Conf. Univ.

- Șoitu Marcela
Rezidentă – Fiodorov Ana
 Principiile Reanimării
l Schimbările fiziologice ce au loc în organismul nou-
născutului
l Etapele Reanimării
l Factori de risc ce prentîmpină necesitatea reanimării
l Echipamentul și personalul necesar pentru efectuarea
reanimării
Pulmonii și circulația sangvină la făt
 În uter, fătul este dependent
Ductul
de placentă ca organ prin Arterial
Aorta
care se face schimbul de
gaze.
 Toate alveolele sunt pline cu
lichid pulmonar fetal Artera
pulmona
ră
 Este prezentă
vasoconstricția arterială Pulmon Pulmon

 Fluxul sanguin pulmonar

Cord
este diminuat
 Fluxul sanguin este șuntat Șuntarea sîngelui prin ductul arterial de la
la nivelul ductului arterial pulmoni, înainte de naștere.
Pulmonii și circulația sangvină după naștere
 Pulmonii se expansionează cu aer
 Lichidul pulmonar fetal părăsește alveolele
 Priclamparea/secționarea cordonului ombelical,
dispare circulația placentară și crește presiunea
arterială sistemică.
Aer
Lichid
pulmo
nar
fetal Aer Aer

Prima A doua Respirația

respirație respirație următoare

Lichidul înlocuit de aer în alveole

Pulmonii și circulația sangvină după naștere
 Arteriolele pulmonare se dilată
 Scad rezistențele pulmanare
 Fluxul sangvin pulmonar crește dramatic
 Astfel apare redireționarea sîngelui spre plămîn
Vasoconstricția pulmonară Vasodilatația pulmonară
pînă la naștere după naștere

Fluid în Oxigen în
alveole alveole
Dilatarea arteriolelor pulmonare la naștere
Pulmonii și circulația sangvină după naștere
 Nivelul oxigenului în sînge crește
 Ductul arterial se contractă
 Sîngele curge prin pulmoni pentru a lua oxigen
Canal arterial care Sîngele bogat în oxigen
se închide din aortă

Artera
pulmonară

Pulmon Pulmon

Cord

Oprirea fluxului prin canalul arterial după naștere, pe măsură

ce sîngele curge preferențial spre pulmoni
 Ce probleme pot apărea în timpul
perioadei de traziție?
 Copilul nu respiră cu puterea necesară pentru o
împinge lichidul fetal din alveolele pulmonare, sau
căile aeriene pot fi blocate cu meconiu. Astfel
pulmonii nu se umplu cu aer și oxigenul nu pătrunde
în sîngele din arteriolele pumonare. Hipoxemie
 Nu crește presiunea arterială sistemică, din cauza
pierderilor excesive de sînge, sau contractibilitate
cardiacă slabă. Hipotensiune sistemică
 Vasoconstricție persistentă a arteriolelor pulmonare
Semnele nou-născutului compromis
 Cianoză

 Tonus muscular scăzut

 Depresie a efortului
respirator

 Bradicardie

 Tensiune arterială
scăzută

 Tahipnoe
 Primul semn de întrerupere a funcțiilor vitale
reprezintă –Apneea (lipsa respirației)
Apnee primară
 Tentative rapide de a respira
 Respirațiile se opresc
 Frecvența cardiacă scade
 Tensiunea arterială este de obicei menținută la valori
normale
 Răspunde la stimulare tactilă
 Apnee secundară
 Respirațiile se opresc
 Frecvența cardiacă scade
 Tensiunea arterială scade
 Nici un răspuns la stimulare
Apnee Apnee
primară secundară

Frecvența
cardiacă

Timpul Presiunea
arterială

Timpul
Schimbările frecvenței cardiace și tesiunii arteriale
în timpul apneei
 Nașterea

•Nașterea: la termen,
prematură?
•Lichid amniotic curat, Evaluare
meconial?
•Respiră, țipă?
•Tonusul muscular
satisfăcător?
30 sec •Colotația tegumentelor
NU
•Asigurați căldură
•Poziționați, aspirați din gură, din nas (la
necesitate intubați SAM) A
•Uscați, stimulați, repoziționați

