Curs 6

TEHNOLOGIA DE
FABRICARE A ROŢILOR
DINŢATE
MATERIALE ŞI SEMIFABRICATE FOLOSITE LA FABRICAREA ROŢILOR DINŢATE.

1. fonte;
2. oţeluri de cementare sau de
îmbunătăţire;
3. aliaje neferoase;
4. materiale nemetalice.
1. Semifabricatele din fontă pot fi din fontă cenuşie F 200 sau F400 (SR ISO 185-94)
pentru prelucrarea roţilor dinţate cu viteze periferice mici (v < 2m/s) şi supuse la
solicitări
nu prea mari; fonte cu grafit nodular.
2. Oţelurile de cementare sau îmbunătăţire sunt folosite în stare turnată, forjată sau
laminată. Oţelurile tunate se utilizează pentru executarea roţilor dinţate cu diametrul
mare (> 600 mm) şi se folosesc oţeluri nealiate sau oţeluri turnate aliate cu
Mo+Cr+Ni. Roţile dinţate care lucrează la presiuni specifice mari şi sunt solicitate prin
şocuri, se execută din oţeluri carbon nealiate de îmbunătăţire cu un procent de 0,3 –
0,5%C sau din oţeluri de înbunătăţire slab aliate cu Cr, Cr-Mo, Cr-Ni. Pinioanele ce
angrenează cu acestea sunt mai intens solicitate la uzură şi se execută din oţeluri de
cementare 0,1-0,3%C. Pentru roţile dinţate care lucrează la solicitări mari şi foarte
mari se utilizează oţeluri complex aliate cu Cr, Ni şi Mo.
La serii mijlocii şi mari de fabricaţie semifabricatele din oţeluri sunt matriţate.
Oţelurile laminate se folosesc pentru fabricarea roţilor dinţate, cu construcţie simplă,
3. Aliajele neferoase sunt indicate pentru fabricarea roţilor dinţate cu diametre foarte
mici
la care consumul de material este scăzut şi anume la construcţia aparatelor de măsură
precum şi pentru fabricarea roţilor melcate la care frecarea în timpul angrenării este
foarte mare se recomandă bronz cu aluminiu sau bronz cu staniu.

4. Materialele nemetalice se folosesc la roţile dinţate supuse unor solicitări foarte

reduse.
Se obţin costuri reduse de fabricaţie şi se poate realiza o productivitate mare prin
injectarea în matriţă a materialului plastic. Aceste roţi nu se folosesc în medii cu
umiditate deoarece sunt hidroscopice şi prin absorbţia apei îşi modifică dimensiunile.
Principalele condiţii tehnice de fabricare a roţilor dinţate se referă la:

1. Precizia de formă;
2. Precizia dimensională ;
3. Precizie de poziţie a danturii în raport cu suprafaţa de centrare (alezajele la
roţile
dinţate propriu zise şi fusurile la arbori pinion).

Treptele de precizie conform STAS 6273-81 sunt 12, dintre care se folosesc în
construcţia de maşini 5÷9, pentru trepte mai mici de 5 se folosesc în mecanică fină.

Precizia alezajului roţii trebuie realizată cu diametrul în câmpurile de toleranţă

H7÷H9.

Pentru fusuri se prescrie toleranţă a bătăii frontale a suprafeţelor frontale faţă de axa
alezajului între 0,01 si 0,015 pentru diamentrul de 100mm.

HRC după călire 58-60 iar pentru oţel de îmbunătăţire HRC 48-60.

Rugozitatea suprafeţei flancurilor Ra = 1,6 – 0,8 μm.

PRELUCRAREA MECANICA A ROTILOR DINTATE

Etapele principale care trebuiesc parcurse sunt:

- obţinerea semifabricatului.
- operaţia de prelucrare mecanică a suprafeţelor nedanturate;
- danturarea;
- tratamentul termic;
- operaţii de finisare a danturii: - şeveruire
- rulare
- rectificare
- control final.
Traseu tehnologic tip pentru prelucrarea roţilor dinţate
 DANTURAREA ROŢILOR DINŢATE CILINDRICE.

1. Danturare prin metoda copierii;

2. Danturarea prin metoda
rostogolirii.

Danturare prin metoda copierii, se poate realiza prin:

a. danturare cu freze disc modul;

b. danturare cu freze deget modul;

c. danturare prin mortezare cu cuţite profilate;

d. danturare prin broşare cu generatoarea materializată.

Danturarea prin metoda copierii cu freză disc modul.
A. Roţi dinţate cu dinţi drepţi.

- ns mişcarea principală de rotaţie a sculei în jurul axei proprii de revoluţie;

- mişcarea de avans logitudinal sl executată de piesă;
- mişcare de reglare sr,cu scopul prelucrării dintelui pe toată înălţimea;
- mişcarea de divizare D (realizată cu cap divizor pe maşini specializate)
Pentru mărirea productivităţii se recomandă danturarea mai multor semifabricate
fixate în pachet pe dorn sau se va recurge la frezarea cu mai multe freze disc
modul montate pe acelaşi dorn danturând mai multe semifabricate.
B. Roţi dinţate cu dinţi înclinaţi.

