Pregătirea și îngrijirea

pacientului în caz de
proceduri
gastroenterologice
Elena Gologan
 cuprins
1. endoscopia digestivă superioară

2. colonoscopie

3. procedurile intervenționale

4. radioscopia eso-gastro-duodenală

5. clisma baritată

6. plasarea unei sonde de tamponament esofagian Sengstaken Blakemore

7. paracenteză

8. plasarea unei sonde de aspirație nazo-gastrică

9. clismă de evacuare

10. puncție biopsie hepatică

 EDS

• Informare asupra necesitătii

investigatiei

• Informare asupra riscurilor

• Informare ca se pot lua biopsii

• Nu mănincă si nu bea 8 ore

inainte de procedura
 eds

Daca este cu sedare >>

• consult preanestezic
• Analize uzuale: HLG, coagulare, functie renala si
hepatică, glicemie, ionograma
• EKG si Rx toracica in cazuri selectate
• Alergii???
• Plasarea unui cateter venos periferic
• Trebuie sa vina insotit
eds

• Scoate proteza dentara

• ! Daca este anticoagulat, cardiac

• Daca se face cu anestezie locala cu xilina nu va

minca si nu va bea 1 ora după procedura

• Se supravegheaza 5 minute postprocedural sau cit

considera anestezistul la cele cu sedare
 colonoscopie

• Informare asupra metodei, riscurilor si posibilitatii

de biopsiere

• Daca se face cu sedare: la fel ca la EDS

• Pregatirea colonului;

• Cu 3 zile inainte: dieta fara reziduu

• Cu 8-12 ore inaintea procedurii: in 4-6 ore se

evacueaza colonul
 colonoscopie
• Evacuarea colonului precedata de informarea
pacientului asupra procedurii
1. Clisme de evacuare
2. Laxative drastice

• ! Pacient anticoagulat, cardiac

 colonoscopie

• Supraveghere 15 minute postprocedural sau cit

stabileste anestezistul in caz de sedare

• Daca sunt dureri abdominale: sonda de gaze

• Daca persista: doctorul

 Procedee interventionale
Hemostaza in caz de ulcer

• Bilant hemodinamic

• Analize: grupe de singe, coagulare, HLG, functie

renala, hepatica, glicemie

• 2 linii venoase de calibru mare: IPP doza mare, singe

• Consult preanestezic
 Procedee interventionale
hemostaza variceala
• Bilant hemodinamic

• 2 linii venoase de calibru mare: singe, plasma,

albumina, antibiotice, IPP, SF, SG

• Analize extinse
 Procedee interventionale
polipectomie polipi dificili
• Polipi dificili: mari, multi, colon drept, plati/sesili

• Linie venoasa

• Analize

• Urmarire postprocedurala 24 de ore:

• Hemodinamic
• tranzit,
• dureri abdominale,
• febra
 Procedee interventionale
ERCP
• La fel ca la EDS dar cu:

• Linie venoasa

• Numai cu sedare
Radioscopia gastro-duodenala

• informarea pacientului asupra procedurii (iradiere)

• anamneză asupra deglutiției deoarece sunt cazuri în
care pacientul ajuns la radiologie declară că nu poate
înghiți sulfatul de bariu în suspensie
• evaluarea capacității pacientului de a menține
poziția ortostatică (nu se poate efectua concludent la
cei care nu pot sta în ortostatism)
• la revenire de la examinare nu necesită îngrijiri
speciale
 Clisma baritată

• pacientul va fi informat asupra metodei

• pacientul va fi informat că este o metodă ce folosește

raze X

• pregătirea colonului ca la colonoscopie

• pacientul va fi informat să nu mai consume alimente

solide după efectuarea pregătirii până la investigație
(poate consuma apă)
 Clisma baritata
• dacă pacientul este anxios se va administra în seara
precedentă un anxiolitic

• după informarea pacientului i se va cere un

consimțământ la procedura

• dacă există suspiciunea că pacientul nu ar ține clisma

este preferabil să se efectueze în prealabil un test cu o
clismă de evacuare (chiar dacă pacientul tolerează
purgativele de pregătire); în acest caz clisma baritată
nu se va putea efectua tehnic
Plasarea unei sonde de
tamponament esofagian

• Internare in terapie intensivă

• poziționarea pacientului în semidecubit cu corpul la cca 45 de
grade față de linia orizontală
• explicarea procedurii și beneficiilor ei
• va fi invitat să coopereze la procedură
• pregătirea trusei: sondă, pensă, seringi, pahar cu apă, sistem de
ancorare cu contragreutate
• linie venoasă (una sau mai multe)
• plasmă sau albumină umană
 Plasarea unei sonde de
tamponament esofagian
• inhibitor de pompă de protoni în doze mari parenteral

• hemostatice parenteral

• eventual octreotide sau somatostatin la recomandarea medicului

• susținere volemică conform cu recomandările medicului

• bilanțul periodic, la intervale scurte al parametrilor vitali: TA, puls, respirații

• bilanțul periodic al aspectului tegumentelor în periferie, prezența transpirațiilor,

stării psihice, stării de conștiență

• supravegherea pacientului postprocedural: parametri vitali, durere, aspirat pe

sondă (sânge proaspăt sau vechi?, lavaj gastric cu apă rece), liniile venoase cu
tratamentele recomandate, analize de laborator la intervalele recomandate de
medic, transfuzia de sânge dacă este cazul.
 paracenteza

