TERMOREGLAREA

Termoreglarea

• Temperatura corpului este rezultatul echilibrului

între producerea şi pierderea de căldură
 TERMOREGLAREA
• Principalele organe producătoare de energie
termică sunt:
- în repaus: ficatul, inima, creierul, glandele
endocrine.
- In efort, musculatura scheletica care isi
intensifica producerea de căldură de 30-40 ori
comparativ cu starea de repaus
 TERMOREGLAREA
TEMPERATURA CENTRALA SI PERIFERICA
• Temperatura normala a unui adult este de aproximativ 37°C (i.e.,
98.6°F) variind intre 36°C si 37.5°C pentru un adult sanatos activ.
• Masurarea sa se poate face:
- in axila 35.5–37.0 °C (96–99 °F)
- sub limba 36.8° ± 0.4°C (98.2° ± 0.7°F
- intrarectal 34.4–37.8 °C (94–100 °F

Valoarea normala a temperaturii este considerata in functie de:

- locul unde se face masuratoarea
- momentul zilei
- activitatea organismului
 TERMOREGLAREA
TEMPERATURA CENTRALĂ ŞI PERIFERICĂ
• Organele centrale au temperatura cea mai
ridicată (cu 0,6-1  fata de cea cutanata)
• Periferia (tegumentele) au temperatura cea mai
scăzută
• Sângele: agent de transfer termic:
centru - periferie
• Temperatura centrală se menţine relativ
constantă, chiar în condiţiile unor mari variaţii a
temperaturii periferice (20C–40C)
 TERMOREGLAREA
Temperatura centrala
• Se refera la temperatura organelor interne incluzand-o
pe cea a volumului central de sange care le iriga .
• include generatori de caldura reprezentati prin creier,
inima si alte organe izolate de mediul extern care
produc o cantitate relativ constanta de caldura.
• exclude generatori de caldura potentiali cu activitate
variabila cum sunt musculatura scheletica, ficatul, dar
si pielea sau portiuni ale cailor aeriene superioare
 TERMOREGLAREA
• Temperatura centrala este temperatura de operare din
structurile profune ale organismelor , mentinuta in
limite reduse care fac posibila desfasurarea in conditii
optime a reactiilor enzimatice metabolicce
• Cresteri (hipertermie) sau reduceri (hipotermie)
semnificative prelungite sau chiar si pentru perioade
scurte de timp sunt incompatibile cu viata
• Masurarea directa a temperaturii centrale implica
tehnici chirurgicale.
• Masuratori indirecte includ masurarea temperaturii
intrarectal sau intravaginal sau ingerarea unor capsule
cu termosenzori care masoara temperatura in
interiorul tractului digestiv.
 TERMOREGLAREA
VARIATII FIZIOLOGICE ALE TEMPERATURII
CORPORALE
Variatii fiziologice ale temperaturii periferice
sunt determinate de factori precum:
• momentul zilei
• varsta ,
• nivelul de activitate
• faza ciclului menstrual
 TERMOREGLAREA
VARIATII FIZIOLOGICE ALE TEMPERATURII
CORPORALE
• Pe parcursul celor 24 de ore pot exista variatii
de aprox 1°C.
• cea mai scazuta temperatura se inregistreaza
dimineata intre 4:00 to 6:00 a.m.
• cea mai ridicata dup-aamiaza intre 4:00 to
6:00 p.m. pentru indivizi cu activitate diurna
acesta modificandu-se in cazul activitatii
nocturne
 TERMOREGLAREA
VARIATII FIZIOLOGICE ALE TEMPERATURII
CORPORALE
• Temperatura corpului se afla sub influenta
activitatii hormonale .
• In cazul sexului feminin temperatura variaza
cu fazele ciclului menstrual, temperatura
intravaginala crescand brusc, cu aproximativ
0.5°C, in momentul ovulatiei, odata cu
scaderea secretiei de estrogeni urmata de
cresterea celei de progesteron.
 TERMOREGLAREA
VARIATII FIZIOLOGICE ALE TEMPERATURII
CORPORALE
• Activitatea fizica genereaza un exces de caldura
ca urmare a cresterii ratei metabolice . O parte a
acestei cresteri e responsabila de declansarea
raspunsurilor adecvate de pierdere a caldurii.
• Temperatura centrala se mentine ridicata in
timpul efortului si pe o perioda scurta, de
recuperare, de la terminarea acestuia
• Copiii prezinta temperaturi ridicate chiar la efort
mediu cum ar fi cel din timpul jocului
 TERMOREGLAREA
VARIATII FIZIOLOGICE ALE TEMPERATURII
CORPORALE
• Pe masura inaintarii in varsta temperatura medie corporala
si variabilitatea ei zilnica tind sa se reduca.
• Pacienti invarsta au capacitate redusa de a genera caldura,
de aceea chiar si o febra mai redusa in cazul acestora
poate avea cauze si consecinte serioase.
• Si factori psihici pot determina variatii ale temperaturii, o
emotie puternica putand fi urmata de cresterea
temperaturii.
• Alte variatii fiziologice ale temperaturii pot apare cand unui
individ ii este foame, somn sau frig.
• Ingerarea unui pranz sau a lichidelor bogate in calorii poate
creste usor temperatura iar in timpul dietelor pentru
pierderea in greutate se observa scaderi ale acesteia.
 TERMOREGLAREA
VARIATII FIZIOLOGICE ALE TEMPERATURII
CORPORALE
• Copiii si persoanele in varsta isi mentin mai greu o temperatura
normala
Nounascutii pentru ca;
• Nu frisoneaza si nu transpira
• Raportul intre suprafata corporala si masa este mare ceea ce ii face
susceptibili la fluctuatii ale temperaturii mediului.
Varstnicii
 deficit progresiv de a sesiza diferente de temperatura, frig sau
caldura
 capacitate redusa de a produce caldura (rata metabolica redusa si
mai putina masa musculara.
 capacitate redusa de a pierde surplusul de caldura (rezerva
cardiovasculara redusa, atrofie a glandelor sudoripare).
 TERMOGENEZA

