Deixisul personal

Persoanele 1 si 2 ale:
- pronumelui personal
- cliticelor reflexive
- Pronumelor de intarire
- Pronumelor si adjectivelor posesive
- Pronumelui personal de politete
- Desinentelor verbale
- Realizarea zero
Deixisul personal se realizeaza si prin
forme cu sens deictic inerent (vocative,
interjectii, alte forme nominale de
adresare).
(ap. Yule, G., Pragmatics, p. 10-12)

simplitatea pronumelor Eu (“E”) – Tu (“I”)

scunde complexitatea uzului lor
• Ei jucau fotbal şi el a aruncat-o cu putere. S-a
spart geamul şi el a ieşit afară şi a început să
strige la ei, iar ei au fugit. Au uitat-o acolo.
(5a) Toţi membrii cabinetului susţin această propunere.
[contextualizare: când (5a) e spusă de un membru al cabinetului]
b. Susţin propunerea toţi membrii cabinetului?
[când î. e aresată unui membru al cabinetului]
c. Ştefăneştii sunt proprietari pe casa aceasta de trei
generaţii.
[când E sau I se numeşte Ştefănescu]

d. Toată lumea de la cursul acesta trebuie să

ştie deicticele.
• Uzurile primare
(6a) Mi-am terminat lucrarea. b. Te-ai lovit
noi inclusiv
(7) a. Grăbeşte-te! Ø O să întârziem.
b. Ce mai aşteptăm {Ø 1pl.}
c. Noi, semnatarii acestei scrisori, suntem de
acord cu condiţiile impuse mai sus.
(8) a. De ce să nu mergem împreună în loc să
luăm două maşini? [noi inclusiv]
b. Noi am putea să-ţi dăm vreo mie de euro,
dacă asta te ajută. [noi exclusiv]
c. Noi vă vom plăti salariile restante.
• noi inclusiv ≠ noi exclusiv: distinctia e
gramaticalizata la imperativ
(8’) a. hai să mergem!
b. Lasă-ne sa mergem! [exclusiv]
c. Hai / Haideţi să mergem Ø [inluclusiv] ↔
Let’s go!
d. Lasă-ne să mergem! [exclusiv] ↔ Let us go!

