Hemoragii

Sange-70ml\kg=5l la un adult 70kg

Artere-vase elastice cu perete
muscular
duc sangele inimatesuturi
sange arterial rosu aprins
presiune crescuta pulsatil
Vene-vase fara perete propiu
duc sangele la inima
sange venos rosu inchis
viteza redusa continuu
 Hemoragii
clasificare
1. Hemoragi externe(vizibile)
2. Hemoragii interne (in int organismului in
cavitatile preformata)
• Nu sant vizibile-cantitati mari
• GRAVE-Semne generale de soc hemoragic
• Datorita comprimarii organelor genereaza
semne din partea acestora

1. Hemoragii interne exteriorizate:

– Se exteriorizeaza prin orificii tardiv
 Hemoragii interne (in int
organismului in cavitatile preformata
• hematoame:in organe; in muschi si sub piele
• hematoame intra craniene
coma,semne neurologice
• hemotorace (in pleura)insuficienta
respiratorie
• hemopericard(in jurul inimiicomprima
inima)
• hemoperitoneu(in burta
Hemoragii interne exteriorizate
caracter tardiv -cantitate?
• Epistaxis(din nas)
• Otoragie-din interiorul urechii+/-LCR
• Melena-scaun moale negru-pacura (sange
digerat din stomac)
• Hematemeza –varsatura cu zat de cafea
(sange digerat din stomac)
• Hemoptizie(tuse-expectoreaza sange aerat din
plamani)
• Hematurie-urineaza cu sange
HEMORAGIA INTERNA

• URGENTA VITALA
• 112 solicit echipaj ALS

• NECESITA HEMOSTAZA
CHIRURGICALA URGENTA
 Hemoragii
clasificare
Hemoragii arteriale
debit crescut
sange rosu aprins
pulsatil
Hemoragii venoase
sange venos rosu inchis
presine scazuta
curgere continua

Hemoragii capilare
in panza
Hemoragii mixte
sange arterial+venos
 Hemoragii
Sistemul venos Sistemul arterial
 Hemoragii
Semne generale de soc hemoragic:
stare de lesin-nu suporta sa stea in picioare
tegumente reci palide,umede
transpiratii abundente reci
puls mai mare de 100 pe min slab batut
uneori pulsul dispare periferic, ramane central(tensiune
arteriala<70mmHg) semn de soc evident
tahipnee respiratii fregvente peste 30 /min
sterea de constiinta – somnolenta, agitatie, coma-
superficiala
 Hemostaza
3metode
1. Presiune direct in plaga:
– Digital
– Pansament compresiv

2. Ridicarea membrului

3. Presiune la distanta:comprimarea arterei pe

plan osos in amonte
– Digital
– Aplicarea garoului
 Hemostaza
1. Presiune direct in
plaga:
1. Digital
2. Pansament
compresiv
 Hemostaza
1. Presiune la
distanta:comprimare
a arterei pe plan osos
in amonte
hemostaza
Pcte de
compresiune
arteriala
 Hemostaza
• masurile de oprire a hemoragie
• 1 hemostaza provizorie
– A hemoragii arteriale
– GAROUL
• :presiune exercitata pe artera deasupra
plagii!
• Compresiune circulara a intregului
segment de membru
• Compresia arterei pe planul osos alaturat
acolo unde exista un singur os!.
• Imposibil de realizat pe segmentele de
membru ce au 2 oase (gamba si
antebratul)
 Hemostaza
• masurile de oprire a hemoragie
• 1 hemostaza provizorie
– A hemoragii arteriale
– GAROUL
– Este eficient daca hemoragia se opreste – de regula membrul
subiacent se raceste si pulsul distal dispare, nu-si mai simte
membrul.
– Timp de mentinere pana la relaxarea temporara a garoului =
– 20-25min!
– Timp de relaxare – 5 min! – pana la reincalzirea+sensibilitate
prezenta in membru;
– Pe durata relaxarii se face presiune directa in plaga
– Timp maxim de mentinere a garoului – 1ora!
– Peste 1 ora, garoul va putea fi scos doar in spital – risc de
moarte subita!
 Hemostaza
– GAROUL
• Garoul eficient = ischemie a membrului (lipsire de sange)

• Efecte secundare – potential grave!