• Rata productiei de caldura a unui organism depinde de rata

metabolica a acestuia, transformarile metabolice generand
caldura
• rata metabolica si implicit rata de producere a caldurii nu este
constanta, variind intre 80 kcal/h in repaus si aproximativ 600
kcal/h intimpul alergarii
• variatii minore sunt date de tipul combustibilului utilizat de
celule.
 TERMOREGLAREA
TRANSFERUL DE CALDURA
Rata transferului tisular de caldura este dependenta de mai multi factori:

(1) rata de producere a energiei tisulare,

(2) temperatura tesuturilor,
(3) temperatura sangelui care le iriga
(4)fluxul sanguin tisular.
Convectia este mecanismul principal prin care se realizeaza transferul caldurii
de la locul producerii sale. Caldura este purtata prin intermediul sangelui,

O cantitate redusa din caldura generata este transferata direct pielii prin
conductie
- Circulatia la nivelul pielii se intensifica semnificativ.
- Caldura transferata pielii este menita a trece in mediu, proces favorizat de
marea suprafata de schimb oferita de aceasta.
 TERMOREGLAREA
TRANSFERUL DE CALDURA
In repaus,
• muschiul scheletic are un flux sanguin mai redus
si o rata metabolica mai mica.
• Temperatura muschiului in repaus (33°C-35°C)
fiind mai mica decat temperatura centrala a
corpului ( 37°C), caldura este transferata dinspre
sangele arterial catre muschiul inactiv.
• dinspre tesuturile cu activitate metabolica intensa
cum este ficatul (∼38°C) caldura este transferata
catre sange care o distribuie celorlalte tesuturi
daca au temperatura inferioara sangelui.
 TERMOREGLAREA
TRANSFERUL DE CALDURA
In timpul efortului fizic,

