CRIZE EPILEPTICE

OCAZIONALE
 CONVULSIILE OCAZIONALE
DEFINITIE

 Crize epileptice survenite la orice virsta, dar in special la sugar

si copil mic ca o reactie a sistemului nervos central fata de
modificarea unor constante homeostazice (termica, glicemica,
fosfo-calcica, acido-bazica etc), neavind la baza o leziune
cerebrala epileptogena. Acest tip de crize se datoreaza unor
modificari predominent extracerebrale si rar si unor leziuni
intracerebrale acute.

2
 CRIZE EPILEPTICE
OCAZIONALE
CLASIFICARE
1. CRIZE OCAZIONALE PRIN MODIFICARI
EXTRACEREBRALE:
 Convulsii febrile;
 Convulsiile hipocalcemice;
 Convulsiile hipoglicemice;
 Convulsiile din sindromul de deshidratare acuta;
 Convulsiile din intoxicatiile acute;
 Convulsiile din carenta de piridoxina;
2. CRIZE OCAZIONALE PRIN LEZIUNI CEREBRALE
ACUTE:
 Infectii cerebrale acute;
 Crizele din tumorile cerebrale;
 Crizele din traumatismele cerebrale;
 Convulsiile din accidentele vasculare;
3
CONVULSIILE FEBRILE

DEFINITIE:
- varsta aparitiei: 3-6 luni şi 5 ani;
- se produc in asociere cu febra;
- in absenta unei infectii a sistemului nervos (meningita,
encefalita);

EPIDEMIOLOGIE:
- sunt cele mai frecvente convulsii la sugar;
- 2-7% dintre copiii < 5 ani au cel putin o convulsie febrila;
- frecventa mai mare la baieti;
4
CONVULSIILE FEBRILE

 ETIOPATOGENIE:
- Insuficient cunoscuta;
- In determinarea excitabilitatii corticale sunt
implicati 3 factori:
1. Febra;
2. Virsta;
3. Factori ereditari;

5
CONVULSIILE FEBRILE

1. FEBRA
- Cauzate de infectii de cai respiratorii
superioare, boli eruptive, infectii urinare si
gastroenterite;
- Nu infectii ale SNC;
- Apar la cresterea brusca a temperaturii;
- 75% la >39,5 C;

6
CONVULSIILE FEBRILE

2. VIRSTA:
- Factorul cel mai important;

- Apar rar sub 3-6 luni si dupa 4-5 ani;

- Datorita maturarii cerebrale si scaderea

frecventei bolilor infectioase;

7
CONVULSIILE FEBRILE

3. FACTORII EREDITARI:
- Transmitere autozomal dominanta cu
penetranta incompleta si expresivitate legata
de virsta – modelul exact este insuficient
clarificat;
- Istoric familial de epilepsie: 10-50%;

- Istoric familial de convulsii febrile: 33%;

8
CONVULSIILE FEBRILE SIMPLE
 Sunt cele mai frecvente (95%);
 Virsta aparitiei: 6 luni – 5 ani;
 De obicei unice in 24 de ore;
 Apar la cresterea brusca a temperaturii peste 38,5 C,
in prima zi de febra;
 Durata redusa < 15 minute;
 De obicei bilaterale, tonico-clonice, clonice sau
hipotone generalizate;
 Fara deficit postcritic;
 La copiii anterior normali, fara anomalii la examenul
neurologic si psihic;
9
CONVULSIILE FEBRILE COMPLEXE
(COMPLICATE)

- rare (4-5% dintre CF);

- varsta aparitiei - frecvent înainte de 1 an;
- se repetă de obicei în decursul unei zile;
- au o durată mai mare de 15 minute;
- sunt de obicei unilaterale;
- apar la copii cu dezvoltare psihomotorie
anormală anterior crizei;
- sunt urmate de deficit postcritic.
10
DIAGNOSTICUL POZITIV
1. anamneză riguroasă;
2. puncţia lombară (controversata):
- la copii < 6 luni (obligatorie);
- la copii < 18 luni (recomandabil);
- atunci când întârzie însanatosirea;
- când exista cea mai mica suspiciune de meningita;
- daca CF apare în a doua zi de boala;
- in CF complicate.