Evaluarea respirației, FCC și Evaluare

culoarea tegumentelor

Respiră, FCC>100, cianoză

30 sec Apnee, FCC <100 Administrați
Oxigen
Asigurați ventilația cu Cianoză persistentă
B
presiune pozitivă
FCC>60 Evaluare
FCC<60
•VPP*
30 sec •Inițiați masaj C
cardiac*
FCC<60 Evaluare

(*luaţi în considerare posibilitatea intubării la acestă Administrați

etapă) Adrenalină* D
 Puncte importante în diagrama de
flux a reanimării neonatale
 Frecvența cardiacă < 60 sunt necesari pași
adiționali
 Frecvența cardiacă > 60 masajul cardiac poate fi
oprit
 Frecvența cardiacă > 100 ventilația cu presiune
pozitivă poate fi oprită
 Asterisc (*) intubația endotraheală poate fi luată în considerare în
anumite etape
 Termen – 30 de secunde, dacă nu apare o îmbunătățire treceți la
pasul următor
Indicaţii resuscitarea neonatală:
Apnee/respiraţie ineficientă
Bradicardie FCC <100'
Cianoză generalizată
Echipamentul minim pentru resuscitarea neonatală
 precauţiuni universale
 scutece uscate şi calde
 căldură radiantă, masă de resuscitare preîncălzită
 aspirator, sonde de aspiraţie
 măşti adaptate ca dimensiuni
 balon de 400 şi 750 ml
 laringoscop cu lamă dreaptă, de dimensiuni 0 şi 1
 sonde de intubaţie endotraheală, ø = 2,5; 3; 3,5), mandrene
 fixator de sondă endotraheală
 aspirator pentru meconiu
 bisturiu pentru sectionarea cordonului ombilical,
 catetere ombilicale (de 3,5 Fr sau 5 Fr)
 medicaţie
 Pregătirea personalului pentru efectuarea
manevrelor de reanimare
 La fiecare naştere trebuie să existe personal pregătit în
efectuarea manevrelor de reanimare (V). Este necesară
prezenţa a minimum un specialist ce cunoaşte bine
măsurile de reanimare a nou-născutului.
 Anticipaţi necesitatea reanimării. Dacă este suspectată
necesitatea măsurilor de reanimare, atunci pot fi necesare:
 Solicitarea personalului suplimentar;
 Pregătirea echipamentului necesar
 Controlul echipamentului de reanimare
 Asigurarea confortului termic
 Conceptul de echipă
 Pregătirea pentru Reanimare
Factori de Risc
Factori antepartum

Factori intrapartum
 De ce au Nou-Născuții Prematuri un
Risc mai Mare?
 Posibilă deficiență de surfactant
 Pierdere de căldură crescută, control prost al
temperaturii
 Infecție posibilă
 Susceptibil la hemoragie intracraniană
 Evaluarea Nou-născutului
 Imediat după naştere, trebuie puse următoarele
întrebări:
PASUL A - CĂILE RESPIRATORII - ETAPA
INIŢIALĂ A REANIMĂRII
 Încălzirea nou-născutului
 Prevenirea pierderii
de căldură prin:
 Plasarea nou
născutului sub o sursă
de căldură radiantă
 ştergerea minuţioasă
 îndepărtarea
scutecelor ude
Prevenirea pierderii de căldură
Nou născuţi prematuri
 Probleme speciale
 Tegumente subţiri
 Ţesut celular subcutanat slab reprezentat
 Suprafaţa corporală mare
 Gesturi în plus:
 Creşterea temperaturii mediului ambiant
 Acoperirea cu folie de material plastic transparentă,
îmbrăcarea căciuliţei (V)
 Plasarea copilului sub sursă radiantă de căldură
 Uscarea copilului
 Aruncarea scutecului umed
 Acoperirea nou-născutului cu folie de plastic,
 Restabilirea permeabilităţii
căilor aeriene
 Poziţionarea în decubit dorsal sau lateral
 Extensie uşoară a gîtului, poziţia de
“adulmecare”
 Poziţionarea nou-născutului astfel încît
faringele, laringele şi traheea să fie alineate
 Se aspiră întîi din gură, apoi din nas (IIIC)
Permiabilizarea
căilor respiratorii
Procedura în cazul prezenței meconiului
Meconiu prezent
Da
Nu
Aspirați cavitatea bucală, nasul, faringele
posterior după nașterea copilului, dar
înainte de nașterea umerilor

Copilul este viguros?