• Cresterea temperaturii in muschiul scheletic inverseaza gradientul

caloric dintre muschi si sangle care il perfuzeaza astfel ca transferul
caldurii se face dinspre muschi spre sange.
• Rezistenta vasculara la nivel muscular scade, debitul cardiac creste,
fluxul sanguin prin muschi crescand proportional cu intensitatea
exercitiului fizic.
• Ajustarile sunt complete in cateva minute. Intensificarea fluxului
sanguin de 30 de ori aduce o intensificare proportionala a
transferului de caldura dinspre muschiul activ spre sange.
• Temperatura centrala creste pe masura ce sangele venos cald
pleaca din sistemul muscular distribuindu-se in restul organismului.
 TERMOLIZA
RADIAŢIA (60% Q)
– Pierdere Q fără contact cu alte corpuri
– Depinde de suprafaţa radiantă
CONDUCTIA (3% Q)
• Transferul de caldura prin contact direct cu alte
corpuri solide
- depinde de conductibilitatea termica a
materialului de contact.
- poate fi limitata prin interpunerea unui strat
izolator (imbracaminte)
 TERMOLIZA
CONVECTIA (12% Q)
• Transferul de caldura implica un strat de aer sau de lichid prin intermediul
caruia caldura este transferata intre organism si mediu si este direct
proportional cu gradientul de temperatura .
- In cazul aerului ca strat interpus, transferul de caldura depinde de viteza de
deplasare a aerului stratul de aer incalzit este inlocuit de altul mai rece si se
mentine diferenta de temperatura de care depinde transferul. In absenta
miscarii aerului temperatura acestuia creste pe masura desfasurarii
transferului reducand diferenta de temperatura si incetinind schimbul.

- Cand organismul este imersat in apa schimbul de caldura realizat prin

convectie se caracterizeaza printr-un coeficient de transfer de 100 de ori
mai mare decat in cazul aerului datorita conductivitatii termice mari a apei.
 TERMOLIZA
EVAPORAREA (25% Q)
• Pierderea de caldura se realizeaza prin evaporarea sudorii de
la suprafata tegumentului
• Rata evaporarii e independenta de gradientul de temperatura
si dependenta de gradientul de presiune al vaporilor de apa
intre mediu si tegument.
• Evaporarea unui gram de apa duce la transferul a 0,6 kcal.
• Glandele sudoripare pot aduce la suprafata pielii pana la 30
de grame de fluid pe minut (aprox. 2l/h) transferand in mediu
18 kcal/min (0.6 x 30).
• Ca si la convectie transferul caldurii creste proportional cu
viteza de deplasare a aerului care mentine astfel gradientul de
presiune al vaporilor de apa intre piele si aerul inconjurator.
 TERMOLIZA
• Perspiraţia insensibilă
– constantă, NU influenţează termoreglarea
• Transpiraţia termică
– prin glandele sudoripare eccrine
• Transpiraţia nontermică
– Prin glandele sudoripare apocrine
– Stimulată de adrenalină (EXAMEN!!!)
• Polipneea termică
– La animale
 TRANSPIRAŢIA TERMICĂ
Glandele sudoripare – 2,5 mil
– Tub contort subdermicsudoare primară
– Duct dermo-epidermic reabsorbţie Na+Cl
– Stimularea crescută pierdere săruri
• Mai ales la neaclimatizaţi
• Aclimatizarea 
– aldosteron  pierderea NaCl
– ADH  reţine apa
Stimularea:
Reflex – acţiunea căldurii asupra tegumentelor
Central – hipotalamus ant.  activare secreţie

Eficienţa transpiraţiei depinde de evaporare

 Don’t
run off
without
me!

H2O 3. Water follows

passively by osmotic
I diffusion
need
Waaa
my h!
budd Hey!
y! Where is
everybody
?