• explicarea necesității paracentezei

• susținerea psihică a pacientului

• evaluarea parametrilor hemodinamici: TA și puls

• organizarea locului paracentezei: de obicei se face la patul

pacientului dar se poate face și în sălile de explorări imagistice
(ecografie) dacă ascita este închistată și este nevoie de ghidaj
ecografic

• poziționarea pacientului în decubit lateral stâng, cu capul ridicat

pe o pernă mai înaltă

• plasarea unui câmp sub abdomenul pacientului, câmp care trebuie

sa depășească marginea patului
 paracenteza
Pregătirea trusei pentru paracenteză
• dezinfectant pentru tegumente (alcool iodat),
• tampoane pentru,
• ace pentru paracenteză
• seringi pentru recoltarea lichidului de ascită,
• tubulatura pentru evacuarea lichidului de ascită (tuburi de
perfuzor),
• vas mare de stocare temporară și măsurare a cantității de
lichid evacuată (găleată sau borcan mare),
• compresă pentru a fi atașată în final la locul de puncție,
leucoplast pentru fixare.
dezinfecția tegumentelor după care medicul va face puncția propriu-zisă și extracția de
lichid pentru examene de laborator

asistenta va prelua imediat după detașare seringa cu produsul biologic și va înmâna imediat
medicului tubulatura de evacuare pentru a fi conectată la acul de puncție

va poziționa vasul colector astfel încât lichidul evacuat să curgă liber de la o oarecare
distanță fără ca extremitatea distală a tubului de evacuare să atingă vasul colector sau
lichidul deja evacuat

după ce medicul va retrage acul de puncție, va comprima bine tegumentul în zona puncției
pentru prevenirea fistulizării pe traiectul de puncție

va plasa o compresă sterilă fixată cu leucoplast pe orificiul de puncție pentru 24 de ore după
care o va detașa lăsând locul puncției liber

reevaluare hemodinamică: TA și puls

la recomandare medicului va monta o perfuzie intravenoasă în vederea reechilibrării

volemice dacă este cazul

după paracenteză se va monitoriza diureza cu exactitate în următoarele 24 de ore precum și

posibila apariție a febrei și simptomatologiei dureroase abdominale

fistulă ascitică >>va comprima din nou cu un tampon cu alcool sanitar sau alcool iodat
locul de puncție apoi se va realiza un pansament compresiv gros și va anunța medicul
Clisma de evacuare

• informarea pacientului

• plasarea pacientului în decubit lateral stâng cu

coapsele ușor flectate pe abdomen

• pregătirea irigatorului și a apei de clismă, eventual,

la recomandarea medicului și a unor medicamente
ce pot fi introduse prin clismă (lactuloză etc)
 Clisma de evacuare
• umplerea irigatorului cu lichidul de clismă,
• evacuarea aerului din tubulatură
• lubrefierea canulei irigatorului
• efectuarea unui tușeu rectal
• introducerea canulei irigatorului în rect
• eliberarea lichidului de clismă progresiv, lent, în funcție de
toleranța pacientului până la evacuarea completă a vasului
irigatorului
• nu se retrage imediat canula ci după un scurt timp de așteptare
 Clisma de evacuare

• retragerea canulei din rect cu recomandarea ca

pacientul să încerce să țină clisma câteva minute
pentru a avea timp de ascensiune pe colon

• monitorizarea finală a pulsului și TA

• pacientul nu se va ridica brusc de pe patul unde s-a

efectuat clisma ci lent, stând la marginea patului
câteva minute înainte de a se ridica în picioare
 PBH

• informarea pacientului
• verificarea faptului de a avea recoltate recent analize
cu privire la coagulare: TS, TC, INR, APTT, IP,
trombocite, deoarece metoda este sângerândă
• pregătirea locului prin plasarea pacientului în
decubit dorsal cu mâna dreaptă ridicată sub cap
pentru a mări spațiile intercostale corespondente
locului de puncție
• pregătirea trusei (standard)
 PBH
• pregătirea accesoriilor: ac pentru anestezia locală, seringă,
anestezic (xilină 1%), tampon de dezinfecție a
tegumentelor, soluție de dezinfecție tegumentară (alcool
iodat), compresă sterilă și leucoplast, flacon de depozitare
a specimenului de biopsie

• va face dezinfecția tegumentelor cu alcool iodat în trei

rânduri

• va înmâna medicului o seringă cu xilină 1%, cca 5ml, la

care va fi atașat acul de anestezie
 PBH

• va prelua acestea după efectuarea anesteziei locale

• va înmâna medicului acul de puncție hepatică montat la
seringa lui în care se află 2-3 ml de ser fiziologic după ce
va scoate aerul de pe lumenul acului
• va prelua de la medic acest sistem după ce medicul a
efectuat puncția și a degajat fragmentul biopsiat din
lumenul acului în flaconul de preluare prin apăsare pe
pistonul seringii
• după efectuarea puncției va plasa o compresă sterilă la
locul puncției pe care o va fixa compresiv cu leucoplast
 PBH

• va avea în vedere evacuarea corespunzătoare a

deșeurilor medicale în conformitate cu regulametele
în vigoare (ace separat, produse contaminate
separat, restul materialelor separat)

• va monitoriza pacientul: TA, puls, stare generală,

durere

• la recomandarea medicului va plasa o perfuzie

intravenoasă cu medicația stabilită de medic