Asist. Univ. Dr.

Radu URSU
CLASIFICARE ANOMALII
CROMOZOMIALE
 Dupa modul de afectare a materialului cromozomial:
 Anomalii cromozomiale numerice
 Poliploidii (± unul sau mai multe seturi haploide
complete de cromozomi)
 Aneuploidii (± unul sau mai multi cromozomi –
monosomii, trisomii, …, polisomii)
 Anomalii cromozomiale structurale
 Deletii, inversii, duplicatii, translocatii, cromozomi
inelari, …
 pot fi echilibrate/neechilibrate
CLASIFICARE ANOMALII
CROMOZOMIALE
 Dupa nr. de celule afectate:
 Anomalii cromozomiale omogene
 Anomalii cromozomiale in mozaic
 Dupa tipul de cromozomi afectati:
 Anomalii cromozomiale autozomale
 Anomalii cromozomiale gonozomale
 Gravitatea afectarii fenotipice a anomaliilor cromozomiale
depinde de:
 Marimea dezechilibrului genetic
 Poliploidii, trisomii cromozomi mari, monosomii
autozomale – LETALE
 Gravitatea trisomiilor autozomale este d.p. cu
marimea cromozomului (tri13 > tri18 > tri21)
 Tipul de anomalie
 Aneuploidii autozomale > aneuploidii gonozomale
 Monosomii > trisomii
 Continut genic / cantitatea de eucromatina si heterocromatina a
cromozomului implicat
 Benzi R+ > benzi G+
 Numarul celulelor afectate
 Aneuploidii omogene > aneuploidii in mozaic (mozaic
autozomal > mozaic gonozomal)
 ANEUPLOIDII
Autozomale:
 Trisomii:
 Sdr. Down (trisomia 21)
 Sdr. Edwards (trisomia 18)
 Sdr. Patau (trisomia 13)

Gonozomale:
 Trisomii:
 Sdr. Klinefelter (trisomia XXY)
 Trisomia XXX
 Trisomia XYY
 Monosomii
 Sdr. Turner (monosomia X)
 SINDROMUL DOWN
(trisomia 21)
 Frecventa:
 1:650-1:800 nou nascuti vii (raport pe sexe masculin:feminin –
3:1)
 Tipuri
 trisomie 21 libera si omogena (92-95%)
 trisomie 21 libera si în mozaic
 trisomie 21 prin translocatie robersoniana neechilibrata (intre
cromozomul 21 si alt cromozom acrocentric: 14, 22, 21)
 trisomie 21 partiala
 SIMPTOMATOLOGIE
SEMNE CLINICE
 Statura mica (talie si greutate mai mici decit normal)
 Ritm de crestere lent (talia maxima la adult: 140 – 160 cm)
 Hipotonie musculara
 Maini si picioare scurte si late (indesate), cu spatiul interdigital I la
picioare largit
 Brahidactilie si clinodactilie auricular (angulare degetul 5)
 Dermatoglife anormale (pliu palmar transvers unic – plica simiana, exces
de bucle cubitale, triradiu axial situat distal)
 Retard mintal (moderat, mai rar pana la sever)
TRASATURI FACIALE
 urechi deformate (mici si
displazice), jos implantate
 git scurt, cu exces de piele pe ceafa
 microcefalie cu occipitalul turtit
 pseudomacroglosie (protuzie
linguala cauzata de palatul ingust si
arcuit)
 punte nazala aplatizata, nas mic
 fante palpebrale oblice în sus si spre
exterior
 epicantus (pliu la nivelul unghiului
intern al ochiului)
 pete Brushfield (pete colorate la
nivelul irisului; nu afecteaza
vederea)
 fata rotunda, plana
 modificari dentare (dinti anormal
distribuiti, atipici)
ALTE SEMNE SI
MANIFESTARI ASOCIATE
• Afectare cardiaca
• Hipotiroidism
• Atrezie duodenala
• Afectiuni oculare
• Tulburari ale auzului
• Susceptibilitate pentru
infectii pulmonare
• Imperforatie anala
• Tulburari de fertilitate
• Intarziere de dezvoltare
psiho-motorie
DIAGNOSTIC
• Diagnostic clinic
• Diagnosticul citogenetic (cariotipul)
confirma (valideaza) diagnosticul clinic