Cl- Whee! Na+

2. Cl diffuses Cl-
in to
neutralize 4. Bulk flow drives
positive water into channel
charge

Na+
Na+ 5. Ions are actively pumped out in
channel, which is poorly permeable to
water, and in which flow is fast.
1. Na is
actively Body wall
pumped
in
 TERMOREGLAREA
Termoreglarea implica mecanisme complexe al caror rol este
mentinerea unui echilibru dinamic intre producerea si pierderea
de caldura din organism. In acest fel temperatura centrala a
organismului se mentine in limite constante chiar daca
temperatura mediului ambiant se schimba.
Reglarea temperaturii utilizeaza sisteme feedback care include:
- Receptori
- Cai aferente ce poarta informatia senzoriala spre centrii nervosi
- Centrii care primesc informatia de la nivel receptor, o analizeaza o
integreaza si transmit comanda spre efectori controlind fie
transferul de caldura intre organism si mediu fie rata producerii
acesteia
- Cai eferente
- Efectori .
 TERMORECEPTORII

- centrali – neuroni termosenzori (pred. hipotalamici)

- stimulaţi mai ales de căldură
- periferici – tegumentar (Krause, Ruffini) + alte organe
- stimulaţi mai ales de rece
Intervin în:
- modificarea temperaturii de referinţă
- induc reflexe locale: vc/vd
- creează senzaţia psihologică de rece/cald
 TERMOREGLAREA-
RECEPTORI
Termoreceptori
1.Centrali
- Localizati in aria preoptica a hipotalamusului anterior
- reprezentati printr-un numar mare de neuroni sensibili la senzatia de cald si un
numar de 3 ori mai mic de neuroni sensibili la senzatia de rece. Neuronii sensibili la
cald cresc rata de descarcare a impulsurilor de doua pana la zece ori.
- aproximativ 10% din neuronii hipotalamici reactioneaza la modificari ale
temperaturii intre 2 si 4 grade fata de medie.

Receptorii hipotalamici par sa aiba un rol fundamental in conditiile in care apare un

dezechilibru intre rata producerii caldurii si cea a disiparii acesteia cum se intampla
in efortul fizic.

- Termosensibilitatea centrala este de noua ori mai intensa decat termosensibilitatea

cutanata medie iar raspunsul efector declansat in urma schimbarii cu un grad a
temperaturii la nivel central va fi de 9 ori mai intens decat raspunsul efector
declansat de modificarea cu un grad a temperaturii cutanate
 TERMOREGLAREA-
RECEPTORI
2.Termoreceptori Periferici:
a.Elemente termosensibile, terminatii nervoase libere distribuite pe toata suprafata
pielii existand de aproximativ 10 ori mai mullti receptori pentru rece decat pentru
cald, ceea ce arata importanta detectiei periferice pentru rece comparativ cu cea
pentru cald.
- sensibilitatea cutanata difera de la un teritoriu la altul astfel la nivelul fetei este de
trei ori mai mare comparativ cu extremitatile
- Termoreceptorii cutanati au menirea de a informa centrii termoreglatori asupra
modificarilor temperaturii ambientale ca un sistem de preatentionare asupra unor
schimbari rapide ale acesteia.
- Informatiile de le termoreceptorii cutanati ajung prin intermediul cailor talamice si
la nivelul cortexului cerebral ducand la perceptia constienta asupra mediului din
punct de vedete termic precum si la estimarea confortului termic.