• :Va fi folosit doar atunci cand compresiunea digitala
arteriala nu este posibila si pansamrentul compresiv pe
plaga esueaza (transport dificil+ personal salvator putin)

Garoul -metoda folosita doar in hemoragia arteriala

severa amenintatoare de viata
 ŞOCUL
• Definiţii:
– Perfuzia organelor cu sange şi oxigenarea
ţesuturilor sunt neadecvate
– Circulaţie neadaptată nevoilor tesuturilor
 Sistemul circulator
1. Sangele-5 litri/adult

2. Inima-pompa

3. Vasele de sange:
– Artere
– Vene
 TIPURI DE ŞOC
• Prin pierdere de lichide
– Hemoragic: cel mai frecvent la
pacienţii traumatizaţi
– Hipovolemic: prin
deshidratare ;vărsături, diaree, etc. • Prin afectarea inimii
• Cardiogen:
– IMA,
– contuzie miocardică
• Obstructiv”
• Prin colaps vascular – tromboembolism
• Neurogen pulmonar,
– tamponadă cardiacă,
• Spinal
pneumotorax sufocant
• Toxicoseptic
• Anafilactic
 TIPURI DE ŞOC
• Prin colaps
vascular
• patul vascular se
dilata x4
• Neurogen
• Spinal
• Toxicoseptic
• Anafilactic
 SOCUL ANAFILACTIC
• Tegumente calde acoperite pete
rosii pruriginoase
• Dificultati de respiratie
• Buze limba unflata
• TAscade -puls rapid filiform
• Nu suporta in picioare

• Adrenalina 1/2 fiola i.m

 TIPURI DE ŞOC
• Prin afectarea inimii
• Cardiogen:
– IMA,
– INSUFICIENTE
CARDIACA
– contuzie miocardică
• Obstructiv”
– tromboembolism
pulmonar,
– tamponadă cardiacă,
pneumotorax sufocant
 SOC Cardiogen:
• Prin afectarea inimii

• Pozitie de sezut
• Dispneic-agitat ,nu are aer;incarcat cu secretii-fierbe
• Tegumente reci cianotice transpirate;
• Tegumente marmorate(palide cu pete cianotice)
• Puls slab +/-absent periferic(TA scazuta)
• Agitat ulterior confuz intra in coma
• evolutie rapida spre deces
• Prim Ajutor:Evaluare ABC…
• Pozitia semisezanda cu picioarele lasate
• O2 pe mascaVenturi
• urgenta vitala 112 -echipaj ALS
• reevaluare continua
 TIPURI DE ŞOC
• Prin pierdere de lichide
– Hemoragic: cel mai frecvent la pacienţii
traumatizaţi-PIERDE SANGE

– Hipovolemic: prin deshidratare ;vărsături,

diaree, etc.
 MECANISMELE COMPENSATORII ALE
ORGANISMULUI ÎN STARE DE ŞOC

•Creşterea debitului cardiac prin tahicardie

– Creste pulsul>100
•Creşterea aportului de oxigen prin tahipnee
– Creste nr respiratii>30
•Eliberarea hormoni vasoconstrictori
– creste forta pompa a inimii
– Vaşoconstricţie periferică
• Tegumente reci, umede, palide tensiune diastolică ridicată, diureză
redusă
Soc compensat =
TAsistolica se mentine~normala
Şocul “compensat” este periculos şi de
aceea trebuie tratat; copii pot prezenta
timp îndelungat starea de şoc compensat
pentru ca starea lor să se deterioreze
brusc
 Socul-semne generale clinice
Semne generale de soc hemoragic:
stare de lesin-nu suporta sa stea in picioare
tegumente reci palide,umede
transpiratii abundente reci
puls mai mare de 100 pe min ,slab batut filiform
-uneori pulsul periferic absent, ramane central(tensiune
arteriala<70mmHg) semn de soc evident
tahipnee respiratii fregvente peste 30 /min
treptat pierdere de constiinta – somnolenta,
agitatie, coma- superficiala
 Socul-semne specifice tip
• Socul hemoragic:paloare extrema ,umed
– sta culcat
• Socul hipovolemic: tegumente ,buze uscate
– sta culcat
• Socul anafilactic:tegumente rosii,umed
– Sta culcat
• Socul cardiogen:tegumente palide,vinete
– Sta in sezut,nu are aer
 SOCUL HEMORAGIC
SOCUL cel mai frecvent la pacienţii
traumatizaţi
CAUZA-PIERDEREA DE SANGE

– hemoragii externe-plagi hemoragice;

– hemoragii Interne
– Strivire muschi-
– leziuni organ parenchimatos-ficat,splina;vase
mari
– hemoragii interne exteriorizate
– -hem. Digestiva;hem urinara;genitala
– fracturi osoase-bazin;femur;oasele fetei
 PIERDERI OCULTE DE
SÂNGE ÎN CAZUL
FRACTURILOR (ml)
Fracturi închise de membru inferior 500 -1000
Fracturi închise de femur 500 -2500
Fracturi deschise de femur 1000 - >2500
Fracturi închise de braţ 500 -750
Fracturi închise de coloană vertebrală 500 -1500
Fracturi pelviene închise 1000 - 3000
Fracturi pelviene deschise > 2500
 CELE PATRU STADII ALE ŞOCULUI
HEMORAGIC:

Hemoragie de 0 – 15 % din volemie 0-750ml-sange

Hemoragie de 15 – 30 % din volemie 750-1500ml

Hemoragie de 30 – 40 % din volemie 1500-2000ml

Hemoragie > 40 % din volemie >2000ml

 HEMORAGIA STADIUL I

• Pierdere: < 750 ml

• Simptome SNC: uşor anxios
• TA sistolică: normală
• TA diastolică: normală
• Respiraţii: 14 - 20 / min.
• Puls: < 100
 HEMORAGIA STADIUL II

• Pierdere: 750 - 1500 ml

• Simptome SNC: moderat anxios
• TA sistolică: normală
• TA diastolică: crescută
• Respiraţii: 20 - 30 / min
• Puls: > 100
 HEMORAGIA STADIUL III

• Pierdere: 1500 - 2000 ml

• Pierd. % volemie:30 - 40
• Simptome SNC: anxios, confuz
• TA sistolică: scăzută
• TA diastolică: scăzută
• Respiraţii: 30 - 40 / min
• Puls: > 120
 HEMORAGIA STADIUL IV

• Pierdere: > 2000 ml

• Pierd. % volemie: > 40 %
• Simptome SNC: letargie, comă
• TA sistolică: prăbuşită
• TA diastolica: prăbuşită
• Respiraţii: > 40 / min.
• Puls: > 140
• Tratament: lichide în jet,
transfuzie, intervenţie
 COMPARAŢIE ÎNTRE CELE PATRU STADII
ALE ŞOCULUI HEMORAGIC

Stadiu Volum. % din SNC TA TA FR AV DU Trat.

pierdut volemie sis dias (mL/ora)
(ml)
I. < 750 0 - 15 Anxietate
usoara
N N 14 - 20 < 100 > 30 CRIST

II. 750 – 15 - 30 Anxietate

moderata
N  20 – 30 > 100 20 – 30 CRIST.;even
tual singe
1500

III. 1500 – 30 – 40 Confuz,

anxios   30 – 40 > 120 5 – 15 CRIST si
singe
2000

IV. > 2000 > 40 Letargic,

inconstient   > 40 > 140 Neglijabilă Fluide,
singe,
intervenţie
chirurgicală
 VARIAŢII ALE MANIFESTĂRILOR ÎN CELE
PATRU STADII DE ŞOC:

• Progresiunea semnelor şi simptomelor prezentată în

ultimele 4 diapozitive nu este întotdeauna
concordantă cu gravitatea şocului
• Unii adulţi, în special cei tineri, în stadiile II sau III
de şoc pot prezenta puls normal sau chiar
bradicardie
• Copiii pot rămâne în faza de şoc “compensat” până
aproape de stadiul preterminal IV
 SOC-URGENTA VITALA
• -starea victimei se poate deteriora rapid
• Solicitarea de Ajutor Medicalizat Avansat cat
mai RAPID

•112
 Conduita in teren
• Evaluare primara A;B;C;D;E– oprirea hemoragiilor
exteriorizate
• Solicitarea de ajutor medicalizat avansat cat mai
URGENT 112
• Evaluare secundara – bilant lezional;
– Pozitionare cu capul mai jos decat picioarele
– Imobilizarea imediata a fracturilor cu potential
hemoragic
– Pantalon de soc acolo unde este sau atele
gonflabile
– Confort termic
– Hidratare(lichide) pe gura daca pacientul este constient –
DOAR IN SOCUL PRIN DESHIDRATARE
– Transport in pozitie culcata si reevaluare continua
CONDUITA IN TEREN
 Solicitarea echipaj ALS
• Incostient
• Puls>120/minut filiform,slab batut
• TAs<90mm Hg; disparitia puls periferic
• Tegumente palide reci transpirate
• Imposibilitatea controlului hemoragiei
• Indice soc: Puls/TA>1
 PANTALONUL ANTIŞOC
• Se mai numeşte MAST (Military
Anti-Shock Trousers)
• Probabil ineficient în cele mai
multe traumatisme
• Unele studii indică chiar creşterea
mortalităţii în cazul utilizării de
rutină a MAST
• Poate împiedica examenul fizic şi
plasarea liniilor IV femurale
• Este periculos dacă se desumflă
prematur sau rapid
• Cele mai multe complicaţii se
asociază cu distensia abdominală
• Aplicarea prelungită poate
determina sindrom de
compartiment
 REZUMAT
• Începe tratamentul şocului în timpul
evaluării primare
• Evaluează pierderea volemică iniţială
• Evaluează tipul de şoc
• Reevaluează frecvent răspunsul la tratament
• Şocul progresiv sau rebel la tratament
poate necesita intervenţie chirurgicală
de urgenţă
• “IN SOC TIMPUL IROSIT PANA LA
INSTITUIREA TRATAMENTULUI
SPECIFIC NU POATE FI RECUPERAT
DE NICI O TERAPIE”