EVOLUTIE. PROGNOSTIC
 determinate de malformatiile viscerale prezente.
 Infecţii respiratorii frecvente
 leucemie (risc de 15-20 de ori mai mare decit în populatia
generala)
 Dementa senila
 predispozitie pentru accidente vasculare dupa varsta de 40 de ani
SFAT GENETIC
 Varsta mamei reprezinta un factor de risc important de
aparitie a sdr. Down la nou-nascut

 Riscul de recurenta depinde de tipul de trisomie:

 trisomia 21 libera si omogena - risc mediu 1%;
 trisomiile în mozaic – risc nesemnificativ (<0,1%)
 trisomie prin translocatie neechilibrata - efectuarea
cariotipului si la ambii parinti
DIAGNOSTIC PRENATAL
 Triplul test (sapt 15-18) bazat pe depistarea în sângele matern
(trimestrul II de sarcina) a -fetoproteinei (AFP), gonadotrofinei
corionice umane (-hCG) si estriolului neconjugat (uE3); Down=
(AFP, -hCG uE3). Acuratete 70% si 5% rezultate fals pozitive

 Cvadruplu test= triplu test +dozarea inhibinei A acuratete 81%;

 Dublu test = în primul trimestru de sarcina se pot det. PAPP-A

(Pregnancy Associated Plasmatic Protein-A) si fractia libera a -hCG
=acuratete de 85%

 Ecografic (sapt 11-14 de sarcina):semne de alarma transnucenta nucala

(edemul cefei) si scurtarea femurului/humerusului în a doua parte a
sarcinii

 Diagnostic de predictie: examenul citogenetic al amniocitelor (sapt

14-16) sau al celulelor din vilozitatiile coriale (sapt 9-12)
 SINDROMUL EDWARDS
(trisomia 18)
 Frecventa
 1/5000-8000 nou-nascuti (80% sex feminin)
 95% dintre embrionii cu trisomie 18 sunt eliminati prin
avort spontan
SIMPTOMATOLOGIE
 Greutate mica la nastere
 Hipertonie musculara
 Contractura caracteristica la nivelul
mainii (degete strans flectate si
incalecate în mod caracteristic:
degetele 2 si 5 acopera 3 si 4)
 Stern scurt
 Episoade de apnee
 Tulburari de deglutitie
 Retard mintal sever
 Picior în piolet (proeminenta
calcaneului) + „var equin” (picior rotat
anormal)
 Haluce in dorsiflexie
 malformatii cardiace (defect de sept
ventricular), cerebrale, renale (rinichi
in potcoava), vertebrale
ANOMALII FACIALE
• Dolicocefalie (cap alungit)
• Microcefalie
• Occipital proeminent
• Frunte tesita
• Microretrognatism
• Urechi jos implantate si hipoplazice (aspect de urechi “de faun”)
 DIAGNOSTIC
 Clinic, confirmat de diagnosticul citogenetic (cariotip)
EVOLUTIE. PROGNOSTIC
 speranta de viata foarte mica (peste 90% mor în
primul an de viata)
SFAT GENETIC
 trisomie 18 completa - riscul de recurenta 1%
 Trisomie 18 partiala - riscul depinde de prezenta sau
absenta unei translocatii la parinti.
DIAGNOSTIC PRENATAL
 ecografic: intarzierea cresterii fetale,chisturi ale
plexurilor coroide, marirea cisternei magna, prezenţa
de malformatii majore
 triplul test:AFP, -hCG, uE3
 Confirmare prin analiza cromozomiala a celulelor
fetale
 SINDROMUL PATAU
(trisomia 13)
 Frecventa:
 1/10000-20000 nou-nascuti
 SIMPTOMATOLOGIE
• Fisura labio-palatina
• polidactilie la nivelul mainilor si
picioarelor
• intarziere in crestere
• microcefalie cu suturi largi deschise
• defecte ale scalpului
• frunte tesita
• microoftalmie/anoftalmie
• nas bulbos
• urechi jos implantate
• par jos implantat
• displazie retiniana
• pumn strins cu degete incalecate
• malformatii:
1) Sistemul nervos central
(holoprosencefalie)
2) Sistem cardio-vascular (defecte de sept
ventricular)
3) Sistem uro-genital (polichistoza
renala, uter bifid, hipospadias)
DIAGNOSTIC
 Diagnostic clinic:
 Microftalmie
 Fisura labio-palatina
 Polidactilie
 Anomalii cardiace