b.Elemente termosensibile in tesuturi profunde (coloana vertebrala,viscere

abdominale, in apropierea venelor mari din abdomenul superior si torace).
- sunt expuse modificarilor temperaturii centrale. Ca si termoreceptorii cutanati par sa
detecteze in principal reducerea temperaturii, ambii avand un rol important in
preventia hipotermiei
Rata descarcerii impulsurilor de la nivelul unitatilor receptoare depinde de schimbarea
termica sesizata
 TERMOREGLARE-
CAI AFERENTE
• Cai aferente: fibre mielinice subtiri (1,5-3
microni ) sau chiar amielinice C care merg pe
calea nervilor trigemeni si periferici senzitivi
apoi prin fasciculele spinotalamice laterale
pana la talamus, cu derivatie in hipotalamus
unde sunt integrate si declanseaza mecanisme
de termoreglare
 TERMOREGLARE
CENTRII
-localizati in hipotalamusul posterior, bilateral, aproximativ la nivelul
corpilor mamilari.
- Integreaza informatia termica de la nivelul receptorilor centrali si
periferici
- compara statusul termic cu un set de conditii termice ideale
-trimite comenzi efectorilor de a modifica adecvat rata producerii
caldurii, modificand adecvat transferul de caldura in interiorul
organismului si intre organism si mediu.
CONEXIUNI CU ALŢI CENTRII
• C. Alimentaţiei – frig: foame / cald: inapetenţă
• C. Comportamentului motor – frig: activitate motorie / cald:
activitate motorie
 CENTRII HIPOTALAMICI
1. CENTRUL TERMOGENETIC
- în hipotalamus posterior
- inhibă c. termolitic 2. CENTRUL TERMOLITIC
- stimulează: -în hipotalamus anterior
- contracţia m.scheletice (motoneuroni alfa) -NU FUNCŢIONEAZĂ decît la – c.termogenetic
- frisonul (motoneuroni gama) - stimulează:
-  metab. visceral (SNVS) -  secreţiei glandelor sudoripare (Scolinergic)
-  h. tiroidieni + h.MSR - vasodilataţie (inhibă ef. SNVS vascular)
- vasoconstricţie (SNVS)
- horipilaţie (SNVS)
 TERMOREGLAREA
CAI EFERNTE
Caile eferente:
• sistemul nervos vegetativ
• Sistemul nervos somatic
• Sistemul endocrin (hipofiza anterioara, tiroida,
etc.)
 TERMOREGLARE
EFECTORI
Principalii efectori termici:
• Circulatia cutanata
• Glandele sudoripare
• Muschii scheletici
 TERMOREGLAREA-
EFECTORI
Circulatia cutanata
• Ajustand tonusul musculaturii netede ale arteriolelor cutanate este
tinut sub control fluxul sanguin cutanat si implicit transferul caldurii
dinspre ariile centrale ale organismului catre periferia cutanata ,
principalul loc al disiparii caldurii spre mediul exterior.
• Vasodilatatia poate creste fluxul sanguin cutanat cu mai mult de 10
ori peste nivelul de repaus.
• Vasoconstrictia cutanata mediata pe cale simpatica reduce intr-o
masura mai putin semnificativa fluxul sanguin cutanat, la jumatate
fata de nivelul de repaus
• Sistemul nervos autonom controleaza in cea mai mare masura
fluxul sanguin cutanat.
.
 TERMOREGLAREA-
EFECTORI
• Glandele sudoripare eccrine secretand
sudoarea la nivelul suprafetei pielii cresc
gradientul presional al vaporilor de apa
favorizand intensificarea evaporarii.
• Activarea segmentului secretor al glandelor
sudoripare este simpatica avand ca mediator
chimic acetilcolina.
 TERMOREGLAREA-
EFECTORI
• Musculatura scheletica prin contractii
involuntare ritmice (frisonul) poate determina
intensificarea producerii de caldura .
• Frisonul poate dubla rata metabolica pe perioade
extinse (ore).
• Pentru perioade scurte frisonul poate creste rata
metabolica de trei si patru ori.
• La nou nascut unde frisonul nu se produce pentru
termogeneza sunt responsabile in principal
celulele tesutului gras brun
 TERMOREGLAREA –MECANISME ACTIVATE DE
CALDURA
Principalele mecanisme de adaptare la cald sunt menite a reduce
producerea de caldura crescand in acelasi timp pierderile la
nivelul suprafetei corpului:
Pentru reducerea producerii caldurii se instaleaza:
- Anorexia
- Apatia
- Inertia
Pentru intensificarea pierderilor de caldura apar:
- Vasodilatatia cutanata (prin inhibarea centrilor simpatici din
hipatalamusul posterior)
- Transpiratia
- Intensificarea respiratiei
 TERMOREGLAREA –MECANISME ACTIVATE DE
FRIG
Principalele mecanisme de adaptare la frig sunt menite a intensifica
producerea de caldura reducand in acelasi timp pierderile la nivelul
suprafetei corpului:
1.Pentru intensificarea producerii caldurii se produc:
- Frisonul
- Intensificarea secretiei de tiroxina, norepinefrina si epinefrina
- Cresterea activitatii voluntare
- Senzatia de foame cu sporirea aportului alimentar
- Mitocondriile pot converti direct grasimile in energie calorica crescand
temperatura intracelulara. Tesutul gras brun este specializat in acest scop
si este abundent la nounascuti care nu prezinta frison.
2.Pentru reducerea pierderilor de caldura apar
- Vasoconstrictia cutanata prin stimularea centrilor simpatici ai
hipotalamusului posterior
- Piloerectia prin stimularea simpatica a muschilor piloerectori de la baza
firului de par
- ghemuirea
 ADAPTAREA LA FRIG
=INTENSIFICAREA TERMOGENEZEI

