AUTISMUL

A elaborat: studenta grupei 36

Ţîrchi Natalia
A coordonat: Misliţchi Valentina

Chișinău 2015
 Autism
• etimologic vorbind provine din grecescul „AUTOS”, care înseamnă „pentru sine însuși”
• termenul a fost introdus de către Eugen Bleuler în 1911, în lucrarea „Grupa schizofrenicilor”. Bleuler difineste
autismul ca fiind o detasare de la realitate, insotita de o predominare a viieti interioare, o repliere totala asupra
lumii launtrice, un mod de gindire necritic, centrat pe subectivitate si rupt de realitate.
• Austismul=o stare patologică caracterizată prin scăderea capacității de a interacționa pe plan social și de a
comunica, de comportament stereotip și repetiv, cu simptome ce se manifestă de obicei înaintea vârstei de 3 ani.
Tulburari pervazive de dezvoltare
Sindromul Rett prezinta o dezvoltare locomotorie slaba,
de spectrul autist
alaturi de incapacitatea de coordonare a miscarilor.
Autismul infantil sau sindromul Kanner
copiii diagnosticati cu autism prezinta
dificultati de interactiune pe plan social, de
folosire a imaginatiei si dificultati de Autismul
comunicare
Sindromul Asperger asemeni copiilor cu
autism cei cu aces sindrom sunt caracterizati de Tulburarea dezintegrativa in
incapacitatea de a interactiona in limite normale copilarie este o conditie
pe plan social precum si de a folosi limbajul
verbal sau non-verbal pentru a comunica
medicala destul de rara
manifestata prin dezvoltarea
Tulburari pervazive de dezvoltare sunt copiilor normala pina la virsta
inclusi copii cu probleme ce privesc
de 2 ani dupa aceasta perioada
abilitatile de comunicare si de a se juca,
ince sa piarda aceste abilitati.
precum si dificultatile de interactiune cu
semenii Pierde abilitatile sociale si de
comunicare, isi pied abilitatile
Tulburarile de atentie. Denumeste o asupra sistemului urinar si
tulburare foarte diferita care in majoritatea digestiv au dificultati de a se
cazurilor nu are puncte comune cu autismul. juca, aptitudini motorii slabe.
 Cauze
Leo Kanner, 1943: „Copiii cu autism infantil sunt ″produsul″ unor
părinți intelectuali, extrem de bine organizați, reci și raționali, care,
din întâmplare, s-au ″dezghețat″ exact atâta timp cât pentru a
produce un copil.”
3 categorii de teorii distincte, care fac posibilă explicarea autismului:
a. Teoriile organice
b. Teoriile psihologice
c. Teoriile comportamentale

Cauzele exacte ale tulburarilor din spectrul autist sunt

incă necunoscute dar cercetarile releva importanţa
factorilor genetici. În unele cazuri tulburarile din
spectrul autist pot fi deasemenea asociate cu boli care
afecteaza dezvoltarea creierului cum ar fi rubeola pe
careo contacteaza mama in timpul sarcinii, scleroza
tuberculoasa si encefalita
 Testarea abilitatilor sociale
si a celor non-verbale Testarea genetica mai ales
daca in cazul familiei exista
masurarea nivelului de un istoric familial de
comportament dizabilitati intelectuale
independent si de
comportament adaptativ
Evaluarea neurologica care va
Diagnosticarea include si encefalograma sau
psihodiagnostica sunt suspectate
copiilor cu diferente de structura la nivelul
Prin observatie a parintilor, creierului
cadrilor didactice, cadrelor de autism
sprijin, psiholog Evaluarea vorbirii, limbajului
receptiv si expresiv, a capacitatii
perturbarea comunicarii interumane Evaluarea cognitiva de comunicare a copilului (deseori
(singuratatea autista). copilul prefera singuratatea si
tulburarea limbajului vorbit manifesta indiferenta fata de
persoanele din jurul sau, nu are
Metode de evaluare , Evaluarea
masurare comportamentului
contact vizual cu acestea)
1. Interviul
2. Automonitorizarea Examenul fizic si stabilirea
3. Chestionare, scale gradului de normalitate a nivelului
globale de evaluare
4. Informatii de la alte de crestere si dezvoltare a
persoane copilului
5. Observatia directa
6. Produsele
comportamentale
7. Masurari
fiziologice
 Forme de manifestare
Vizual: flutură mâinile; clipirea din ochi sau mișcări ale
mâinilor în fața ochilor; fixarea îndelungată a privirii asupra
sursei de lumină
Auditiv: producerea sunetelor vocale; pocnirea degetelor
Tactil: Zgârierea; frecarea pielii cu mâinile cuiva sau cu un
obiect
Vestibular: Mișcarea ritmică a corpului; balansarea laterală
sau înainte-înapoi
Gustativ: Lingerea unor părți ale corpului; lingerea obiectelor
Olfactiv: Mirosirea mâinilor sau obiectelor, altor persoane
 Nu-și folosește vocea, pentru a atrage atenția
 Este un copil „cuminte”
 Nu își folosește limbajul cu sens de comunicare
 Nu zâmbește ca reacție la zâmbetul mamei
 Nu folosește gestica cu funcție de comunicare pentru
a exprima chemarea, mândâierea, refuzul
 Nu caută să fie luat în brațe
 Nu sesiză sensul cuvintelor
 Este incapabil să utilizeze pronumele personal, la
persoana I
 Reproduce la persoana a II-a vorbind despre sine
De exemplu:
• „mănânci” în loc de „mănânc”
• „vrei la toaletă” în loc de „vreau la toaletă”
• „ți-e sete” în loc de „mi-e sete”
 Nu răspunde la comenzile verbale și poate prezenta o
reacție întârziată la apelul numelui
 Are emoții dar nu știe cum să le manifeste
 Poate plânge sau râde bizar
 Poate să nu plângă atunci când se lovește
 Tehnologii de incluziune in mediul educational a
subiectilor diagnosticati cu autism
Exista posibilitatea ca un cadru Metode, tehnici, procedeie si forme de lucru cu elevii autisti