 Confirmat prin diagnostic citogenetic:

 trisomii complete – 80%
 trisomii libere si omogene – 20%
 trisomii partiale prin translocatii neechilibrate t(13q,14q) sau
t(13q,13q) - rare
 mozaicuri - rare
EVOLUTIE, PROGNOSTIC
 50% deces din prima luna de viata
 91% deces pana la varsta de 1 an
 Riscul de recurenta
 trisomii libere - <1%
 Trisomii 13 prin translocatii ~10 % - în cazul t(13,13)
ajunge la 100%

DIAGNOSTIC PRENATAL
• Triplul test NU este elocvent
 SINDROMUL KLINEFELTER
(trisomia XXY)
 Frecventa
 1/500-1000 nou-nascuti (sex masculin)
 PRINCIPALA CAUZA DE HIPOGONADISM LA
BARBATI si de AZOOSPERMIE (cca. 11% din
totalitatea cazurilor)
SIMPTOMATOLOGIE
 In perioada copilariei
 Doar suspiciune de diagnostic
 statura inalta, pe seama membrelor
 aspect gracil
 inadaptabilitate (sociala, scolara)
 Diagnosticul clinic de certitudine –
postpubertar:
 Talia crescuta pe seama membrelor
 Disociatie peno-orhidica – asocierea
microorhidismului (testicule mici)
si penis normal
 Sterilitate
 Dificultati de adaptare sociala
SEMNE CLINICE
 Disgenezie gonadica
 Absenta secretiei de testosteron
 Azoospermie (lipsa producerii de
spermatozoizi) ce determina
sterilitate masculina primara si
definitiva
 Hipoplazie testiculara
 Activitate sexuala normala
 valori FSH si LH crescute
 Caractere sexuale secundare masculine
slab dezvoltate
 Pilozitate pubiana redusa si cu aspect
ginoid (feminin)
 Pilozitate faciala, axilara si tronculara
absente / slab reprezentate
 Conformatie de tip feminin a corpului
(solduri late, umeri ingusti,
adipozitate de tip ginoid)
 Ginecomastie
 Voce inalta
SEMNE CLINICE
• Dezvoltare psiho-sociala
• Timiditate
• Lipsa de maturitate
• Dificultati de adaptare in
societate
• Dezvoltare intelectuala
• Normala sau spre limita
inferioara a normalului
• Dislexie
• Dificultati de invatare
• In cazul de polisomii XY,
capacitatea intelectuala scade
cu cresterea numarului de
cromozomi X
DIAGNOSTIC
 Diagnostic clinic – la pubertate
 Diagnostic clinic confirmat prin diagnostic
citogenetic:
 Cariotip
 47,XXY libera si omogena- 85%
 47,XXY in mozaic (46,XY/47,XXY) – 12-13%
 Testul cromatinei X si al cromatinei Y pozitive
 Diagnostic diferential:
 sindromul Kallman (hipogonadism, anosmie)
 Sindromul Chapelle – sindromul barbatilor XX (cariotip
46,XX la persoane de sex masculin la care un segment de
pe bratul scurt al cromozomului Y ce contine gena
pentru dezvoltarea sexuala masculina a fost translocat
pe cromozomul X)
EVOLUTIE. PROGNOSTIC
 Speranta de viata
 Normala, la fel ca populatia genetala
 Tulburari de comportament, dificultati de integrare sociala
SFAT GENETIC
 Risc de recurenta - acelasi ca în populatia generala
 SINDROMUL TRIPLU X
(trisomia X)
Frecventa:
 1/1000 de nou-nascuti de sex
feminin
 Una dintre cele mai frecvente
boli cromozomiale
Simptomatologie – postpubertar:
 Talie peste medie (inalta sau la limita superioara a
normalului)
 Dezvoltarea intelectuala (IQ), integrare social
 Normala sau la limita inferioara a normalului
 Probleme de vorbire
 Dificultati de invatare
 Integrare sociala acceptabila
 In caz de polisomii X – capacitatea intelectuala scade cu
cresterea numarului de cromozomi X
 Usoara dismorfie faciala necaracteristica
 Hipertelorism (marirea distantei dintre globii oculari)
 Fante palpebrale oblice în sus si spre exterior, usor
mongoloide
 Epicantus
 Facies rotund
SIMPTOMATOLOGIE
 Dezvoltare psiho-motorie
 Dificultati de coordonare a miscarilor
 Deficienta a aptitudinilor motorii
 Tulburari menstruale
 Menarha precoce
 cicluri neregulate
 menopauza precoce
 Tulburari de reproducere
 Sterilitate
 avorturi spontane repetate
 pot fi si fertile putind avea copii normali sau cu trisomie
X sau XXY
DIAGNOSTIC
 Diagnostic clinic – dificil de
stabilit; postpubertar
 Diagnostic citogenetic – de
certitudine
 Cariotip
 cel mai frecvent - trisomie
47,XXX libera si omogena
 testul Barr pozitiv

