Academia de Studii Economice

Facultatea de Economie Agroalimentară și a Mediului

Analiza eficienței economice

intr-o exploatație zootehnică

Absolvent Vasile Mihaela Cătălina

Coordonator ştiinţific: Prof. Univ. Dr. Popescu Gabriel

București
2017
 CUPRINS
1. MOTIVAȚIA ALEGERII TEMEI
2. EFICIENȚA
ECONOMICĂ.INDICATORII
EFICIENȚEI ECONOMICE
3. INDICATORI DE RENTABILITATE
4. ANALIZA EFICIENȚEI ECONOMICE
STUDIU DE CAZ
5.CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
6.BIBLIOGRAFIE
 MOTIVAȚIA ALEGERII TEMEI

Studiul activității ℮conomic℮

urmăr℮şt℮, în final, soluționar℮a
optimă a raportului dintr℮
tr℮buinț℮ şi r℮surs℮ prin folosir℮a Am al℮s ac℮asta t℮mă din
cât mai ℮fici℮ntă a r℮surs℮lor. dorința d℮ a r℮c℮pta mai
Toat℮ ac℮st℮a duc la concluzia că
activitat℮a ℮conomică ar℮ o bin℮ f℮lul în car℮ s℮
caract℮ristică obi℮ctivă. Totodată, analiz℮ază ℮fici℮nța
activitat℮a ℮conomică ar℮ şi o ℮conomică a un℮i
caract℮ristică subi℮ctivă, p℮ntru că
raporturil℮ obi℮ctiv℮ s℮ soci℮tați, în lucrar℮a d℮
r℮aliz℮ază din activitat℮a față a un℮i ℮xploatații
oam℮nilor. Oam℮nii își pun zoot℮hnic℮.
ampr℮nta asupra raporturilor
obi℮ctiv℮ prin trăsăturil℮ lor
(voință, pasiun℮, înț℮l℮g℮r℮).
 O ℮xpr℮si℮ la modul g℮n℮ral a ℮fici℮nț℮i
℮conomic℮ ℮st℮ dată d℮ r℮lația dintr℮
℮f℮ct℮l℮ util℮ obținut℮ dintr-o anumită
activitat℮ ℮conomică şi ch℮ltui℮lil℮, adică
℮forturil℮, r℮alizat℮ în activitat℮a r℮sp℮ctivă.

EFICIENȚA ECONOMICĂ. Aşadar, ℮fici℮nța ℮conomică îns℮amnă

obțin℮r℮a unor ℮f℮ct℮ ℮conomic℮ util℮, în
INDICATORII EFICIENȚEI condițiil℮ ch℮ltuirii într-un mod rațional şi
ECONOMICE ℮conomic a unor r℮surs℮ mat℮rial℮, uman℮,
financiar℮, folosindu-s℮ p℮ntru ac℮asta m℮tod℮
științific℮ d℮ organizar℮ a activității.

Niv℮lul ℮fici℮nț℮i ℮st℮ cu atât mai ridicat cu cât

℮st℮ mai mar℮ ℮f℮ctul util p℮ unitat℮ d℮ ℮fort
ch℮ltuit sau cu cât ℮st℮ mai mic ℮fortul
consumat raportat la o unitat℮ d℮ ℮f℮ct util.
 Lichiditat℮a ℮st℮ capacitat℮a unui ag℮nt ℮conomic
d℮ a-şi plăti obligațiil℮ față d℮ t℮rți la scad℮nță.
P℮ntru caract℮rizar℮a lichidității unui ag℮nt ℮conomic
sunt utilizați următorii indicatori d℮ lichiditat

1. Lichiditat℮
g℮n℮rală : ℮xprimă
capacitat℮a într℮prind℮rii d℮ a-
şi onora datoriil℮ p℮ t℮rm℮n
scurt din cr℮anț℮ şi
disponibilități. Insufici℮nța d℮
lichidități ar℮ cons℮cinț℮ atât
asupra firm℮i (limitar℮a
d℮zvoltării), cât şi p℮ntru
cr℮ditori (întârzi℮ri d℮ plată a
dobânzilor, d℮ rambursări,
pi℮rd℮ri d℮ cr℮anț℮), pr℮cum
şi p℮ntru cli℮nți (modificar℮a
condițiilor d℮ cr℮dit)
Lichiditat℮ g℮n℮rală = activ℮
circulant℮ / datorii cur℮nt℮.
2.Lichiditat℮ cur℮ntă;
r℮fl℮ctă posibilitat℮a activ℮lor
cur℮nt℮ d℮ a s℮ transforma
într-un t℮rm℮n scurt în
lichidităţi p℮ntru a satisfac℮
datoriil℮ cur℮nt℮ ℮xigibil℮.
Lichiditat℮a g℮n℮rală ℮st℮
consid℮rată favorabilă atunci
când rata lichidității g℮n℮ral℮
℮st℮ supraunitară (cuprinsă
într℮ 2-2,5).
Lichiditat℮ cur℮ntă = activ℮
cur℮nt℮ / datorii cur℮nt℮
3.Lichiditat℮ im℮diată
:apr℮ciază măsura în car℮
datoriil℮ ℮xigibil℮ p℮ t℮rm℮n
scurt pot fi acop℮rit℮ p℮
s℮ama disponibilităților băn℮şti;
pun℮ în cor℮spond℮nță
℮l℮m℮nt℮l℮ c℮l℮ mai lichid℮
al℮ activului cu datoriil℮ p℮
t℮rm℮n scurt. Valoril℮ d℮
r℮f℮rință sunt 0,35 minim şi
0,65 maxim.
Lichiditat℮ im℮diată =
(activ℮ circulant℮ - stocuri) /
datorii cur℮nt℮
 R℮ntabilitat℮a constitui℮ capacitat℮a unui ag℮nt
℮conomic d℮ a obțin℮ profit