Nu
Da
Aspirați cavitatea bucală și traheea

Se urmează în continuare pașii inițiali:

Curățirea gurii și nasului de secreții
Ștergere, stimulare și repoziționare,
Administrare de Oxigen dacă e necesar
*”Viguros” se definește ca respirații puternice, tonus muscular bun și
frecvență cardiacă mai mare de 100bpm
Meconiu prezent Nou-născut Viguros
 Respiraţiile sunt prezente, efortul
Dacă respirator este eficient și
 Tonusul muscular este bun și
 Frecvenţa cardiacă este mai mare de 100
bpm
 Se utilizează pompa de aspiraţie sau
Atunci cateter de aspiraţie cu diametru mare
pentru a curăţa gura şi nasul nou
născutului
Meconiu prezent. Nou-născutul nu e Viguros
 Aspiraţie traheală
 Administrare de oxigen
 Se utilizează laringoscopul şi cateter de aspiraţie de 12F
sau 14F pentru a curăţa gura
 Se introduce o sondă endotraheală
 Se ataşează sonda endotraheală la sursa de aspiraţie
 Se aspiră, pe masură ce se retrage sonda
 Se repetă, dacă este necesar
 Aspirarea Meconiului

Vizualizarea glotei și aspirarea meconiului din trahee folosind un

laringoscop și o sondă endotraheală
 Stimularea tactilă
 Netezirea blîndă a
trunchiului,
membrelor, capului,
 Lovirea tălpilor,
 Fricţionarea spatelui

Metode acceptabile pentru a stimula nou-

născutul să respire
Forme de stimulare tactilă periculoase
Lovirea spatelui
Compresia cavităţii toracice
Flexia forţată a coapselor pe abdomen
Dilatarea sfincterului anal
Comprese sau băi cu apă fierbinte sau rece
Scuturarea, zdruncinarea nou născutului
Administrarea de O2 în flux liber
Dacă nou-născutul respiră dar este prezentă
cianoza centrală se administrează O2 în flux
liber
O2 umidifiat şi încălzit (dacă se administrează
mai mult de cîteva minute)
Viteza de administrare – 5 litri/min
Cantitatea necesară pentru ca copilul să se
rozeze
Administrarea de O2 în flux liber

Balon de anestezie Mască Oxigen pe tubulatură

Evaluare - Respiraţie,
Frecvenţa cardiacă, Culoare
Evaluare – Semne Vitale Anormale
 PASUL B – INIŢIEREA RESPIRAŢIEI
VENTILAŢIA CU PRESIUNE POZITIVĂ (VPP) CU
BALON ŞI MASCĂ (IIIC)
Balon cu flux liber de O2
Avantajele:
 Asigură O2 de 100%
 Uşor de evaluat dacă masca este plasată etanş pe faţa copilului
 La compresia balonului se poate percepe complianţa pulmonară
 Se poate asigura O2 în flux liber
Dezavantaje:
 Necesită o etanșeizare strînsă
 Necesită o sursă de gaz pentru a se expansiona
 Poate să nu aibă o valvă de siguranță de supra-presiune
Balon cu flux liber de O2
Flux de oxigen Presiunea
100% ajustat cu verificată cu
flowmetru manometrul de
presiune

Presiunea reglată
prin ajustarea valvei
de control a fluxului
pentru a permite
scăparea oxigenului

Reglarea oxigenului și presiunii în balonul de anestezie

 Balonul autogonflabil
Avantajele:
 Se umple în absenţa sursei de oxigen
 Prezentă valva de siguranţă
Dezavantaje:
 Se va expansiona chiar fărăr o bună etanșeizare
 Necesită rezervor
 Nu este adecvat pentru administrarea de oxigen în flux
liber pe mască
 Balonul autogonflabil
1. Orificiu pentru aer (cu
rezervor pentru oxigen
atașat) 6. Valva de supra-presiune

4. Ansamblul de valve

5. Rezervor pentru
oxigen
2. Orificiu pentru oxigen

7. Loc de atașare a manometrului

de presiune (opțional)