11
 DIAGNOSTICUL POZITIV
3. EEG:
- valoare limitata pentru diagnosticul si prognosticul CF
- modoficarile sunt expresie a predispozitiei genetice si nu un indicator de
epilepsie ulterioara.
4. Alte analize ca radiografia simplă de craniu, examene biologice (glicemie,
calcemie) au indicatie daca istoricul sau tabloul clinic sunt sugestive
5. CT şi RMN pot fi uneori de ajutor, dar nu sunt indicate de rutina.

12
DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL:

- meningita, uneori dificil de diagnosticat (40% din cazuri nu

au semne meningeale);
- anoxia cerebrala (sincopa cerebrală), poate fi declanşată de
febră, frică, emoţie, patologie cardiacă;
- frisonul, caracterizat prin mişcări ritmice, oscilatorii fără
pierderea conştienţei;
- spasmul hohotului de plâns, apare între 1-3 ani, manifestat
prin apnee, cianoză, hipertonie declanşate de plâns; poate fi
însoţit şi de convulsie tonico-clonică.

13
CONVULSIILE FEBRILE
TRATAMENT

1. INTERVENTIA IN CRIZA ACUTA;

2. INTERVENTIA PENTRU PROFILAXIA RECURENTELOR;

14
1. CRIZA ACUTA
- măsurile suportive: decubit lateral (eliberare căi respiratorii);
aport de oxigen; accesului venos pentru perfuzie.
- tratament medicamentos: diazepam 0,5 mg/kgcorp, intrarectal
sau intravenos;
- scăderea febrei sub 38,5ºC - antipiretice: acetaminofen,
ibuprofen, algocalmin, băi călduţe;
- combaterea cauzei febrei (bacteriană, virotică, dezechilibru
electrolitic etc.);
- liniştirea familiei înspăimântate;

15
2. TRATAMENTUL PROFILACTIC:
a. Tratamentul intermitent:
- când copilul are temperatura > 38ºC. Se face cu: antitermice; diazepam,
0,2-0,5 mg/kg/zi per os pe toata perioada febrei si înca 2 zile de afebrilitate
- daca se produce o recurenta, familia, va administra singura diazepamul
intrarectal, care la o doza de 0,3mg/kgcorp
- tratamentul profilactic al recurentelor CF nu previne aparitia epilepsiei

16
 2. TRATAMENTUL PROFILACTIC:

b. Terapia continuă

- nu se mai face azi

- nu scade riscul dezvoltarii unei epilepsii ulterioare
- are efecte secundare (agitatie, deprimarea functiilor cognitive,
insuficienta hepatica sau pancreatica) de lunga durata sau chiar definitive ;
- fenobarbitalul 5mg/kg/zi, valproat 20-40 mg/kgc/zi;
- profilaxia continua este indicata la copii cu risc crescut (sub 1an, durata
CF>15 minute, recurente frecvente, dezvoltare psihomotorie anormala sau
atunci când parintii, înspaimântati de producerea CF, solicita tratament
continuu.

17
PROGNOSTICUL CONVULSIILOR FEBRILE
- Mortalitatea este foarte scăzută;
- Riscul de recurenta este de 33-40%;
depinde de:
- istoricul familial de CF la rudele de gradul I;
- durata scurtă a febrei înainte de CF;
- durata crizei;
- temperatura moderată;
- caracterul focal al crizei;
- vârsta primei crize febrile: < 12 luni: 50-65%; -
50-75% din recurenţe apar în primul an;
- recurenţele multiple sunt de 3 ori mai frecvente la sugar;

18
PROGNOSTICUL CONVULSIILOR FEBRILE

Riscul de sechele neurologice si mintale;

- este mic la copiii anterior normali;
- după unele CF complicate: hemiplegii, diplegii, coreoatetoză
(Walace, 1982);
- frecvent - semne neurologice minore, tulburări de
comportament (tip hiperkinetic);
- disabilităţile de învăţare – ulterior;

19
PROGNOSTICUL CONVULSIILOR FEBRILE
Factori de risc predictivi pentru epilepsie :
- CF > 15 minute;
- mai multe CF în 24 ore;
- AHC cu epilepsie;
- tulburări neurologice;
- CF complicate sunt urmate de epilepsie parţială (cauză sau
efect?)

20
 În concluzie, din punct de vedere
patogenic, CF este considerată un răspuns
la o febră mare instalată brusc, la un copil
predispus genetic, în perioada de vârstă în
care pragul convulsivant al creierului
imatur este scăzut (Moshe, 1989).