didactic sa intilneasca cel putin

citiva copii cu autism. Desi Pictograme Art-terapia
Carti cu poze simple,
unele persoane au tot timpul imajini simple nu
nevoie de grija si stilizate
supraveghere, multi pot sa-si Metoda ABA
Terapia senzoriala
imbunatateasca si sa-si
dezvolte abilitatile sociale, de
comunicare si scolare prin Programul de
exercitiu. Aceasta inseamna ca instruire
orce facem pentru ai ajuta este TEACCH

un pas in direactia potrivita. Organizati experiete

senzoriale cu efect
Scopul integrarii educationale calmant
in cazul unui copil cu autism Harti cu relief
nu este de a obtine Tehnici creative
performante foarte mari, ci de
Instruirea
al dezvolta multilateral astfel operationala
ca ajungind la maturitate sa
poata trai si munci inpreuna cu
semenii sai.
 Metoda ABA
Este o metoda care pune la punct un sistem de invatare intensiv pentru copiii autisti.
Autoarea fiind mama a doi copii cu autism. Metoda presupune un sistem de invatare care isi
propune sa modifice comportamentul autist al copilului in mod sistematic si intensiv.
Sccopul metodei este de al introduce pe subiect in societate si propune un program foarte
strict, copilul fiind in activitate o mare parte din zi uneori pina la opt ore.
ABA este o metoda care se bazeaza pe teoria comportamentala si care foloseste
principiul recompensei de tip pozitiv si negativ, urmarind intarirea
comportamentelor dorite (pozitive) si extinctia comportamentelor nedorite
(negative).

ABA este o metoda ce trebuie aplicata de o echipa de terapeuti, coordonati la

randul lor de un supervizor care are formare specifica in aceasta metoda.
Pentru a fi eficienta, se recomanda ca terapia sa se desfasoare timp de 30 – 40
de ore/saptamana, fiecare terapeut avand o sesiune de 2-3 ore pe zi, cu pauze in
acest interval.

Aceasta metoda ajuta copilul pe urmatoarele arii:

- creste frecventa comportamentelor dezirabile, prin recompensarea acestora
- mentine anumite comportamente necesare in modelul social
- generalizeaza si transfera comportamente dintr-un mediu in altul si dintr-o
situatie in alta
- reduce comportamentele steriotipe, care ar putea afecta invatarea si
interactiunea sociala
invata copilul abilitati noi (prin invatare sistematica si recompensare preda
abiliati de autoservire, comunicare, relationare sociala);

Terapia senzorială – experienţele senzoriale includ atingerile, mişcarea, vigilenţa