La aceste roţi este necesar ca masa maşinii unelte cu piesa R să fie rotită faţă de
poziţia zero cu unghiul φ0 de înclinare a dinţilor.
Danturarea prin metoda copierii cu freză deget modul.

• mişcarea de rotaţie a frezei deget modul în jurul axei de rotaţie caracterizată de turaţia
n ;
• smişcarea de avans longitudinal sl executat de către freza deget modul;
• mişcarea de poziţionare pe direcţie radială sr executată de semifabricat;
• mişcarea intermitentă de divizare D executată de către semifabricat după
prelucrarea
unui gol.
Procedeul de danturare prin copiere cu freza deget este folosit mult pentru danturarea
roţilor cu m >20 şi pentru roţi cu dantură în V. Freza deget fiind puţin rigidă
condiţionează divizarea operaţiei în mai multe treceri (fig. 13.163).
Mortezarea cu cuţite profilate

- se aplică la prelucrarea roţile dinţate cu

dinţi drepţi;
- nu este posibilă prelucrarea roţilor
dinţate cu dinţi înclinaţi;

Se foloseşte un dispozitiv de mortezat cu

un număr de cuţite egal cu numărul de
dinţi,
fiecare dinte materializând un gol.

Semifabricatul fixat pe un dorn face

mişcare rectilinie alternativă cu n cd/ min în
interiorul capului port-cuţite care este fix.
După fiecare cd/ min. cuţitele primesc
simultan un avans radial r s .

Înainte de începerea cursei în gol, cuţitele

sunt retrase radial pe o mică distanţă 0,5
mm pentru a se evita frecarea de
suprafeţele prelucrate.
Acest procedeu de prelucare a roţilor dinţate se aplică atât pentru danturi interioare cât
şi mai rar pentru danturi exterioare.
Broşele utilizate în prezent au forţa de tracţiune până la 1000 kN.
Broşarea este o prelucrare prin aşchiere la care se asigură productivitate maximă
şi precizie ridicată pentru forma şi dimensiunile suprafeţei prelucrate. Ea este
folosită pentru prelucrarea finală a alezajelor străpunse, a canalelor cu forme diferite, a
tuturor profilelor interioare sau exterioare, a danturii unor roţi dinţate. Prin broşare se
obţin rugozităţi Ra≈0,2 ÷ 0,8 μm şi precizii dimensionale corespunzătoare claselor 5-7
de precizie ISO.
După criteriul productivităţii prelucrării prin aşchiere, broşarea se situează pe
primul loc în comparaţie cu celelalte procedee de prelucrare. Astfel, la prelucrarea
suprafeţelor prin broşare se realizează o productivitate de 15÷35 ori mai mare decît la
rabotare sau mortezare, de 5÷10 ori mai mare decît la frezare, iar la prelucrarea
alezajelor
de 10÷25 ori mai mare decît la prelucrarea cu alezorul.
La prelucrarea prin broşare transformarea în aşchii a adaosului de material se
realizează la o singură trecere a sculei. Funcţie de lungimea suprafeţei piesei, la
aşchiere
participă simultan mai mulţi dinţi de raboteză sau morteză, ceea ce face ca
broşarea să devină cel mai productiv procedeu de prelucrare prin aşchiere.
 2. Danturarea prin metoda rostogolirii (rulării sau angrenării).

Pentru rezolvarea problemelor de productivitate şi eficienţă economică, cît şi pentru realizarea

preciziei roţii dinţate s-au dezvoltat metode performante de prelucrare care poartă denumirea de
danturare prin rulare (angrenare).

Principalele procedee de prelucrare a roţilor dinţate prin rulare sînt următoarele:

- frezare cu freze melc,

- mortezare - cu scule tip pieptene, care materializează o cremalieră cu calităţi aşchietoare,

- cu cuţite tip roată dinţată cilindrică,

- abrazare cu scule abrazive cu profil rectiliniu şi abrazare cu un melc modul, Operatii de

- şeveruire cu şevere tip cremalieră, roată şi melc modul finisare
- lepuire (rodare).
Prelucrarea roţilor dinţate cu freze melc

Acest procedeu este utilizat pentru realizarea flancurilor dinţilor tuturor roţilor cilindrice
(roată dinţată, roţi de lanţ, arbori canelaţi etc.). De obicei, se realizează roţi cu dantură
exterioară. Totuşi, acest procedeu este aplicat cu mici modificări constructive ale frezei melc
şi la prelucrarea roţilor cilindrice cu dantură interioară de dimensiuni mari.

Freza melc asigură prin construcţie şi cinematică obţinerea unei cremaliere imaginare care
trebuie să angreneze cu roata semifabricat (fig.11.10,b). Freza melc este un melc (şurub cu pas
mare), căruia i s-au imprimat calităţi aşchietoare prin practicarea unor canale longitudinale
elicoidale, normale pe elicea melcului (înclinate faţă de axa melcului cu unghiul β).

