anterioare si
cele posterioare
• Anterior de gaura incisiva: • Posterior de gaura incisiva:
- Cheiloschizis = despicatura - Palatoschizis= despicatura
buzei superioare= buza de palatului secundar
iepure - Uvuloschizis = uvula
- Gnatoschizis= maxilar despicata
despicat - Cauza- absenta fuziunii
- Palatoschizis= fisura intre dintre cele 2 lame palatine
palatul primar si palatul Factori:
secundar - hipolplazia lamelor palatine
- Sint cauzate de absenta - Blocarea procesului de
fuziunii dintre mugurele orizontalizare a lamelor
maxilar si mugurii nazali
mediali - Lipsa coboririi limbii intre
cele 2 procese palatine
- Poate fi uni sau bilaterala
Malformatii asociate( despicaturi anterior de gaura incisiva asociate cu
despicaturi posterior de gaura incisiva)
A- N; B- cheiloschizis unilateral( ajunge pina la nivelul cavitatii nazale); C-
cheiloschizis anterior unilateral( +palat primar pina la gaura incisiva); D-
cheiloschizis bilateral anterior; E- palatochizis izolat;
F- palatoschizis asociat cu cheiloschizis anterior unilateral
• Despicaturile oblice sint laterale si
rezultatul este expunerea ductului nazo-
lacrimal.
Apar prin nefuziunea dintre proeminenta
maxilara si procesul nazal lateral.
• Foarte rar poate aparea mandibular
cleft( despicatura mandibulara) ca
urmare a lipsei de fuziune dintre
proeminentele mandibulare. Este un
defect median.
• Macrosomia( a large mouth-cause: too
little fusion)- and microsomia( a small
mouth- cause: too much fusion)
Etiologia pentru aceste despicaturi este
multifactoriala: medicamente( ex.
Anticonvulsivantele duc la aparitia
orofacial clefts), alcoolul, fumatul,
infectii virale, mutatii genice, etc.

Despicaturile in regiunea faciala afecteaza:


alimentatia, vorbirea, respiratia,
integrarea sociala, etc.
Malformatii faciale
• uvuloschizis
Dezvoltarea tiroidei
- se formeaza intre tuberculul impar si copula ( foramen caecum) prin proliferare
endodermala in panseul faringelui
- apare ca un diverticul care creste si coboara anterior de intestinul faringian ( mentine in
timpul coboririi contactul cu limba prin ductul tireoglos care ulterior dispare)
- in S7 ajunge in pozitie finala( anterior de trahee)
- devine fuctionala la sfirsitul L3 IU( coloidul este produs de celulele foliculare care
secreta tiroxina si triiodotironina)
- celulele parafoliculare ( celulele C) deriva din corpul ultimobranhial( recesul V) si secreta
calcitonina
Anomaliile ductului tireoglos si ale glandei tiroide
.

Persistenta ductului tireoglos:


1) Chistul de duct tireoglos poate fi
intalnit oriunde de-a lungul
ductului tireoglos, frecvent
inferior de osul hioid dar si la
baza limbii sau in vecinatatea
cartilajului tiroid.
Apare pe linie mediana prin
persistenta unei mici portiuni
din ductul tireoglos iar epiteliul
acestuia sectera mucus care va
forma chistul.
2) Thyreoglosal fistula.
Uneori chistul de duct tireoglos se
rupe spontan si formeaza fistula.
Tesut tiroidian ectopic

• Poate fi prezent la orice


nivel de-a lungul caii de
migrare a glandei tiroide
• Frecvent la baza limbii
• Afectat in bolile tiroidiene
tipice
Dezvoltarea hipofizei
• Se dezvolta din 2 structuri:
1) Din punga lui Rathke( o evaginatie
ectodermica a stomodeumului,
situata anterior de membrana
bucofaringiana).
- Numarul celulelor din peretele
anterior al pungii Rathke creste si
formeaza lobul anterior(
adenohipofiza)
- Din partea posterioara a pungii
Rathke se formeaza partea
Intermediara a adenohipofizei

La sfirsitul L2 , punga Rathke pierde


legatura cu cavitatea orala si se afla
in contact cu infundibulului.

2) O prelungire inferioara a diencefalului


( infundibul)
- Din infundibul se formeaza tija
pituitara si lobul posterior(
neurohipofiza)
Malformatiile hipofizei
• Persistenta unei mici portiuni din punga Rathke in
peretele superior al faringelui = glanda hipofiza
faringiana
• Tumori. Ex. Craniofaringiomul. Are origine in vestigiile
pungii Rathke.
- Poate fi localizat: in saua turceasca sau supraselar sau
la nivelul tijei pituitare
- Apare la copil sau la adultul tanar si poate produce
hidrocefalie, disfunctii hipofizare si daca comprima
chiasma optica apar si tulburari de vedere.
Craniofaringiom
Timusul- se formeaza din ramificatia ventrala a recesului III, migreaza in
directie caudala si medial, apoi fuzioneaza cu glanda opusa. Cresterea si
dezvoltarea timusului continua pina la pubertate.

S-ar putea să vă placă și