3. Orificiu de ieșire spre pacient

Elementele ale unui balon auto-gonflabil

 Masca
 Se alege masca de
dimensiuni necesare (să
acopere nasul, gura, vărful
bărbiei)
 Se permeabilizează căile
respiratorii
 Se poziţionează corect
capul
 Reanimatorul se plasează
lateral sau la capul
copilului
 Poziționarea Balonului și Măștii la
Nivelul Feței
1. Nu apăsați masca pe
față
2. Nu sprijiniți
degetele sau părți
ale mîinilor pe ochii
copilului
3. Nu apăsați pe gît
(trahee)
Poziționarea
corectă a
mășii pe față
inspir…….......... ------- ..doi….............. ..........…trei….……
(compresaţi) .............(relaxaţi……......……)
 Efectul pozitiv a VPP
 Ridicarea şi coborîrea vizibilă a cutiei
toracice
 Ascultativ respiraţie simetrică
 Îmbunătăţirea culorii tegumentelor şi FCC
 Semnele de ameliorare

Creşterea FCC
Îmbunătăţirea culorii tegumentelor
Respiraţie autonomă şi eficientă
Dacă se creează impresia că inspirul nou-
născutului este prea profund, poate fi din
cauză că:
 Se foloseşte presiune mare de
compresie
 Este pericol de dezvoltare a
pneumotoraxului
 Lipsesc excursiile adecvate a cutiei
toracice. Cauzele posibile:
Lipsa etanşeizării pe faţa pacientului
Lipsa de permeabilitate a căilor aeriene
Presiune de compresiune scăzută
Ventilare cu balon şi mască de lungă
durată (peste 2 minute)
 Este necesară introducerea unei sonde oro-
gastrice pentru a preîntîmpina distensia
gastrică.
 distensia gastrică ridică diafragmul, ceea ce
va duce la expansionarea incompletă a
pulmonilor, este posibilă regurgitarea şi
aspirarea
 Echipament: Sonda gastrică 8F, Seringă de
20-ml
 Starea generală nu se ameliorează:
 Se controlează oxigenul, balonul şi
fermitatea contactului, presiunea
 Sunt adecvate mişcările cutiei toracice?
 Se asigură O2 de 100% ?
 În acest caz:
 Trebuie luată în considerare intubaţia oro-
traheală
 Trebuie suspectat un pneumotorax
 Evaluare

Apnee FCC<100

Asigurați ventilație cu presiune pozitivă*

FCC<60 FCC>60

Administrați ventilație cu presiune pozitivă*

Administrați masaj cardiac extern

*Intubația poate fi necesară în anumite momente

 PASUL C
MASAJUL CARDIAC (COMPRESIILE
TORACICE) (III C)
Indicaţiile masajului cardiac (MC)
 FCC<60 după VPP timp de 30 secunde
Condiţiile pentru efectuarea masajului cardiac
exterm
 Doar însoţit de ventilaţie cu presiune pozitivă (VPP)
Pentru efectuarea masajului cardiac sunt necesare 2
persoane
 O persoană efectuează masajul cardiac
 Altă persoană efectuează ventilaţia cu balon şi mască
 Concordanţă între masajului cardiac şi VPP
Raportul MC:VPP 3:1 (timp de 2 secunde)
(120 evenimente pe minut- 90 de compresii toracice:30 ventilări)
 Masajul Cardiac:
Sunt Necesare 2 Persoane
 O persoană
comprimă toracele
 O persoană
continuă ventilația

Două persoane sunt necesare cînd se face

masaj cardiac extern
 Poziţionarea degetelor
Se aplică presiune în treimea inferioară a
sternului
Se evită apendicele xifoid
Presiunea trebuie îndreptată pe stern şi nu
pe coaste, sau pe articulaţiile condro-costale
Există 2 tehnici a masajului cardiac
Tehnica policelor (IIIC)
Tehnica celor două degete
Presiunea şi adîncimea compresiunilor
 Se comprimă sternul cu o treime din
diametrul antero-posterior a cutiei
toracice
 Durata compresiunii este mai scurtă decît
durata decompresiei
 În faza de decompresie, degetele nu se
ridică de pe locul compresiunilor.
 Presiunea şi adîncimea compresiunilor

Profunzimea compresiilor O treime

trebuie să fie de aproximativ o
treime din diametrul antero-
posterior al toracelui
 Masajul Cardiac Extern: Tehnici
 Durata compresiei mai scurtă decît durata eliberării de
sub compresie