EVOLUTIE. PROGNOSTIC
 Evolutie normala
 Speranta de viata cvasinormala
 SINDROMUL TURNER
(monosomia X)
 Frecventa
 1/2500-3000 din nascutii de sex feminin
 95% din embrioni sunt avortati spontan
SIMPTOMATOLOGIE
Neonatal
 talie si greutate mai mici decit
normal
 limfedem (acumulare de limfa
subcutanat) dur, nedureros,
tranzitoriu la nivelul mainilor si
picioarelor
 gat scurt, cu exces de piele pe
ceafa si pterygium coli (pliu
cutanat pe fetele laterale a
gatului)
 distanta intermamelonara mare
 insertie joasa a par pe ceafa
 malformatii (30-40% din cazuri)
 Renale
 Cardiace (coarctatie de aorta,
prolaps de valva mitrala,
bicuspidie aortica)
Postpubertar
 Hipostatura:
 Inaltime medie 130-150 cm (prin tratament
cu STH – hormon de crestere inceput la
varsta de 10 ani se pot castiga 6-10 cm in
inaltime)
 Amenoreee primara si deficit de sexualizare
 Datorita disgenezie gonadice
 degenerescenta ovocitelor si inlocuirea
ovarelor cu bandelete fibroase)=sterilitate
primara si definitiva;
 Daca degenerescenta e incompleta –
pubertate cvasinormala, cicluri neregulate,
menopauza precoce, sanse de sarcina
 Absenta secretiei hormonilor sexuali
 produce amenoree primara si dezvoltarea
deficitara a caracterelor sexuale secundare
 glande mamare slab dezvoltate
 pilozitate axilara si pubiana redusa
 cresterea FSH si LH
 Organe genitale externe cu aspect infantil
 uter hipoplazic.
 Terapia cu estrogeni inainte de pubertate
poate rezolva sau ameliora deficitul de
sexualizare
DIAGNOSTIC
 Diagnostic clinic
 Diagnosticul clinic confirmat
de diagnosticul citogenetic
 cariotip
 test Barr
 Diagnostic clinic diferential:
 în copilarie: cu sd Noonan (hipostatura, facies caracteristic,
gat scurt si palmat, deformatii toracice/sternale, malformatii
congenitale de cord: stenoza pulmonara,cardiomiopatie
hipertrofica, DSV)
 la pubertate: alte cauze de intirziere pubertare
• Diagnostic prenatal:
• ecografic greu de stabilit(hygroma cysticum, hidrops fetalis,
malformatii cardiace sau renale)
• citogenetic de confirmare pe amniocite
EVOLUTIE. PROGNOSTIC
 Evolutia normala
 Speranta de viata cvasinormala
 Probleme in cazul
malformatiilor cardiace si
renale
 Depistarea precoce permite
tratament cu STH si estrogeni
 Pot fi depistate: tiroidite
autoimune, HTA, obezitate,
diabet zaharat non-
insulinodependent
SFAT GENETIC
 Risc de recurenta – putin
crescut fata de populatia
generala
 SINDROAME CU DELETII SI
MICRODELETII
DELETII
 Sindromul Cri du Chat (deletia 5p-)
 Sindromul Wolf-Hirschhorn (deletia 4p-)
MICRODELETII
 Sindromul Prader Willi (deletia 15(q11-q13) cromozomul
patern)
 Sindromul Angelman (deletia 15(q11-q13) cromozomul
matern)
 SINDROMUL CRI DU CHAT
(deletia 5p-)
Frecventa
 1/50000 nasteri
SIMPTOMATOLOGIE
 retard mintal sever
 plâns caracteristic (tip tipat de
pisica) – se amelioreaza dupa
vârsta de 2 ani
 microcefalie
 facies rotund
 hiperterolism
 epicantus
 micrognatie
 urechi jos implantate
 malformatii
 cardiace
 urogenitale
DIAGNOSTIC
 Diagnostic clinic – suspiciune de boala
 Diagnosticul clinic confirmat prin diagnostic
citogenetic
 Cariotip
 FISH

