Farmacodinamia

Conf. univ. Dr. Lorena Dima

 Farmacologia

 Farmacocinetica
 studiul parcursului medicamentului după administrare, în
timpul proceselor de absorbţie, distribuţie, biotransformare
(metabolism) şi excreţie
“Ce face organismul cu medicamentul?”
 Farmacodinamia
 Studiul mecanismului de acţiune a medicamentului asupra
ţesuturilor vii, la nivel celular
“Ce face medicamentul cu organismul?”
 Indice terapeutic

Diferenţa între doza toxică minimă şi doza

minimă eficientă
FARMACODINAMIA
 FARMACODINAMIA

Studiază acţiunile şi mecanismele de

acţiune ale medicamentelor

 EFECTE
 MECANISM DE ACŢIUNE
 RECEPTORI
 Efecte

 Locale
 Sistemice
Mecanisme generale de acţiune

 Specific
 prin interacţiune cu structuri
macromoleculare: farmacoreceptori

 Nespecific
 prin modificarea unor procese fizice/chimice
 ex: antiacide, anestezice locale, dezinfectante
 Receptori

 molecule proteice la suprafaţa sau în

interiorul celulelor care recunosc şi se
leagă specific de alte molecule, producând
în acest mod un efect în celulă
 Specificitate
 Afinitate
Mecanisme de acţiune pe receptori

 Legare de receptori
 Cai de transductie a semnalului
 Activare sisteme mesageri secunzi
 Modificare sisteme intracelulare  EFECT

 Cantitativ:
curba doza-raspuns
(magnitudine efect)
 Tipuri de receptori farmacologici

 receptori cuplaţi cu proteine G

 canale ionice

 receptori enzimatici

 receptori nucleari
 Receptori cuplaţi cu proteine G

 cei mai răspândiţi

din organism
 7 segmente
transmembranare
 a 3-a ansa
intracelulara
cuplata cu proteina
G
 Receptori cuplaţi cu proteine G

 proteina G: α,β,γ
 fixarea ligandului
decuplare subunitate α
 fixeaza o molecula de GTP
 modifica fct. enzime
celulare
 catalizeaza GTP  GDP
recuplare α  incetare
efect
 subunitate βγ  alte efecte
 Tipuri de proteine G si mesageri secunzi

 Gs + AC AMPc +PK
 Gi - AC AMPC
 Gq + PLC IP3, DAG+PKC
Receptori cuplaţi cu proteine G

 Amplificare efect
 durata mai lunga decat timpul cât
medicamentul e legat de receptor
 Autolimitare efect
 prin hidroliza moleculei de GTP de catre
subunitatea α
 Latenţamedicamentelor este mai lungă
decât în cazul acţiunii prin canale ionice
(secunde – 1 min)
 Receptori canale ionice

 Structuritransmembranare, 4-5 subunitati care

inconjoara unul canal ionic specific

 contin situsuri:
 reglatoare
 de legare substante
 Latenţa efect foarte
mică (ms-1s)
 ex:
 Nicotinici
(canal Na)
 GABA-ergici (canal Cl)
 Receptori enzimatici

 p. extracelulara
 De legare a subst.
 p. intracelulara
 propr. enzimatice

 ex. insulină
 Receptori nucleari
 structuri intracelulare, 2 subunitati:
 efectoare – contine situs receptor
 reglatoare – rol inhibitor
 Complex medicament-subunitate reglatoare
 Patrunde in nucleu
 Modifica sinteza proteine cu rol enzimatic sau reglator
al transcriptiei
 Receptori nucleari

 fenomenecomplexe, latenţa 2 ore

 Fenomene de amplificare  efect
 intense
 potpersista după eliminarea medicamentului din
organism

 medicamente liposolubile
 ex. hh steroidieni
 Tipuri de receptori

Katzung Basic & Clinical Pharmacology - Ed. 10 (2007)

 Legare medicament-receptor
K1
M+R Complex M-R Efect
K2

Afinitate – capacitatea de legare de receptori

Ka = K1/K2
Kd = K2/K1
Activitate intrinseca - capacitatea de a activa
receptorii
Eficacitate
Mecanisme de acţiune pe receptori