Caracteristica principală a procedeului de danturare cu freza melc este că divizarea este

continuă (nu mai este necesar un mecanism de divizare), fiind asigurată de mişcarea de rulare
(vII = vII’ ) şi de construcţia specifică a sculei (angrenarea dintre o cremalieră imaginară a cărei
mărime poate fi oricît de mare şi o roată dinţată).
Prelucrarea roţilor dinţate cu freze melc
 Prelucrarea roţilor dinţate cilindrice prin mortezare şi rabotare
Prelucrarea roţilor cilindrice cu dinţi drepţi, înclinaţi sau în V se poate realiza cu un cuţit
pieptene tip cremalieră aşchietoare (fig.11.13).
Cuţitele pieptene (un segment de cremalieră cu 5÷24 dinţi, care are calităţi aşchietoare) sînt scule
simple, ieftine şi precise, în comparaţie cu frezele melc, în schimb maşinile-unelte sînt mai
complicate datorită necesităţii unui lanţ cinematic de divizare discontinuă.
 Prelucrarea roţilor dinţate cilindrice prin mortezare şi rabotare cu cuţite roată

Cuţitele roată de prelucrat roţi dinţate sînt scule aşchietoare destinate prelucrării roţilor cu dinţi
drepţi, elicoidali sau în V prezentînd un grad ridicat de universalitate ca urmare a accesului
muchiei aşchietoare în zone inaccesibile pentru sculele de tipul frezelor disc modul sau a
frezelor melc modul. În acest sens, un domeniu tipic de utilizare a cuţielor roată îl reprezintă
prelucrarea roţilor dinţate cilindrice de modul mic din structura blocurilor de roţi dinţate (roţi
baladoare) sau prelucrarea danturilor interioare (cuplaje).
Cuţitul roată este, din punct de vedere geometric, o roată dinţată pe care i s-au imprimat calităţi
aşchietoare.

Mişcarea principală I (fig.11.14), de viteză v şi frecvenţă n în cd/min este rectilinie-alternativă,

la danturarea roţilor cilindrice cu dinţi drepţi şi elicoidală la prelucrarea roţilor cu dinţi inclinaţi
sau în V. Cuţitul roată execută o mişcare II de avans circular Sc intermitent, de frecvenţă ns , iar
roata semifabricat are o mişcare II’ de avans circular S’c , egală cu mărimea Sc în mm/cd.
Flancurile danturilor drepte ale roţilor cilindrice se obţin în urma angrenării dintre roata
semifabricat şi roata sculă
 Finisarea danturilor
Urmăreşte realizarea a două scopuri:

• obţinerea preciziei profilului evolventric al dinţilor care să asigure angrenarea fără

zgomot a roţilor dinţate;
• îmbunătăţirea calităţii suprafeţei flancurilor dinţilor pentru ca funcţionarea
angrenajului să fie lină şi în scopul creşterii durabilităţii;

Procedeele de finisare se pot împărţi:

1. Pentru roţile netratate termic a căror duritate permite folosirea de scule din
oţel rapid ( p R ) sau oţeluri pentru scule (OSC)
2. Procedee de finisare pentru roţile tratate termic – călite care necesită
utilizarea discurilor abrazive

Din prima categoria fac parte:

1.a) rularea;
1.b) severuirea;

Din categoria 2 fac parte:

2.a) rectificarea danturii;
2.b) rodarea (lepuirea) danturii;
Rularea are ca scop îmbunătăţirea calităţii suprafeţei flancurilor printr-o ecruisare
superficială care se obţine la angrenarea roţii de prelucrat cu două sau trei roţi sculă şi
care au acelaşi modul.

Severuirea. Răzuirea unor aşchii fine de pe flancul dinţilor cu ajutorul muchiilor

aşchietoare ale unor canale cu profil dreptunghiular, practicate pe flacurilor dinţilor sculei
şeveruite, care poate fi de forma unei roţi dinţate sau de forma unei cremaliere ce
angrenează cu roata piesei. Se aplică dacă duritatea roţii danturate este HRC≤ 35 În
caz
contrar apare uzura rapidă a severului. S-au experimentat şi severe cu dinţi din carburi
metalice sinterizate reuşind să se şeveruiască şi roţi dinţate tratate termic.
Prin şeveruire se obţine o calitate foarte bună a suprafeţei flancurilor cu
= 0,8 ÷1,6 μm a R , valori comparabile cu cele obţinute la rectificarea danturii.
Rectificarea danturii se poate realiza prin:
a). Procedee de copiere
- cu disc abraziv cu profil dublu;
- cu disc abraziv cu profil simplu;
b). Procedee de rulare

Bibliografie:
Lucian L. Tăbăcaru , Octavian V. Pruteanu, CONCEPTIA SI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIILOR DE FABRICATIE, Editura JUNIMEA IASI,
2007.