EVOLUTIE. PROGNOSTIC
 Speranta de viata – in functie de malformatiile
prezente

SFAT GENETIC
 Risc minim pentru deletiile de novo, si variabil
pentru cele în care unul din parinti are translocatii
 SINDROMUL WOLF-HIRSCHHORN
(deletia 4p-)
Frecventa
 1/50000 de nou-nascuti
SIMPTOMATOLOGIE
 hipotrofie staturo-ponderala
marcata
 Facies cu aspect de “casca de
luptator grec” (arcade
sprincenare proeminente si
radacina nazala largita)
 microcefalie
 hiperterolism
 urechi jos implantate, helix
plat
 retard mintal
 malformatii cardiace (defecte
septale)
DIAGNOSTIC
 Diagnostic clinic - suspiciune de boala
 Diagnostic citogenetic
 FISH - de certitudine

EVOLUTIE. PROGNOSTIC
 Speranta de viata limitata
 Peste 30% mor din primul an

SFAT GENETIC
 Riscul de recurenta la cele de novo - foarte mic (creste în
cazul translocatiilor)
 SINDROMUL PRADER WILLI
del 15 (q11-q13) cromozomul patern
Frecventa
 1/10000-15000 nou-nascuti
SIMPTOMATOLOGIE
 Hipotonie neonatala,
dificultati de supt
 Dismorfologie cranio-faciala
caracteristica
 Hiperfagie (datorata lipsei
centrului hipotalamic al
satietatii)
 Obezitate consecutiva
hiperfagiei
 Hipostatura (inaltimea medie
– cca. 150 cm)
 Hipogonadism
 Retard mintal moderat
 Tulburari de vorbire
 Tulburari de comportament
 SINDROMUL ANGELMAN
del 15 (q11-q13) cromozomul matern
Frecventa
 1/10000-40000 nou-nascuti
SIMPTOMATOLOGIE
 Retard mintal sever
 Microcefalie
 Tulburari motorii si de
echilibru
 Lipsa vorbirii
 Tulburari caracteristice
de comportament