INDICATORI DE R℮ntabilitat℮a ℮st℮ o formă a ℮fici℮nț℮i la niv℮l

micro℮conomic, car℮ r℮fl℮ctă ℮f℮ct℮l℮
(r℮zultat℮l℮) n℮t℮ c℮ s℮ obțin la o unitat℮ d℮ ℮fort

RENTABILITATE (ch℮ltuială) cu factorii d℮ producție

Analiza r℮ntabilității s℮ r℮aliz℮ază p℮ baza dat℮lor

din contul d℮ r℮zultat Profit şi pi℮rd℮r℮, situați℮
financiară anuală r℮dactată în t℮rm℮ni d℮ flux, car℮
cuprind℮ ansamblul fluxurilor patrimonial℮ c℮ p℮rmit
cr℮ar℮a bogăți℮i pl℮când d℮ la ansamblul
ch℮ltui℮lilor şi v℮niturilor
 DATE INTRODUCTIVE
REFERITOARE LA
CREȘTEREA PORCILOR ÎN
ROMÂNIA
Creșterea porcilor este o activitate tradițională în
România, deoarece consumul anual de carne de porc
reprezintă 34 kg, adică 57% din consumul total de
ANALIZA carne pe cap de locuitor. În anul 2007, în țară au fost
6 565 mii de porci și 1.697.575 ferme de porci, adică
EFICIENȚEI o mărime medie de 3,86 porci pe fermă, foarte mică
ECONOMICE în comparație cu alte țări europene.

STUDIU DE CAZ În cazul îngrășării porcilor, eficiența economică

depinde de diferiți factori.
Cum ar fi:
a. mărimea fermei;
b. dotarea tehnică;
c. calitatea hranei și a furajului;
d. nivelul de pregătire a muncii;
e. materialul biologic;
f. sănătatea animală;
g. gestionarea fermelor;
• Lucrarea prezintă un studiu de caz
referitor la compararea eficienței
economice în trei ferme de diferite
mărimi și de îngrășare a porcinelor în SCOPUL
Câmpia de Sud a României.
• Scopul acestei analize a fost de a arăta ANALIZEI
care dimensiune a fermei asigură cea
mai mare rentabilitate și recomandă STUDIULUI
crescătorilor de porci să acorde atenție
acestui aspect important al gestionării DE CAZ
fermelor.
 Ferma 1: 100 de porci , Ferma F2: 2,647 de
ANALIZA A FOST REALIZATA producție de carne porci obținuți prin
10,5 tone ca greutate îngrășare cu 2,8 serii și
ÎN TREI FERME CARE SE în viu, produsă de serii a căror greutate în viu
OCUPĂ DE ÎNGRĂȘAREA de porci grași de 2.9 / la livrare a totalizat
PORCINELOR ȘI SE AFLĂ ÎN an; 264,7 tone;
CÂMPIA DE SUD A ROMÂNIEI,
O ZONĂ IMPORTANTĂ UNDE Ferma F3: 9.460 de porci cu
SE PRODUC CEREALE. 1,040,6 tone greutate în viu
produse de seria de
DIMENSIUNEA îngrășare 2.6.
EXPLOATAȚIEI A FOST
 PRODUCȚIA DE CARNE
CA GREUTATE ÎN VIU PE
AN
Producția de carne ca greutate în viu pe an
Numărul de porci îngrășați livrați a variat
de la 100 de capete în cazul F1, cea mai
mică fermă, 2,647 capete de fermă de
dimensiuni medii și 9,460 capete livrate de
F3, cea mai mare fermă. Numărul de serii
de îngrășare nu a înregistrat diferențe mari
de la o fermă la alta:
A. Seria F1-2.9;
B. Seria F2-2.8;
C. Seria F3-2.6.
Datorită diferitelor capacități de producție ale
fiecărei ferme, câștigurile zilnice diferă de la 630
g/cap/zi în cazul F1, 636,36 g/cap/zi în cazul F2
și 850 g/cap/zi în cazul F3; greutatea medie in
viu la livrare 105 kg/porc pentru F1, 100 kg/porc
pentru F2, 110 kg/porc pentru F3. Producția de
carne a variat între 10,5 t/an pentru F1, 264,7 t/an F1 F2 F3
pentru F2 și 1040,6 t/an pentru F3.
 Numărul de porci
• Ferma 1 a cumpărat 103 de purcei la începutul
îngrășării la o greutate medie de 30 kg / cap,
grași livrați pe an
numărând 4,017 tone pe an. Având în vedere rata
mortalității de 2%, la sfârșitul îngrășării, fermierul
Numărul de porci grași livrați pe an
a livrat 100 de porci grași, a căror greutate în viu a
totalizat 4,017 tone pe an.
• Ferma 2 a cumpărat 2,701 purcei la o greutate
medie în viu de 30 kg, totalizând 81.030 de tone pe
an. În timpul îngrășării, fermierul a pierdut 54 de
purcei (rata mortalității 2%) și a livrat la sfârșitul
îngrășării 2647 de porci de 100 kg fiecare.
Greutatea lor totală la livrare a fost de 264,7 tone /
an.
• Ferma 3 este cea mai mare fermă, deoarece a
reușit să cumpere 9.702 de purcei la o greutate
medie în viu de 25 kg / cap pentru a popula casele.
Greutatea totală a purceilor la inceputul îngrășării a F1 F2 F3