 Agonist
 Se leagă de receptor şi acţionează
similar stimulului fiziologic specific
acelui receptor
 Au afinitate si activitate intrinseca
 Endogen (adrenalina) sau exogen
(cafeina)
 Antagonist
 Se leagă de receptor şi blochează
acţiunea stimulului endogen pe acel
receptor
Mecanisme de acţiune pe receptori

 Agonist partial
 Afinitate
 Activitateintrinseca intermediara intre activitatea
unui agonist si 0 (antagonist)
 Se comporta ca un antagonist in prezenta unui
agonist deplin
 Agonisti inversi
 Afinitatepentru receptori
 Reduc nivelul de activare a receptorilor
 Posibil cand exista un anumit nivel de activare a
receptorilor chiar si in absenta ligandului: Dopa,
canabinoizi
 Potenţa şi eficacitatea

Utilizate pentru compararea medicamentelor

 POTENTA
 Domeniul dozelor eficace
 Cu cat dozele eficace sunt mai mici, cu
atât potenţa este mai mare
 EFICACITATEA
 efectul maxim pe care il poate produce
(intensitatea)
 Medicamentele care au curbe
paralele doza-raspuns
actioneaza pe aceeasi
populatie de receptori
 Difera POTENTA –depinde de
afinitatea pentru receptori
 De obicei nu are
semnificatie clinica
 DE50 – doza care produce
jumatate din efectul maximal
Potenţa şi eficacitatea
Relaţia între efectele medicamentelor

Aditiv Efectul combinat al celor două este

egal cu suma efectelor luate separat

Antagonism Efectul unui medicament se opune

efectului celuilalt medicament
Relaţia între efectele medicamentelor

Potenţare Prelungirea sau intensificarea

efectului altui medicament, astfel
încât efectul total este mai mare
decât suma celor două

Sinergism Efect în acelaşi sens

FARMACOTOXICOLOGIA
 FARMACOTOXICOLOGIA

 Reacţii adverse
 Efecte nedorite
 Intoxicaţii medicamentoase
Reacţii adverse Efecte nedorite

 Efecte nocive  NU sunt nocive

 Apar la doze  Apar la doze
obişnuite obişnuite

Intoxicaţii
 Doze mult mai mari decât cele terapeutice
Factori care influenţează răspunsul
individual la tratament
 Vârsta (NN, vârstnici)
 Greutatea corporală
 Sarcină sau alăptare
 Malnutriţia
 Interacţiuni cu alimentele
 Suc de portocale (vitamina C – Fe)
 Lactate – tetraciclină
 IMAO – tiramină (brânză) – criza HT
 Stări patologice
 Factori genetici si etnici
 Reacţii adverse

 Toxice
 Alergice
 Idiosincrazice
 Reacţii adverse toxice

 dependente de doză
 DL50
 DE50
 IT=DL50/DE50 – trebuie sa fie mai
mare decat 10 (exista exceptii)
 Indice terapeutic

Măsoară intervalul de siguranţă al unui medicament

Cu cât mai mare IT, cu atât mai mare profilul de siguranţă

 Reacţii adverse toxice

 mecanisme
 exagerare efect terapeutic
 ex. bradicardie
 aceeaşi receptori în alte organe
 ex. antiastmatice simpatomimetice
 prin alte mecanism (AG)
 Reacţii adverse toxice

 favorizatede:
 sensibilitate organe
 mărirea dozei
 Interacţiuni farmacocinetice
 Inhibitie enzimatica
 Deplasare de pe proteine plasmatice
 sindrom nefrotic, ciroza hepatica
Reacţii adverse dismorfogene şi teratogene

 anomalii şi malformaţii congenitale după

tratamentul mamei pe parcursul sarcinii
 teratogen – anomalii severe
Reacţii adverse mutagene şi cancerigene

 modificăriireversibile ale genotipului

 transformarea canceroasă a celulelor
 Reacţii adverse

 Toxice
 Alergice
 Idiosincrazice
 Reacţii adverse alergice

 independentede doză
 mecanism imun
 laprimul contact – reacţie generatoare
de anticorpi
 încrucişată – peniciline, sulfamide
 cele mai alergizante
 peniciline, sulfamide
!!! De evitat
 cale cutaneo-mucoasă
 Reacţii adverse alergice

 Prevenire prin anamneză! – posibilităţi:

 A venit în contact de mai multe ori şi l-a
suportat bine
 A mai venit în contact, dar a dezvoltat o
alergie
 A mai venit în contact o singură dată şi l-a
suportat bine
 Nu a mai venit în contact
Tipuri de reacţii adverse alergice

 Tip I: reacţii de tip anafilactic (IgE)

 Tip II: citotoxic (IgG)
 granulocitopenii, trombocitopenii, anemii
hemolitice, PAR
 Ex.:hidralazina- Sd. Lupoid
 Alfametil dopa – anemie hemolitica autoimuna

 Tip III: formare complexe imune atg-atc

 vasculite, GN, boala serului
 Tip IV: reacţii de tip intârziat
 dermatita de contact
 Reacţii de tip anafilactic (I)

 IgE
 bronhospasm, angioedem, urticarie, şoc anafilactic

Tratament
Adrenalina
Cortizon
Tip IV: reacţii de tip intârziat
 Reacţii adverse

 Toxice
 Alergice
 Idiosincrazice
 Reacţii adverse idiosincrazice

 neobişnuite
 independente de doză
 particularităţi ale individului
 Se pot manifesta ca:
 Intoxicatie – deficite enzimatice
 Ex. Apnee toxica la suxametoniu la
cei cu deficit de pseudocolinesteraza
 Fenomene diferite
 Anemii hemolitice la deficit de G6PDH
 FARMACOTOXICOLOGIA

 Reacţii adverse
 Efecte nedorite
 Intoxicaţii medicamentoase
 Tratamentul intoxicaţiilor acute
- masuri nespecifice -
 Eliminare: provocare varsaturi, spalaturi gastrice
la < de 8 ore de la ingestie
NU pt subst. Caustice
 Administrare de carbune medicinal
 Influentarea metabolizarii
 Administrare de etanol in intoxicatia cu metanol
(inhiba transformare metanol in formaldehida)
 Grabirea eliminarii
 Diuretice
 Modificare pH urinar
 Susţinerea funcţiilor vitale si tratam. simptomatic
Tratamentul intoxicaţiilor acute
- masuri specifice -
 Antidoturi
 Farmacologice
agonist – antagonist (competitiv)
Morfina/heroina - naloxona
cumarina – vitamina K
Heparina – sulfat de protamina
Atropina - pilocarpina

 Funcţionale
alcool – cofeina
 Intoxicaţia cronică

 Dependenţa fizică - Sindromul de abstinenţă

 Toleranţa
 farmacocinetic– autoinductie enzimatica
 farmacodinamic – desensibilizare
(tahifilaxie)
 Dependenţa psihică
 Psihotoxicitatea
 Managementul administrării
medicaţiei

Scop: Complianţa

Aderenţa pacientului la regimul de

dozare şi alte indicaţii suplimentare de
administrare
 Scopul final al terapiei
medicamentoase

 Obţinerea
efectului benefic dorit cu
minimum de efecte adverse
 Alegerea unui medicament

În funcţie de:
Indicaţii
Boala, simptomele sau condiţiile pentru care
medicamentul are efect benefic
Contraindicaţii
Bolile, simptomele sau condiţiile pentru care
medicamentul poate să nu fie benefic şi poate dăuna
 Proprietăţile medicamentului ideal

 Eficacitate
 Siguranţă
 Pharmakon= otravă
 Sigur în concentraţii mari şi pe perioade lungi de timp
(NU EXISTĂ)
 FĂRĂ Efecte Secundare( analgezice opioide risc de
deprimare respiratorie, aspirina risc ulcer gastric,
etc…)
Proprietăţile medicamentului ideal

 Selectivitate:
 Doar efectul pentru care este administrat (NU
EXISTĂ)
Sedare - antihistaminice
Constipaţie, dificultăţi la urinare, depresie
respiratorie - morfină
Proprietăţile medicamentului ideal

 Efect reversibil
 Efect predictibil
 Uşor de administrat
 Fără interacţiuni cu alte medicamente
 Cost redus
 Timp mare de conservare
 Denumire uşor de memorat
 Şi pentru că nu există
medicamentul ideal...
 Niciun medicament NU este sigur
 Toate medicamentele au efecte secundare
 Efectul poate fi dificil de anticipat..
 ....
Toţi membrii echipei terapeutice trebuie să
exerseze modalităţile de îngrijire pentru
promovarea efectelor terapeutice şi
reducerea la minimum a efectelor
dăunătoare