EXEMPLE DE SUBIECTE PENTRU

EXAMENUL DE ŞTIINŢELE
COMPORTAMENTULUI UMAN
(MODULUL PSIHOSOCIAL)

Ψ
GRILE DE MAXIM

10
Dificultăţi practice în susţinerea terapiei la bolnavii adolescenţi sunt date
de:

1.hipercomplianţa caracteristică acestei categorii de vârstă;

2.interferenţa între restricţiile impuse de tratament (mai ales dacă este
cronic) şi stilul de viaţă tipic adolescentului;
3.imaginea de sine instabilă la adolescent;
4.perceperea medicului nu ca pe un om bine intenţionat, ci ca pe un
adult care se erijează în atotcunoscător privind dorinţele şi nevoile
adolescentului.

Răspunsul corect este:

A.1,2,3;
B.2,3,4;
C.2,4;
D.1,3,4;
E.1,2,3,4.
Nucleul amigdalian are un rol-cheie în medierea:

1.atenţiei;
2.fricii;
3.memoriei de scurtă durată;
4.raţionamentelor complexe;
5.nici una dintre variantele de mai sus nu este corectă.

Răspunsul corect este:

A.numai 1;
B.numai 2;
C.numai 3;
D.numai 4;
E.numai 5;
F.1,4;
G.1,2,3;
H.2,4;
I.3,4;
J.2,3.
Modelul tradiţional de asistenţă a bolnavului incurabil se caracterizează
prin:

1.susţinere psihologică, inclusiv terapie de doliu pentru familie şi

aparţinători;
2.slaba grijă acordată calităţii vieţii omului bolnav;
3.centrarea excesivă pe boală, şi nu pe pacient;
4.tendinţa la ascunderea adevărului privind diagnosticul şi prognosticul,
până în momentul în care dezvăluirea acestuia este inevitabilă;
5.nici una din afirmaţiile de mai sus nu este corectă.

Răspunsul corect este:

A.2,3,4;
B.2,4;
C.1,3;
D.1,3,4;
E.1,4;
F.1,2,3;
G.2,3;
H.numai 5.
Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate în ce priveşte
endofenotipurile?

1.sunt gene cu rol reglator;

2.sunt manifestări/parametri fiziologici care ne pot da o idee asupra
riscului de transmitere a unui simptom psihic sau maladii psihice
(ex. eye tracking movements);
3.joacă rol de activare/dezactivare a genei care codifică propriu-zis un
anumit comportament;
4.nici una dintre afirmaţiile de mai sus nu este adevărată.

Răspunsul corect este:

A.1,2;
B.1,2,3;
C.1,3;
D.numai 1;
E.numai 2;
F.numai 3;
G.numai 4.
Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la raportul între
comportament şi personalitate sunt adevărate?

1.comportamentul nu derivă din personalitate;

2.la vârste mici, forţarea copilului în a adopta un anumit comportament îi
poate influenţa personalitatea;
3.între comportament şi personalitate există o relaţie duală, exprimată în
aceea că atât comportamentul poate deriva din personalitate, cât şi
personalitatea se poate edifica, pornind de la asumarea unui anumit
comportament;
4.în viaţa adultă, între comportament şi personalitate există un raport de
suprapunere parţială;
5.suprapunerea minimă între comportament şi personalitate este o
garanţie a menţinerii sănătăţii psihice a individului.

Răspunsul corect este:

A.1,2,3;
B.3,4,5;
C.2,4;
D.3,4;
E.1,2;
F.2,3,4;
G.1,3,4.
Personalitatea „de bază”, în accepţiunea teoriilor sociale ale
comportamentului (E.Fromm, K. Horney), s-ar sprijini pe:

1.modalităţi asemănătoare de a gândi şi înţelege realitatea;

2.credinţe, ritualuri, mituri comune tuturor membrilor unei comunităţi;
3.sisteme de apărare comune contra factorilor traumatizanţi sau
stressanţi.

Răspunsul corect este:

A.numai 1;
B.1,2,3;
C.2,3;
D.numai 2;
E.nici una din variantele de mai sus nu este
corectă.
(LA ACEASTĂ ÎNTREBARE EXISTĂ UN SINGUR RĂSPUNS CORECT)

Care dintre următorii neuroni joacă un rol esenţial în învăţare şi

memorizare, fapt evidenţiat de alterarea lor semnificativă în boala
Alzheimer?