Metoda corectă de masaj cardiac Metoda incorectă de masaj cardiac

(degetele rămîn în contact cu (degetele pierd contactul cu toracele
toracele la decomprimare) la decomprimare)
Masajul Cardiac Extern: Tehnici

Două tehnici de a administra

masajul cardiac extern: police(A), cu două degete(B
 Compararea Tehnicilor de Masaj
Cardiac Extern
Tehnica policelui (Preferată)
 Mai puțin obositoare
 Control mai bun al profunzimii compresiilor
Tehnica celor două degete
 Mai ușor de făcut de către un singur salvator
 Mai bună pentru mîini mici
 Permite accesul la ombilic pentru medicție
 Masajul Cardiac Extern:
Tehnica Policelui

 Policele
comprimă
sternul
 Degetele
susțin spatele

Tehnica policelui de masaj cardiac pentru copiii mici (stînga)

și mari (dreapta)
 Masajul Cardiac Extern:
Tehnica Policelui
 Presiunea trebuie menținută pe stern

Corect Incorect
(presiune pe stern) (presiune laterală)

Aplicare corectă și incorectă a presiunii în tehnica policelui de masaj cardiac extern

 Masajul Cardiac Extern
Tehnica: celor Două Degete
 Vîrfurile Sternul Xifoidul
degetelor mediu
și index sau
inelar al uneia
din mîini
comprimă
sternul
Linia intermamelonară
 Cealaltă mîină
susține spatele

Poziția corectă a degetelor pentru masajul

cardiac extern
Masajul Cardiac Extern Tehnica: celor Două Degete

Aplicare corectă și incorectă a presiunii în

tehnica celor două degete
 Masajul Cardiac Extern
Complicații Potențiale

! Ruptura hepatică
Inima

! Fracturi costale Pulmon

Xifoid

Ficat

Fracturi
costale

Structuri ce pot fi lezate în cursul masajului cardiac

 Evaluați respirația, frecvența
cardiacă și colorația

Apnee FCC<100
! Dacă frecvența cardiacă
Administrați ventilație cu pres pozitivă*
rămîne sub 60 b/min în
ciuda ventilației şi a FCC<60 FCC>60
masajului cardiac adecvate
efectuate timp de 30 Administrați ventilație cu pres pozitivă*
Administrați masaj cardiac extern
secunde, administrați
Adrenalin FCC<60

Administrați
Adrenalină*

*Intubația poate fi luată în

considerare în anumite momente
 PASUL D - PREPARATELE
MEDICAMENTOASE
Indicaţii pentru administrarea medicamentelor
!!! FCC <60 în pofida VPP şi MC timp de 30 sec
Adrenalina (IIIC): indicaţii
 Frecvenţa cardiacă mai mică de 60/min după:
 30 secunde de ventilaţie asistată şi
 30 secunde de masaj cardiac extern şi ventilaţie asistată
________________
 Total 60 secunde

Notă: Adrenalina NU este indicată înaintea restabilirii ventilaţiei adecvate

Adrenalina: Modalități de administrare
 Sonda endotraheală

 Vena ombilicală
 Adrenalina:Administrarea prin
sonda endotraheală

 Se administrează direct
pe sonda endotraheală
 Se pot utiliza sonde de
gavaj de 5 Fr
 Diluţie vs bolus
 După administrare, se
iniţiază ventilaţia cu
presiune pozitivă
Adrenalina: Administrare prin vena ombilicală

 Plasarea cateterului
în vena ombilicală
 Calea de elecţie
 Cateter de 3.5F sau
5F
 Tehnică sterilă
Adrenalina: Administrarea prin vena ombilicală
 Cateterul se introduce pe o distanţă de 2-4 cm
 Se aspiră sînge pe cateter
 Se introduce pe o distanţă mai mică la prematuri
 Introducerea în ficat poate cauza leziuni
Adrenalina
 Adrenalina: Efecte, Repetarea Dozelor
 Creşte forţa şi frecvenţa contracţiilor cardiace
 Vasoconstricţie periferică
 Se poate repeta fiecare doză la interval de 3-5
minute
 Se poate administra a doua doză prin vena
ombilicală, dacă prima doză a fost administrată
prin sonda enotraheală
 Adrenalina: Răspuns inadecvat
(Frecvenţa cardiacă <60 bpm)
Se verifică eficacitatea :
 Ventilaţiei
 MCE
 Intubaţiei traheale
 Administrării adrenalinei
Se ia în considerare posibilitatea existenţei:
 Hipovolemiei
 Acidozei metabolice severe
 Răspuns inadecvat la administrarea de
adrenalină: Hipovolemia

