“...

respectarea drepturilor omului trebuie să facă parte din educaţia globală şi din demnitatea
omului, iar toate aspectele violenţei fizice sau mintale împotriva persoanei umane
constituie o violare a drepturilor sale "
Rezoluţie, 11 iunie 1986
Parlamentul European
CE ESTE VIOLENŢA ÎN FAMILIE?

“Violenţa în familie" reprezintă orice act

vătămător, fizic sau emoţional care are
loc între membrii unei familii.

Violenţa în familie reprezintă “orice acţiune fizică

sau verbală săvârşită cu intenţie de către un membru de
familie, împotriva altui membru al aceleeaşi familii, care
provoacă o suferinţă fizică, psihică, sexuală sau un
prejudiciu material”.
Legea 217/25 mai 2003
 FORMELE ABUZULUI

 abuzul verbal;
 refuzul accesului la resurse financiare;
 izolarea de prieteni şi familie;
 ameninţări;
 atacuri.
(în unele cazuri pot duce la decesul unuia dintre parteneri).
FENOMENUL VIOLENŢEI DOMESTICE ŞI
FENOMENUL VIOLENŢEI ÎN FAMILIE
ETAPELE VIOLENŢEI
 Influenţe asupra dezvoltării copiilor
Copiii care trăiesc într-o familie violentă ajung să dezvolte aceleaşi
comportamente ca şi părinţii lor. Indiferent de vârstă, copiii sunt învăţaţi că
violenţa este o metoda eficientă de a controla alţi oameni. Studiile au arătat
că adolescenţii care trăiesc într-un mediu violent sunt următoarea generaţie
de agresori şi victime.

Copiii din familiile violente învăţa că:

este acceptabil ca un barbat să lovească o femeie;
violenţa este modul de a obţine ceea ce vrei;
oamenii mari au o putere pe care nu o folosesc cum trebuie;
bărbaţii care pedepsesc femeile şi copiii sunt bărbaţi adevăraţi;
exprimarea sentimentelor înseamnă slăbiciune;
nu vorbi despre violenţă!
nu avea încredere!
nu simţi!
Sugarii reacţionează la mediul din jurul lor; când sunt supăraţi plâng, refuză mâncarea sau
se închid în sine şi sunt foarte susceptibili faţă de privarea emoţională. Sunt foarte
vulnerabili.
Copii antepreşcolari încep să dezvolte încercări primare de a relaţiona cauzele de emoţii;
prezintă probleme de comportament cum ar fi îmbolnăviri frecvente, timiditate profundă,
stima de sine scăzuta şi probleme sociale la gradiniţa cum ar fi loviri, muşcări sau contraziceri.
La acest stadiu apar diferenţele de gen.
La vârsta preşcolară, copiii cred că totul se învârte în jurul lor şi este provocat de ei. Dacă
sunt martori ai violenţelor sau abuzului, pot crede că ei le-au provocat. Unele studii au arătat
că băietii preşcolari au cele mai mari rate ale agresivităţii şi cele mai multe probleme somatice,
faţă de alte grupe de vârstă.
Copiii de şcoala primară, în special în stadiul târziu, încep să înveţe că violenţa este calea
cea mai potrivită pentru a rezolva conflictele într-o relaţie. Deseori au probleme la teme iar la
fetele din această grupă de vârstă au fost identificate cele mai ridicate nivele de agresivitate şi
depresie.
Adolescenţii văd violenţa ca o problemă a părintilor lor şi deseori consideră victima ca fiind
vinovată. Conflictele dintre părinţi au o influenţă profundă asupra dezvoltării adolescentilor
şi a comportamentului lor ca adulţi şi este cel mai puternic predictor al delincvenţei violente.
EFECTELE VIOLENŢEI ÎN FAMILIE
Efectele violenţei în familie sunt resimţite nu doar
de către femeia victimă a agresiunii, ci şi de copilul /
copiii acesteia. Copilul:
lipseşte de la şcoală;
întârzie acasă;
are rezultate şcolare sub posibilităţile sale reale;
este mai retras în relaţiile cu colegii şi profesorii;
 este mai agresiv.
De asemenea, copilul poate:
să aibă coşmaruri;
să aibă ticuri;
să aibă frici nejustificate, fără un motiv evident;
să fie trist, fără chef de joacă;
să fie tăcut;
să fie săritor în sprijinul unuia dintre părinţi;
să se comporte ca un mic adult.
 SFATURI
Dacă cunoaşteţi o persoană care a fost victima violenţei în
familie:
Evitaţi implicarea fizică în aplanarea violenţei; riscaţi să
deveniţi o victimă.
Apelaţi la ajutorul poliţiei.
Credeţi ceea ce vă spune victima fără să o judecaţi.
Întrebaţi persoana cu ce îi puteţi fi de folos.
Încurajaţi conversaţia, dar fără să o monopolizaţi.
Ajutaţi victima să decidă ce trebuie făcut.