• Hai/ haideti + imperativ ≠ lasa-ne

varaiţie în privinţa dimensiunii şi specificităţii mulţimii
denotate
(9) a. Luni am cinat cu unchiul şi mătuşa mea: ne-a costat
aproape 300 lei.
b. Noi locuim aici de trei generaţii.
c. Când eram la şcoală, trebuia să îmăprţim Ø sala de sport cu
cei de clasa a doua.
d. Cum aţi făcut faţă furtunii prin care am trecut Ø week-end-ul
ăsta?
e. Pâinea, când ni pregătim pentru pâine, ca să facim pâini,
facem o parcî, aşa cum o spus dânsa. (Texte dialectale Dobrogea)
f. Nouă ni se impun preţuri mari.
g. Noi avem mult mai multe probleme cu spatele decât
primatele/
Uzurile secundare ale deixisului personal
(11) a. Noi am arătat în Cap. 3 rezultatele obţînute de tradiţia
de cercetare.
b. În lecţia trecută noi am învăţat despre ochi.
c. Noi vedem care sunt efectele poluării.
d. În capitoul următor noi vom descrie metodologia pe care o
vom folosi.
e. Maiestatea noastră nu este deloc plăcut surprinsă de ceea ce
ai încunoştiinţat-o.
(12) a. [sora adresându-se pacientului]
Cum ne simţim astăzi? Ne-am luat doctoriile?
b. [mama, ironică, în adresare către fiică prezentă SAU către
altcineva, fiica fiind referent şi absentă din situaţia de
comunicare]
O, suntem Ø un pic şifonată în dimineata asta.
(13)a. Poţi Ø2 să fii amendat că ai parcat pe
trotuar.
b. Cred că Popescu e un bun orator, chiar dacă
poţi Ø2 să nu fi de acord cu el.
c. Trebuie să eviţi să mergi pe bicicletă când Ø2
eşti însărcinată în luna a opta.
d. Nu te puteai auzi, aşa de zgomotos era barul.
Persoana a 3-a: uzuri anaforice şi non-anaforice
(14) Lia1 a cumpărat biletele2 pentru Dan3, dar
el3 încă nu i1 le2-a plătit.
(15) Ştii că şeful DNA s-a căsătorit duminică?
Primul ei soţ a fost pilot.
(16) Noi tocmai am numit un nou ministru, dar
ea nu îşi va începe activitatea decât de la 15
martie.
• Regula:
antecedentul nu trebuie să codifice tot sensul
pronumelui, ci să fie consistent cu acesta
(17) Dan mi-a zis că Max i-a spus că el, Max, va
fi promovat.
• Persoana a 3-a în uz non-anaforic
a. Referirea la o entiate contextuală
proeminentă
(18) a. Nu-i aşa că Ø-i adorabilă!
[admirând un bebeluş în cărucior]
b. Ø Arată ca şi cum i-ar veni să leşine.
c. [Arătând către tablou] El cu siguranţă a ştiut
cum să picteze.
b. Uzuri cvasianaforice ale persoanei a 3-a
(19) a. M-am dus la magazinul din colţ, dar el
n-a avut să-mi dea rest.
b. Dan s-a căsătorit săptămâna trecută. Ea e
deja în luna a treia.
c. Am auzit ieri de la Silvica. Ştii că ei se mută
iar?
c. Ei instituţional şi non-referenţial (generic)
(20) a. Ø / Ei au inchis autostrada ca s-o repare.
b. Ø / Ei scumpesc biletele la metrou.

c. +A: ei au:┴ pentru: bătrîni au┴

B: nu e↓ nu. da’ s-a-ntîmplat [
A: [nu nu↓ da’ şi pentru bătrîni în general
au ei::↓ că Ø vor să ne termine↓ că Ø sîntem
PREA mulţi pensionari.
B: e: nu: (IVLRA)
Demonstrativele: deixis spaţial sau deixis
personal?
• (1) a. Aceia / Acelea care obţin cel mai mare
scor vor câştiga.
• b. Acela/ Aceea care obţine cel mai
mare scor va câştiga.
• c. ? Acesta / Aceasta care obţine cel
mai mare scor va câştiga.
Uzurile deictice centrale ale demonstrativelor
(2) a. Mărul ăsta pare mai copt decât ăla.
b. Ce-i dezordinea asta?
demonstrativul ca deictic discursiv
(3) a. A: Arăţi cam la 15 ani. // B: Este asta un
compliment?
b. Sper ca această conversaţie să nu fie
înregistrată.
c. La vals, există un grup de figuri care nu trebuie să
lipsească; este vorba de întoarcerea naturală şi întoarcerea
inversă care trebuie făcute exact în această ordine.
Alte uzuri ale demonstrativului
Anafora si anafora asociativa
(4) Era un perete de sticlă în hol şi prin acesta se putea uita în
cealaltă casă.
Uz bazat pe recognitie/ uz epistemic
(5) a. Nicidată n-ai purtat eşarfa aia pe care ţî-am luat-o// b. Şi
el se uita cu ochii ăia ai lui mari, negri, să mă sfredelească cu
privirea, nu altceva // c. Ce-i toată chestia asta cu Alex
despre şcoală?
(6) a. El s-a căsătorit a doua oară şi s-a ales cu puştiul ăsta
aproape adolescent.// b. Ea purta cerceii ăia enormi pe
care-i cumpărase de la un târg din Iaşi.
(7) Beţi sucul nostru de fructe de la XXX. Pulpa asta a fructului vă
place atât de mult!! // a. Ea nu era unul din acei oameni care pot
vorbi uşor.