A.adrenergici;
B.histaminergici;
C.colinergici;
D.GABA-ergici;
E.dopaminergici.
Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate?

1.în genetica comportamentului există un singur model – cel poligenic –

de explicare a relaţiei factori genetici – comportament;
2.studiile de genetică a comportamentului sunt uşor de efectuat,
deoarece majoritatea acestor studii sunt transversale;
3.schizofrenia este una din bolile psihice în care se cunoaşte deja
implicarea factorului genetic în apariţia bolii;
4.anumite constelaţii genetice prezic nu numai predispoziţia către o
boală psihică propriu-zisă, ci şi către anumite entităţi premorbide
(„spectrum disorders’”);
5.nici una dintre variantele de mai sus nu este corectă.

Răspunsul corect este:

A.1,2,3;
B.2,4;
C.3,4;
D.numai 1;
E.numai 2;
F.numai 3;
G.numai 4;
H.numai 5;
I.1,2,3,4.
Noradrenalina are ca acţiuni importante în SNC:

1.creşterea raportului semnal / zgomot, cu posibilitatea de identificare a

unui număr crescut de stimuli relevanţi în unitatea de timp;
2.scăderea anxietăţii;
3.modificarea ciclului somn-veghe;
4.creşterea tonusului psihic (rol speculat în anumite strategii de
tratament al depresiei).

Răspunsul corect este:

A.1,2,3,4;
B.1,3,4;
C.1,2,3;
D.2,4;
E.1,3;
F.1,2;
G.2,3,4.
Care dintre următorii factori, care ţin de medic, POT influenţa negativ
prestaţia medicului care tratează un bolnav incurabil?

1.identificarea medicului cu pacientul;

2.propria teamă de moarte sau de dizabilitate;
3.stima de sine scăzută în plan profesional;
4.sindromul burn-out;
5.nici una din variantele de mai sus nu este corectă.

Răspunsul corect este:

A.1,2;
B.1,2,3;
C.1,3;
D.1,2,3,4;
E.numai 1;
F.numai 2;
G.numai 3;
H.numai 4;
I.numai 5.
Care dintre următoarele strategii psihoterapeutice AR PUTEA fi folosite
la bolnavii obezi în decursul a circa 3 luni, pentru a obţine o scădere
durabilă în greutate?

1.hipnoterapia;
2.psihanaliza;
3.muzicoterapia;
4.psihoterapia cognitiv-comportamentală;
5.nici una din variantele de mai sus nu este corectă.

Răspunsul corect este:

A.1,3;
B.1,2,3,4;
C.1,4;
D.1,3,4;
E.numai 5;
F.1,2.
La următoarea întrebare, răspundeţi conform grilei de mai jos :

A.ambele afirmaţii sunt adevărate, şi între ele există legătură cauzală ;

B.ambele afirmaţii sunt adevărate, dar între ele nu există legătură
cauzală ;
C.prima afirmaţie este adevărată, a doua este falsă ;
D.prima afirmaţie este falsă, a doua este adevărată ;
E.ambele afirmaţii sunt false.

Anxietatea „de separaţie” la bolnavii incurabili

vârstnici este în general mai mică decât la bolnavii
incurabili tineri DEOARECE de regulă vârstnicii
acceptă mai uşor un prognostic fatal, în măsura în
care au sentimentul împlinirii privind viaţa lor de până
atunci.
La următoarea întrebare, răspundeţi conform grilei de mai jos :

A.ambele afirmaţii sunt adevărate, şi între ele există legătură cauzală ;

B.ambele afirmaţii sunt adevărate, dar între ele nu există legătură
cauzală ;
C.prima afirmaţie este adevărată, a doua este falsă ;
D.prima afirmaţie este falsă, a doua este adevărată ;
E.ambele afirmaţii sunt false.

Stereotipul „age-illness” (vârstă-boală) afirmă că

pacienţii vârstnici tind să ignore anumite simptome
sau să le trateze tardiv DEOARECE aceştia le
consideră un „ingredient natural” al vârstei.
La următoarea întrebare, răspundeţi conform grilei de mai jos :

A.ambele afirmaţii sunt adevărate, şi între ele există legătură cauzală ;

B.ambele afirmaţii sunt adevărate, dar între ele nu există legătură
cauzală ;
C.prima afirmaţie este adevărată, a doua este falsă ;
D.prima afirmaţie este falsă, a doua este adevărată ;
E.ambele afirmaţii sunt false.

