Brucella, Listeria

Genul Brucella
• Bacili Gram-negativi, imobili, cocobacili. Aerobi stricti,
crestere lenta pe geloza-sange (pretentiosi nutritiv,
fastidiosi) Exceptie: B. abortus creste mai bine in conditii
de microaerofilie (5% CO2). Patogeni facultativ
intracelulari in organismul gazdei.

• Bruceloza este in primul rand o zoonoza – afecteaza

organele cu continut ridicat in zaharul ERITROL (glande
mamare, uter, epididim etc.) – cauzeaza la animale
infertilitate, mastita, avort la etc.

• Afecteaza gazda umana in contact strans cu animalele

infectate (fermieri, veterinari etc.) – care sunt la risc sa
dezvolte febra ondulanta
Avort la bovine prin bruceloza
Hemocultura la pacient cu febra
ondulanta dupa consum de lapte
de capra
 Tipuri de infectii, patogeneza
B. abortus (bovine) – infectie usoara,
supurativa, febrila
B. suis (suine) - infectie mai severa,
supurativa, care poate duce la distrugerea
organelor limforeticulare si a rinichiului
B. melitensis (caprine/ovine) – cea mai
severa si prelungita boala, recurenta
B. canis (canine) - infectie usoara,
supurativa, febrila
 Patogeneza
• Poarta de intrare: mucoase orofaringiene (ingestie,
inhalare), piele lezata, conjunctiva
• Prima etapa: Fagocit – noduli limfatici regionali,
proliferare intracelulara; capacitate de a inhiba
actiunea radicalilor liberi de oxigen, care formeaza
sistemul bactericid al fagocitelor – persistenta
intracelulara cu formare de granuloame in organele
limforeticulare si leziuni celulare datorate reactiilor
de hipersensibilitate, mai ales de tip intarziat (tip IV).
• A doua etapa: Daca depasesc capacitatea de aparare
a ggl. limfatici, sunt eliberati din nodulii limfatici si
produc septicemie
• A treia etapa: localizari secundare: splina, maduva
osoasa, ficat, testicule sub forma de granuloame
si/sau microabcese
 Tablou clinic
Febra, frisoane, transpiratii, oboseala,
mialgie, slabiciune musculara profunda
si anorexie; implicare articulara
• Forme acute si forme cronice;
mortalitate 0-3% in general datorata
endocarditei
• Evolutie clinica: incubatie 2-4
saptamani, uneori p. la 2 luni dupa
expunere; faza acuta; vindecare sau
deces
 Prevenire si tratament
• Tratament prelungit cu Tetraciclina,
combinata cu Rifampicina – penetreaza
intracelular

• Profilaxie: vaccinarea animalelor, evitarea

materialului infectat: ex. lapte si lactate
nepasteurizate
 Diagnostic de laborator
• Necesit nivel de biosiguranta III
• Cultivare
• Identificare prin metode clasice si
moleculare

www.health.state.mn.us/.../index.html
 Listeria
• Listeria monocytogenes – cocobacil Gram-
pozitiv, facultativ intracelular, care creste
frecvent in lanturi scurte. Difera de alti Gram
pozitivi, deoarece contine o molecula chimic si
biologic similara lipopolizaharidului clasic,
lipopolizaharidul listerian.
• Formeaza colonii beta-hemolitice pe geloza-
sange si colonii albastre-verzui translucide sau
incolore pe medii solide
 Habitat, surse de infectie
• L. monocytogenes – ubiquitara – sol, vegetatie,
apa, tractul gastrointestinal al animalelor
• Expunerea: avort asimptomatic sau alte forme
de boala la om
• Cel mai la risc: fatul, nou-nascutul, pacienti cu
neoplazii, gazde imunocompromise
• Surse: branza, varza, lapte, carne
• Microorganismele pot creste la 4°C – replicarea
continua in alimentele aflate la frigider
(psichrofilie). Izolarea in laborator poate utiliza
o tehnica de imbogatire la rece.
 Forme de boala
• Neonatala : 2 forme:
– cu debut precoce = granulomatosus infantiseptica –
abcese organice multiple, frecvent avort (transmitere
transplacentara)
– cu debut tardiv (transmitere la nastere sau imediat
dupa) – meningita sau meningoencefalita cu sepsis in
2-3 saptamani
• Boala la adult: simptome respiratorii
pseudogripale si/sau tulburare gastrointestinala
usoara. Frisoane si febra datorate bacteriemiei;
la imunosupresati poate produce boala severa,
(ex. meningita la pacienti cu cancer, transplant
renal)
 Patogeneza
• Dupa infectarea celulelor macrofage sau
parenchimatoase, scapa din vacuole sau fagozomi
(Listeriolizina O, o alpha-hemolizina lizeaza vacuola
fagocitara), si se divide rapid in citoplasma, dupa care
capata o capsula formata din filamente scurte de actina.
• Aceste filamente se reorganizeaza sub forma unei cozi
lungi, care se extinde dintr-unul din capetele bacteriei.
Coada faciliteaza miscarea bacteriei prin citoplasma, la
suprafata celulei. La periferia celulei se pot forma
protruzii, care penetreaza celulele vecine si le
invadeaza. Astfel microorganismele evita expunerea la
agenti antibacterieni umorali (e.g. complement, anticorpi
etc.).
• Sunt distruse de macrofagul activat.
 Diagnostic, tratament
• Diagnostic meningita:
– LCR cu hematii si monocitoza
– Microorganismul se poate izola pe majoritatea
mediilor de laborator
• Tratament si cotrol:
Penicilina (ampicilina) monoterapie sau in
combinatie cu gentamicina
Imunitate mediata celular