 Semne de Hipovolemie:
 Paloare după oxigenare
 Puls slab (la frecvenţă cardiacă crescut\ sau sc\zut\)
 Răspuns slab la reanimare
 TA mică / perfuzie periferică slabă
 Expansiune Volemică:
Soluţii Acceptabile

 Ser fiziologic

 Soluţie Ringer Lactat

 Sînge O-negativ
Expansiune Volemică-Doze şi modalităţi de
administrare
 Medicaţia: Volum-Expanderi
Volum-expanderi
Semne care indică re-expansionarea volemică:
 Creşterea tensiunii arteriale
 Puls întărit
 Paloarea se atenuează

Dacă hipovolemia persistă:

 Se repetă administrarea de volum-expanderi
 Se administrează bicarbonat de sodiu pentru
suspiciunea existenţei acidozei
 Reanimarea Prelungită:
Consecinţe fiziologice
 Instituirea acidozei lactice
 Contractilitate cardiacă slabă
 Flux sanguin pulmonar redus

Suspiciunea de acidoză metabolică:

 Administrarea de bicarbonat de sodiu este
controversată
 Se utilizează numai după ce instituie o ventilaţie
adecvată
Medicaţia: Bicarbonat de sodiu
 Întreruperea măsurilor de reanimare

Renunţarea la efectuarea reanimării

 Convingeţi-vă că procesele de reanimare sînt adecvate
 Puteţi să vă opriţi după 15 min de asistolie
 În caz de prognostic neclar e necesar de evaluarea
continuă a stării, discuţii cu părinţii şi echipa
 *INTUBAREA ORO-TRAHEALĂ
INDICAŢII
 Este prezent meconiul şi copilul nu este viguros
 Este necesară ventilare cu PP timp îndelungat
 Ventilare ineficientă cu balon şi mască
 Este necesar masajul cardiac extern
 Este necesară administrarea adrenalinei
 Indicaţii speciale: prematuritatea, administrarea
surfactantului, hernie diafragmatică
 Intubația Endotraheală:
Echipament şi Materiale
 Echipamentul trebuie să fie
curat, protejat de
contaminare

 Sonde endotraheale sterile

de unică folosință,
preferabil cu diametrul
uniform
 Caracteristici ale Sondei Endotraheale
 Sterile, de unică
folosință
 Diametrul Corect
(diametru uniform)
uniform
 Marcajele
centimetrice şi
ghidajul pentru
corzile vocale Incorect
(sondă îngustată)
sunt utile
Sondele de intubație cu diametru uniform
 Fără balonaș sunt preferate la nou-născut
 Sonda Endotraheală:
Mărimea Corespunzătoare
 Selectați mărimea sondei pe baza greutății şi a vîrstei
de gestație
 Luați în considerare scurtarea sondei până la 13-15 cm
 Mandrenul este opțional
Mărimea sondei (mm) Greutatea Vîrstagestațională
(diametrul intern) (g) (s\pt)
2.5 Sub 1,000 Sub 28
3.0 1,000-2,000 28-34
3.5 2,000-3,000 34-38
3.5-4.0 Peste 3,000 Peste 38
Adîncimea de introducere a sondei
Greutate (kg) (cm de la buza superioară)
1* 7
2 8
3 9
4 10

* Copii cu masa mai mică de 750 g - 6 cm

Semnele poziţionării sondei:

 La fiecare ventilaţie cutia toracică se ridică
 Respiraţia este simetrică pe ambele arii pulmonare
 La ventilaţie nu are loc distensia stomacului
 Se formează condens pe sondă în timpul expirului
 Pregătirea Laringoscopului:
Materiale
 Selectați mărimea lamei
• Nr 0 pentru prematuri
• Nr 1 pentru nou-născuții la termen
 Verificați lumina laringoscopului
 Conectați sursa de aspirație reglată la 100 mm Hg
 Folosiți sonde de aspirație mari (mai mari sau egale cu 10 Fr)
pentru secreții
 Sondă de aspira]ie mică pentru sonda de intubație
 Pregătiți masca şi balonul de reanimare
 Porniți oxigenul
 Luați stetoscopul
 Tăiați leucoplastul sau pregătiți dispozitivul pentru fixarea
sondei de intubație
 Corect – rază vizuală liberă (limba va fi

Poziţionarea copilului ridicată de lama laringoscopului

 Corect – linia
vizualizării este liberă Incorect- raza vizuală obstruată

(limba va fi ridicat de
lamela laringoscopului

Incorect- raza vizuală obstruată

Pozitionare corectă (sus) și incorectă

(centru și jos) pentru intubație
 Etapele intubării
 Stabilizați capul
 Administrați oxigen
în flux liber
 Glisați lama peste
partea dreptă a limbii
 Împingeți limba către
partea stîngă a gurii
 Avansați vîrful lamei
pînă în valeculă
 Etapele intubării
 Ridicați lama
 Vizualizați regiunea faringiană
 Nu folosiți mișcarea de basculare

Limba

Valecula

Epiglota

Repere pentru plasarea laringoscopului Ridicarea lamei laringoscopului pentru

evidențierea orificiului laringelui
 Corzile vocale apar ca fîșii
verticale sau ca litera “V”
inversată
 Presiunea în jos pe
cricoid poate ajuta la
aducerea glotei în raza
vizuală
 Poate fi necesară
aspirarea secrețiilor
 Țineți sonda în mîna dreaptă
 Așteptați deschiderea corzilor vocale
 Introduceți vîrful sondei pînă ce reperul pentru corzile vocale
ajunge la nivelul corzilor
 Limitați tentativele la 20 secunde

Corzile
vocale

Reper pentru
corzile vocale

Introducerea sondei printre corzile vocale

 Folosiți un deget
pentru a ține sonda
fixată pe palatul dur

 Îndepărtați
laringoscopul (și
mandrenul, dacă a
fost folosit)
Stabilizarea sondei în timpul scoaterii laringoscopului
 Intubația Endotraheală:
Verificarea Poziției Sondei
 Semne ale poziției corecte a sondei
 Toracele se ridică la fiecare respirație
 Zgomote respiratorii în ambele cîmpuri pulmonare
 Fără distensie gastrică cu ventilația
 Condens de vapori în interiorul sondei în timpul expirației
 Detectorul de bioxid de carbon își va schimba culoarea
(sau indică mai mult de 2%-3% în timpul expirației)
 Confirmarea Radiografică

Plasarea corectă a sondei de intubație cu vîrful în Plasarea incorectă a sondei cu vîrful în bronhia
traheea mijlocie principalpă dreaptă. Observați colabarea
plămînului stîng
Remarcă:
Ventilaţia artificială cu presiune pozitivă nu asigură ventilaţie
adecvată:
 Obstrucţia mecanică a căilor respiratorii: dop meconial sau mucos,
atrezia choanelor, anomalii de dezvoltare a căilor respiratorii, malformaţii
rare - atrezia choanelor
 Tulburarea funcţiei pulmonare: pneumotorax, exsudat pleural, hernie
diafragmatică congenitală, hipoplazia pulmonară, prematuritate extremă,
pneumonie congenitală
Copilul rămîne cianotic sau se menţine bradicardia:
 Convingeţi-vă că cutia toracică se mişcă la ventilaţie, primiţi confirmare în
administrarea oxigenului de 100%, gîndiţi-vă la blocada cardiacă înăscută
sau la malformaţie cardiacă cianogenă (rar)
Problemele postreanimare: hipertensiunea pulmonară, pneumonia,
aspiraţia sau infecţia, hipotonie, dereglări metabolice şi ionice, convulsii,
apnee, hipoglicemia, alimentaţia dificilă, menţinerea temperaturii
corporale
Problemele postreanimare la prematuri: menţinerea temperaturii
corporale, imaturitate pulmonară, hemoragii intracraniene, hipoglicemia,
enterocolita ulcero-necrotică, retinopatia prematurului,
Mulțumesc
pentru
atenție !!!