Se consideră că suportul social perceput poate

influenţa în ambele sensuri atitudinea faţă de o boală
incurabilă DEOARECE pot exista beneficii ale
suportului (spre ex. încurajarea), dar acesta poate
genera şi sentimente de culpabilitate la omul cu o
astfel de boală.
La următoarea întrebare, răspundeţi conform grilei de mai jos :

A.ambele afirmaţii sunt adevărate, şi între ele există legătură cauzală ;

B.ambele afirmaţii sunt adevărate, dar între ele nu există legătură
cauzală ;
C.prima afirmaţie este adevărată, a doua este falsă ;
D.prima afirmaţie este falsă, a doua este adevărată ;
E.ambele afirmaţii sunt false.

„Regula prevalenţei” afirmă faptul că adresabilitatea la

medic este mai mare în cazul unui simptom frecvent
dintr-o colectivitate omogenă DEOARECE acestuia i se
acordă de către membrii colectivităţii mai multă atenţie.
GRILE DE MAXIM

7
A) Întrebări de tip grilă
Hipnoza reprezintă:

A.o stare de somn profund;

B.o stare de relaxare profundă, însoţită de activarea emisferei
dominante;
C. o stare de relaxare profundă, însoţită de activarea emisferei
non-dominante;
D.nici una din variantele de mai sus nu este corectă.
Care dintre următorii neuromediatori au o legătură importantă cu ciclul
foame-saţietate?

1.dopamina;
2.histamina;
3.serotonina;
4.acetilcolina.

Răspunsul corect este:

A.1,3;
B.numai 2;
C.numai 4:
D.1,3,4;
E.numai 3.
Afectarea psihică în alcoolism include:

1.beţia patologică;
2.delirium tremens;
3.psihoza Korsakoff;
4.encefalopatia Wernicke;
5.demenţa alcoolică.

Răspunsul corect este:

A.1,2,5;
B.1,3,5;
C.1,2,3,4;
D.1,2,3,4,5;
E.2,3,4,5.
La următoarea întrebare, răspundeţi conform grilei de mai jos :

A.ambele afirmaţii sunt adevărate, şi între ele există legătură cauzală ;

B.ambele afirmaţii sunt adevărate, dar între ele nu există legătură
cauzală ;
C.prima afirmaţie este adevărată, a doua este falsă ;
D.prima afirmaţie este falsă, a doua este adevărată ;
E.ambele afirmaţii sunt false.

Studiile de genetică a comportamentului sunt uşor de

efectuat DEOARECE este simplu de a separa influenţa
mediului de influenţa factorilor genetici.
La următoarea întrebare, răspundeţi conform grilei de mai jos :

A.ambele afirmaţii sunt adevărate, şi între ele există legătură cauzală ;

B.ambele afirmaţii sunt adevărate, dar între ele nu există legătură
cauzală ;
C.prima afirmaţie este adevărată, a doua este falsă ;
D.prima afirmaţie este falsă, a doua este adevărată ;
E.ambele afirmaţii sunt false.

Eutanasia activă este o metodă legală de încheiere a

vieţii unui bolnav incurabil terminal DEOARECE orice
fel de metodă este justificată pentru a curma suferinţa
unui pacient.
B) Întrebări cu răspuns deschis
1. Modelul modern (a) vs. modelul tradiţional (b) de îngrijire a pacientului
incurabil
(a) se acordă atenţie psihologiei bolnavului, i se acordă asistenţă psihologică şi lui, şi
familiei, pacientul află diagnosticul mai devreme, nu i se ascunde adevărul.
(b) nu acordă suficientă atenţie psihologiei bolnavului, nu acordă asistenţă psihologică
pentru familie, bolnavul află diagnosticul prea târziu, psihologul are un rol secundar, nu
se preocupă suficient de calitatea vieţii.

2. Etapele psihologice prin care trece un bolnav la aflarea diagnosticului de

boală incurabilă:
- negare;
- îndoială;
- testarea realităţii;
(- revoltă);
- acceptare (realistă, pesimistă).

3. Eutanasia activă (a) vs. pasivă (b)

(a) administrarea unei substanţe active unui pacient incurabil terminal, în scopul de a-i
grăbi moartea.
(b) întreruperea asistenţei medicale la un pacient incurabil terminal, în acest fel
grăbindu-i-se moartea.