1. Viscere (ficat)
- Reacţie simpatoadrenală (termen scurt)
- Hormoni tiroidieni (termen lung)
2. Ţesut adipos brun
- Mai important la n.n.
- Specializat - proteina 32kDa –
decuplează oxidaţia de fosforilare
3. Musculatura scheletică
Termogeneza în musculatura scheletică
1. Creşte tonusul muscular - Q cu 15-20%
2. Frison = contracţie musculară involuntară, fină,
ineficientă mecanic
 Cauze:
 Reflex: stimularea receptorilor periferici
 Central: Hipotalamus posterior – centrul frisonării
 Stimul: scăderea temperaturii sanguine cu peste 0,6°C
 Evoluţie: m. masticatori – tot corpul
3. Travaliu motor voluntar
• Cel mai eficient - Q de 15-20 ori
 ADAPTAREA LA FRIG
LIMITAREA TERMOLIZEI
1. Vasoconstricţie cutanată
• Reflex
• Central: stimularea c.vasomotori de temperatura
sanguină
2. Ghemuirea corpului
• scade suprafaţa expusă la frig
3. Acţiuni conştiente
• Încălzire corp, alimente, lichide
• îmbrăcăminte
 ROLUL EXTREMITĂŢILOR

CALD
38 37 36 35 34 33 32
Central 30

3 33.5 33 32.5 32 31.5 31

Pierdere 4
căldură

FRIG
38 35 32 29 26 23 20
Pierder 17
ede 37 32 31 28 25 22 19
căldură
Central

1. Sângele se mişcă în vase, evitând echilibrarea temperaturii cu ţesuturile adiacen

2. Schimbul principal: între artere şi vene.
3. De fiecare dată artera e mai caldă, deci fluxul termic se deplasează spre vene.
4. Rezultat: sacrificarea temperaturii periferice pentru menţinerea celei centrale.
 TERMOREGLAREA
• Limite compatibile cu viata
• 41 °C (106 °F) - (Medical emergency) - Fainting, vomiting, severe
headache, dizziness, confusion, hallucinations, delirium and
drowsiness can occur. There may also be palpitations and
breathlessness.
• 42 °C (108 °F) - Subject may turn pale or remain flushed and red.
They may become comatose, be in severe delirium, vomiting, and
convulsions can occur. Blood pressure may be high or low and heart
rate will be very fast.
• 43 °C (109 °F) - Normally death, or there may be serious brain
damage, continuous convulsions and shock. Cardio-respiratory
collapse will likely occur.
• 44 °C (111 °F) or more - Almost certainly death will occur; however,
patients have been known to survive up to 46.5 °C (115.7 °F).[
 TERMOREGLAREA
• Limite compatibile cu viata
• 35 °C (95 °F) - (Hypothermia) is less than 35 °C (95 °F) - Intense
shivering, numbness and bluish/grayness of the skin. There is the
possibility of heart irritability32 °C (90 °F) - (Medical emergency)
Hallucinations, delirium, complete confusion, extreme sleepiness
that is progressively becoming comatose. Shivering is absent
(subject may even think they are hot). Reflex may be absent or very
slight.
• 31 °C (88 °F) - Comatose, very rarely conscious. No or slight reflexes.
Very shallow breathing and slow heart rate. Possibility of serious
heart rhythm problems.
• 28 °C (82 °F) - Severe heart rhythm disturbances are likely and
breathing may stop at any time. Patient may appear to be dead.
• 24–26 °C (75–79 °F) or less - Death