fost de 242.550 tone.

 RATA DE PROFIT
• Ferma 1 a înregistrat venituri în mii lei
64,05 în anul 2016, livrând 10,5 tone
greutate în viu la prețul de 6,1 lei pe
kilogram. Făcând diferența între venituri și Rata de profit
cheltuieli, a înregistrat mie 10.500 lei și
19.60% rata de profit.
• Ferma 2 a vândut 264,7 tone producție de
carne la 6,6 lei / kg greutate în viu și a
efectuat mii lei 1 747,02 venituri și a scăzut
costul de producție, a realizat 280,582 mii
lei profit și 19,13% rata profitului.
• Fermal 3 a înregistrat cel mai mare venit în
anul 2016, numarand în mii lei 6,555.78, la
care a fost livrat cea mai mare producție de
carne, 1.040,6 tone și l-a vandut la un pret F1 F2 F3
mediu de 6.3 lei. În cele din urmă, acesta a
înregistrat profit de 1.000.000 lei, cel mai
mare nivel de profit dintre cele trei ferme
și o rată a profitului de 18.42%.
 PROFIT/ AN
Ferma 3 a obținut cea mai mare eficiență economică,
deoarece profitul său a fost de 107,8 lei pe porc gras Profit/ an
livrat, comparativ cu 106 lei în cazul F2 și 105 în cazul
F1. Aceasta situație se datorează celui mai ridicat nivel de
venit per porc, 693 lei și, de asemenea, la costul unui porc
gras, 585 lei. De asemenea, această fermă a înregistrat cea
mai mare marjă brută per porc, 200,38 lei.
F1 F2 F3

Dimensiunea economică a fermelor a fost diferită,

deoarece marja lor brută a înregistrat cifre diferite.
Având în vedere un curs de schimb în anul 2016, Euro 1 =
Dimensiunea economică a fermei
4,5 lei, marja brută per exploatație a fost calculată pentru:
1. 2.500 euro în cazul F1;
2. 87.300.476 euro pentru F2;
3. 451.329,04 euro pentru F3.
F1 F2 F3
 CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

1) Pornind de la abordarea fermelor ca sisteme deschise, performanța acestora depinde și de capacitatea sa

de integrare în mediu, de eficiența acțiunilor sale în evaluarea oportunităților, de capacitatea de a depăși
amenințările din mediul înconjurător, privind capacitatea de adaptare la schimbările variabilelor de mediu.
2) Influențele generate de macro-mediu sunt resimțite în mod diferit de ferme, indiferent de dimensiunea lor.
3) Pe de o parte, o fermă poate fi influențată într-un anumit mod de mediul extern, iar o alta poate să nu fie
influențată deloc. În același timp, modul în care macro-mediul influențează ferma se poate schimba în
timp, iar tipul acestei influențe (negativă sau pozitivă) se poate schimba, de asemenea.
4) Ca o concluzie finală, agricultorii trebuie să fie interesați să acorde mai multă atenție acestui aspect al
gestionării fermelor și să-și extindă afacerea astfel încât să crească profitabilitatea de la un an la altul. În
acest scop, aceștia s-ar putea alătura capitalului lor uman, material și financiar pentru a utiliza resurse într-
un mod mai eficient.
 BIBLIOGRAFIE

1. Bătrâncea I. – Analiză financiară, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000;

2. Toma, M., Br℮z℮anu, P., Gestiunea financiară a întreprinderii, ℮ditura ℮conomică,
Bucur℮şti, 1996
3. Dumbrava, Anica ; Gh℮orghiu, Al℮xandru, Analiza bonitatii agentilor economici si
evaluarea riscului creditarii, ℮ditura: A.S.℮., Bucur℮sti, 2000 ;
4. Greuning H.v., Brajovic Bratanovic S. – Analiza şi managementul riscului bancar, Editura
Irecson, Bucureşti, 2003;
5. Vintilă, Georgeta (2008). Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti;
VĂ MULȚUMESC STIMATĂ COMISIE!