corporală, vederea, sunetele, mirosul, gustul şi forţa gravitaţională. Diferenţierea între acestea
poartă numele de integrare senzorială . În timp ce procesul integrării senzoriale se petrece
automat şi fără eforturi pentru majoritatea, pentru alţii procesul nu funcţionează bine. Efortul
intens şi atenţia sporită, deşi necesare, de multe ori nu sunt suficiente.
 Posibilitati de invatare a copilului autist
Stategii generalepe care trebuie sa se
axeze interventia educationala in cazul
copiilor cu autism sa ia in consideratie ca
acesti copii invata mai bine daca:
Fac miscare- pentru cai ajuta la
constientizarea corpului lor si la
coordonare.
Asculta muzica-pentru ca are un
efect linistitor, le reduc tensiunile
individuale si interpersonale le pot
oferi consolare dar si ii
mobilizeaza pentru activitate.
Se joaca- pentru ca jocul
diminuiaza stresul, stimuleaza
creativitatea si ii ajuta sa-si
exprime sentimentele, dorintele si
sa exploateze noi relatii.
Deseneaza, modeleaza, picteaza
(fac arta vizuala) pentru cai ajuta
sa se exprime mai repede si mai
usor le faciliteaza comunicarea si
adaptarea in societate.
Strategii de predare/invatare Adaptari la sala
Utilizati fregvent numele elevului. de grupa
Insotiti comunicarea de expresiifaciale potrivite
(zimbet, dezaprobare, mirare, suparare).
Daca copilului ii face bine comunicarea cu un coleg
anume sau implicarea intro anumita activitate. Anticipati traumele rezultate in
Stabiliti orarul si activitatile pentru ca acest copil sa urma unor scimbari, modificari
stie exact ce se intimpla si la ce ora. Daca nu se de spatiu
poate evita schimbarea avertizatil inainte sa se
produca schimbarea. Mentineti o distanta potrivita
Instruitii colegii sa incerce sa comunice cu el. fata de copil (fata in fata, la
Faceti pe translatorul pentru alti copii in scopul de nivelul ochilor).
al ajuta sa poata comunica. Daca copilul pare suraxcitat,
Urmariti copilul si nu anticipati nevoile lui. Lasatil folosim tehnici de relaxare cum
pe el sa spuna ce doreste. ar fi: respiratia adinca, muzia
Modelati limbajul elevului prin folosirea instrumentala linistita, purtarea
pronumelui personal (eu). vestei cu greutati, incercati sa
Reduceti problemele comportamentale. stingeti partial lumina din sala
Acordati mai mult timp raspunsurilor si procesarii de grup, vorbiti cu voce calma si
informatiilor. incet.
Observati si raspundeti la tote incercarile non-
Unii elevi cu autism se calmeaza
verbala ale elevului.
Folositi un limbaj simplu si alegeti cu atentie in urma masajului profund.
cuvintele.
Folositi instructiuni scurte. Folositi la inceput
instructajul individual iar apoi apelti tot mai mult
la lucru in echipa.
Identificati obiecte (mijloace didactice).
Inventti cintece care sa insotesca rutina
(dezv.atentia).
Folositi carti cu poze simple.
Folositi pictograme.
Organizati activitati ce au scop stabilirea relatiilor
reciproce.
Programati experiente senzoriale cu efect calmant.
Tehnicile de învățare
Lucruri mici de reținut!
(și consolidat)
1) Manipulările antecedente
a) Promptarea Răbdare
b) Împărțirea abilităților în părți Contact vizual
mai mici pentru o gestionare Tolerarea factorilor deranjanți
mai ușoară Luarea dar nu capturarea
2) Formarea obiectului
3) Modelarea – prin demonstrarea
exemplului Activitati amuznte pentru elevii cu autism
4) Gesticularea, indicarea,
ghidarea fizică Copiii autisti au nevoie de activitati zilnice cit mai variate si
amuzante , la fel ca orcie copil.
5) Învățarea fără erori (deseori 1. Programul zilei un joc al copilului acesi copii raspund foarte
utilă în evitarea frustrărilor) bine unui program organizat deaceia trebuie sa planuiti un
program pentru ziua urmatoare. Decupati din ziare poze
6) Recompensarea imediată a cu activitati si indrumatil sa le lipeasca pe o coala de hirtie
comportamentului țintă/așteptat in asa mod in care vor urma activitatile dupa cum vrea el.
Indrumatil dar lasatil sa ia el decizia. Laudatil pentru
7) Consecințe diferite pentru alte fiecare reusita.
comportamentele 2. Cursa cu obstacole- punetii pe podea mai multe obstacole
cum ar fi scaune jucarii cercurii etc.si la final un mic
premiu- o prajitura, o bomboana.
3. Plastilina- datii plastilina si punetii imajinatia la
contributie, lasindul sa creieze diverse forme din ea.
Oferitii drept suport sau sursa de inspiratie niste desene
simple cu animalute sau flori si ajutatil sa copieze imajinea
in plastilina.
4. Lasatil sa exploreze mediul inconjurator. Iesiti- mereu cu
copilul la primblare, in natura vorbitii despreminunile
acestea insecte flori copaci iarba etc. mergeti cu el in locuri
strategice pentru dezvoltarea lui cognitive : muzeie,la zoo,
la gradina botanica, etc.