4. Contraindicaţii ale hipnozei:

- psihotici; - epileptici; - depresie majoră; - anumite psihopatii (paranoid,
isteric).
5. Semne ale sindromului burnout la medicii care tratează bolnavi incurabili:
- tendinţa de evitare a pacientului şi / sau familiei acestuia;
- semne de stress sau tensiune în preajma pacientului;
- sentimente de vinovăţie;
- credinţa că pacientul foloseşte boala pentru a obţine atenţia;
- gânduri nedorite cu privire la pacient şi / sau familia acestuia.

6. Definiţia termenului „hospice”:

- spital de bolnavi cronici terminali. Are facilităţi superioare, pentru menţinerea
calităţii vieţii la un nivel cât mai înalt un timp cât mai îndelungat

7. Factori care ţin de medic şi care pot influenţa negativ prestaţia medicului
care tratează un bolnav incurabil:
-identificarea medicului cu pacientul, propria teamă de moarte sau de dizabilitate, stima
de sine scăzută în plan profesional.

8. Efectele pozitive ale grupului Balint în diminuarea / dispariţia sindromului

burnout:
- previne apariţia sindromului de burnout la participanţi (discutând un caz-
problemă, pot avea idei utile pentru rezolvarea propriilor cazuri);
- favorizează catharsisul emoţional;
- furnizează soluţii;
- furnizează sentimentul de solidaritate.
9. Tipul dependent de personalitate:
- nu are încredere în sine, are nevoie de atenţie şi suport continuu, este gata de
orice sacrificiu ca să nu piardă atenţia altora, este predispus la consum de
droguri sau alcool.

10. Tipuri de alcoolism:

- alfa (nevrotic): se asociază cu încrederea în efectul tranchilizant / calmant al
alcoolului în situaţii stressante; este caracterizat doar de dependenţa psihică;
- beta (somatic): este un alcoolism alfa, combinat cu simptome somatice; este
caracterizat doar de dependenţa psihică;
- gamma: dependenţă fizică şi psihică de alcool, pacientul poate rezista 24 de
ore fără să apară sindromul de abstinenţă;
- delta: dependenţă fizică şi psihică de alcool; pacientul nu poate rezista 24 de
ore fără să apară sindromul de abstinenţă;
- epsilon (dipsomanie): alcoolism sezonier, asociat cu tulburarea bipolară.

11. Caracteristici ale relaţiei medic-pacient în chirurgie, care o fac diferită de

alte specialităţi medicale nechirurgicale:
-este o relaţie mai tranşantă, medicul este mai rece emoţional, comunică mai puţin cu
pacientul, pacientul nu poate sugera diferite alte opţiuni terapeutice, durata consultaţiei
este mai redusă.

12. Cauze de anxietate preoperatorie:

- incertitudinea faţă de rezultatul operaţiei, proasta comunicare cu chirurgul,
imposibilitatea de a controla actul operator, atmosfera rece din spital, teama de
intervenţia chirurgicală.
13. Efecte favorabile ale muzicoterapiei în tratamentul bolilor somatice:
- efect relaxant, calmant (inclusiv pentru familie);
- creşte secreţia de endorfine (rol analgetic) (în manevrele invazive);
- rol imunostimulant (prin creşterea secreţiei de endorfine).

14. Avantaje ale psihoterapiei de grup faţă de psihoterapia individuală:

- furnizează speranţă;
- furnizează sens;
- creşte percepţia solidarităţii;
- furnizează informaţii;
- îmbunătăţeşte abilităţile sociale;
- rol de model;
- creşte catharsisul;
- creşte coeziunea.

15. Principalele faze ale curei psihanalitice:

1.catharsis şi creşterea transferului; 2.nevroza de transfer; 3.creşterea
autonomiei şi lichidarea transferului.

16. Rolul critic al principalilor neuromediatori:

- colinergici: în învăţare şi memorizare;
- adrenergici: în selectarea tipului de semnal, creşterea anxietăţii, inhibarea
somnului, creşterea tonusului psihic;
- histaminici: în reglarea ritmului somn-veghe;
- serotooninergici: în reglarea dispoziţiei.
13. Efecte favorabile ale muzicoterapiei în tratamentul bolilor somatice:
- efect relaxant, calmant (inclusiv pentru familie);
- creşte secreţia de endorfine (rol analgetic) (în manevrele invazive);
- rol imunostimulant (prin creşterea secreţiei de endorfine).