Pentru parinti
Incercati sa formati si sa mentineti
un parteneriat solid cu terapeutul
copilului, profesorii acestuia,
logopedul si alti profesionisti care
se ocupa de imbunatatirea starii lui.
Mergeti cu cel mic la toate orele de
terapie recomandate. Puneti
intrebari si solicitati pareri.
Profesionistii pot fi in masura sa va
ofere informatii valoroase. De
asemenea, este important sa urmati
acasa sfaturile specialistilor.
La domiciliu este indicat sa urmati
in fiecare zi acelasi program, bine
organizat, care va ajuta copilul sa se
simta in siguranta. Pregatiti micutul
din timp pentru orice schimbare in
rutina zilnica.
Incercati sa depistati care sunt
sensibilitatile senzoriale ale
copilului si tineti cont de nevoie
acestuia. In cazul in care anumite
zgomote sau texturi agraveaza
manifestarile celui mic, incercati sa
le evitati sau sa-l protejati de
acestea.
Recomandari
Pentru specialisti.
Copiii cu autism au nevoie de
curriculum planificat si de conditii
de evaluare adaptate.
Ergoterapeutul si
kinetoterapeutul- pentru ca au
dificultati cu jocul si tulburari
motorii (mersul pe virfuri).
Psihologul- sa evaluieze abilitatile
intelectuale
(IQ) si sa participe la elaborarea
Cadrul didactic de sprijin:
planului educational individual.
ajută elevul în realizarea activităţilor de
Logopedul- sa trateze limbajulsi sa
învăţare, în coordonare cu
elaboreze masuri terapeutice pentru
învăţătorul/profesorul la clasă;
dificientele de vorbire si tulburarile
urmăreşte progresul elevului privind
delimbaj ( unii copii au nevoie de
finalităţile de învăţare descrise în PEI, în
utilizarea modalitatilor alternative
coordonare cu învăţătorul/profesorul la
de comunicare de exemplu
clasă;
dcomunicarea
supraveghează şi consemnează
alternativa/argumentativa cu
realizările şi progresele elevului în
ajutorul semnelor si simbolurilor din
conformitate cu finalităţile indicate în
imagini.
PEI;
Psihologul, psihiatrul care ar
ţine legătură permanentă cu cadrele
descoperi o potentialaproblema de
didactice care realizează procesul
comportament si ar include copilul
educaţional cu elevul şi echipa PEI.
intrun program de corectie
comportamentala.
Neuropediatrul- pentru ai prescrie
tratamentele necesare
„Cercetările demonstrează că trăsăturile autiste sunt distribuite şi în rândul
populaţiei non-autiste; unii oameni au mai multe, alţii mai puţine. Istoria
sugerează că mulţi indivizi care ar fi azi diagnosticaţi cu autism – unii chiar grav –
au contribuit semnificativ la artă, matematici sau ştiinţe şi literatură. Autiştii ne
îmbogăţesc spiritual...” – părintele unui copil autist.
 CONCLUZII

Deciziile de plasare trebuie luate în functie de persoanã. Plasarea elevilor autisti

într-o singurã clasã presupune ca toti elevii cu autism sã aibã aceleasi nevoi educationale.
Reglementãrile federale (în SUA) aratã o preferintã clarã în plasarea elevilor cu handicap în
scolile de cartier. Dacã elevul nu este în stare sã beneficieze de învãtãmântul de la scoala
din cartier, atunci trebuie urmãritã o institutie de plasare mai restrictivã. În plus, elevii cu
autism trebuie sã aibã acces la persoane normale de aceeasi vârstã cu ei.
În mod asemãnãtor, adultii cu autism trebuie încadrati într-o slujbã si trebuie sã locuiascã
într-o locuintã în mod individual. Nu toti indivizii cu autism au aceleasi preferinte vis-a-vis de
slujbã si de locuintã. Unele persoane preferã sã trãiascã cu alte persoane. Anumiti indivizi
preferã sã trãiascã singuri. Plasarea tuturor
într-un mediu rezidential sau de muncã pentru persoane cu autism
s-ar putea sã nu fie cea mai bunã alegere sau s-ar putea sã nu se potriveascã cu preferintele
sau punctele forte ale individului. Dacã vrem ca persoanele cu autism sã participe, sã
interactioneze si sã comunice într-un cadru real, ei trebuie pusi în situatii care prezintã
oportunitãti si care îi învatã abilitãti si comportamente potrivite.
Trebuie adoptat un plan de învãtãmânt care sã sprijine realizarea telurilor individuale.
Folosirea unui singur asemenea plan pentru a satisface nevoile tuturor elevilor cu autism se
bazeazã pe presupunerea cã toti acesti elevi au aceleasi teluri si sperã sã obtinã aceleasi
rezultate educationale. În mod clar, fiecare elev este diferit si planificarea ar trebui fãcutã în
functie de fiecare individ în parte. Nu existã un plan de învãtãmânt pentru persoanele cu
autism si atât.
„Să fii autist nu înseamnă să fii neuman. Însă
înseamnă să fii un străin. Înseamnă că ceea
ce este normal pentru mine, nu este normal
pentru alți oameni...”

(Jim Sinclair – persoană cu autism)