14. Avantaje ale psihoterapiei de grup faţă de psihoterapia individuală:

- furnizează speranţă;
- furnizează sens;
- creşte percepţia solidarităţii;
- furnizează informaţii;
- îmbunătăţeşte abilităţile sociale;
- rol de model;
- creşte catharsisul;
- creşte coeziunea.

15. Principalele faze ale curei psihanalitice:

1.catharsis şi creşterea transferului; 2.nevroza de transfer; 3.creşterea
autonomiei şi lichidarea transferului.

16. Rolul critic al principalilor neuromediatori:

- colinergici: în învăţare şi memorizare;
- adrenergici: în selectarea tipului de semnal, creşterea anxietăţii, inhibarea
somnului, creşterea tonusului psihic;
- histaminici: în reglarea ritmului somn-veghe;
- serotooninergici: în reglarea dispoziţiei.
SAMPLE QUESTIONS (English group)
1. Phases of adjusting to incurable illness:

denial, rebellion, doubt, reality testing, bargaining, acceptance (realistic, unrealistic: e.g.
sd. hopelessness-helplessness)

2. Traditional (a) vs. modern (b) model of assistance for the incurable patient:

(a) The truth about the disease is hidden from the patient; the psychologist has a
marginal role; no focus on patient’s quality of life; the patient has no chance
opportunity to weigh gains and benefits of each therapeutic option; psychological
assistance for the family is absent.
(b) The truth about the disease is disclosed; the psychologist is a key member of the
team; there is a central focus on patient’s quality of life; the patient has options
regarding the choice of the treatment; psychological assistance for the family is present.

3. Definition of hospice:

hospital for incurable patients with a short life expectancy

4. Factors influencing negatively the performance of physicians treating

incurable patients:

- identification to patient; - fear of death; - low self-esteem; - burnout;

- own traumatic history regarding death and illness.
5. Empathy fatigue

- is an early stage of burnout; the doctor can not concentrate on the patient, on his
needs and emotions. Can occur in specialties where suffering is freauent and the
pressures on the Dr are high (e.g. oncology)

6. Variants of alcoholism:

- alpha (neurotic) (psychological dependence, not physical; the patient has a high trust
in the calming effects of alcohol); - beta (somatic) (psychological dependence, not
physical; associates somatic symptoms); - gamma and delta (psychological and
physical dependence; both pharmacological and psychological treatments are
needed); - epsilon (dipsomania) (seasonal alcoholism, associated with bipolar
disorder).

7. Psychoanalysis

– complex psychotherapy that aims a deep change in patient’s personality, by

addressing mostly precocious traumatic events of his / her life and dysfunctional
ways of coping (ex. repression).

Phases: - initial phase (catharsis and building transference); - transfer neurosis (the
initial symptoms are gone but persists a dependence on the therapist); building
autonomy of the patient.
8. Cognitive-behavioral therapy (CBT)
- short therapy, more realistic than psycho-analysis; - can be done in many neurotic
patients; - has efficiency in phobias, anxiety, should be done after getting trained;
is based on the theory of cognitive dissonance by Festinger.

9. Rogersian therapy:
- aims at making a reconciliation between ideal Self and real Self; - can address old
problems caused by self-estrangement and repression of one’s desires; - is based
on role playing, which can be an advantage (the patient feels more free).

10. Stages of psychosocial development by Erikson:

1 - Trust vs. Mistrust (birth-one year of age). If a child successfully develops trust in this phase, he or
she will tend to feel safe and secure in the world.
2 - Autonomy vs. Shame and Doubt (1-3 years). Learning to control one's bodily functions leads to a
feeling of control and a sense of independence.
3 - Initiative vs. Guilt (preschool years): during the preschool years, children begin to assert their
control over the world through directing play and other social interactions.
4 - Industry vs. Inferiority (6-12 years old): Through social interactions, children begin to develop a
sense of pride in their accomplishments and abilities.
5 - Identity vs. Confusion (adolescence): is a period dedicated to exploration of independence and
development of a sense of self.
6 - Intimacy vs. Isolation (early adulthood): in this period people are exploring personal relationships.
Those who are successful at this step will form relationships that are committed and secure.
7 - Generativity vs. Stagnation (middle adulthood): those who are successful during this phase will
feel that they are contributing to the world by being active in their home and community.
8 - Integrity vs. Despair (old age): those who feel proud of their accomplishments will feel a sense of
integrity.