Delta Dunării

Localizare
 Delta Dunării(3446 km²), aflată în mare parte
în Dobrogea, România și parțial în Ucraina, este a doua ca
mărime și cea mai bine conservată dintre deltele europene.
Relief
 Delta Dunării este o câmpie aluvială în formare unde domină zonele
mlăştinoase, acoperite de stuf şi vegetaţie abundentă şi un număr mare de lacuri
şi canale. Delta are aspectul unui triunghi echilateral de mari dimensiuni având
laturile de circa 75-80 de km. Altitudinea medie este de 0.52 m, mare parte a
teritoriului fiind sub un metru iar 20% din Delta Dunării se află sub nivelul
mării.
 Dunele şi grindurile(Mică ridicătură de teren de formă alungită, care rezultă din
depunerile aluvionare ale unei ape curgătoare sau ale mării.)sunt cele mai mari
formaţiuni din deltă, ele fiind şi cele mai înalte zone ale acestui paradis al apelor
(Grindul Letea – 12.4 m, Grindul Caraorman – 7 m). Cele mai insemnate
grinduri din Delta Dunării sunt: grindurile fluviale (Chilia, Caraorman, Pardina,
Stipoc), grindurile fluvio-maritime(Letea, Sărăturile, Crasnicol) şi grindurile
mai mici Zăton Buhaz, Crucea, Creţu, C.A. Rosetti.
 Teritoriul Deltei Dunării poate fi împărţit în două subregiuni geografice: Delta
propriu zisă(situată între braţele fluviului) şi complexul lagunar Razim Sinoe,
aflată la sud de braţul Sfântu Gheorghe. De asemenea se mai practică o altă
delimitare şi anume delta fluvială şi delta maritimă.
Climă
 Clima din Delta Dunării este temperat continentală cu
influenţe pontice pe alocuri cu climat semiarid(aproape
deșert).
 Precipitaţiile sunt scăzute, în jur de 360 mm pe an iar
nebulozitate este cea mai scăzută din România.
 Temperatura medie multianuală este de 11 grade Celsius.
 Verile sunt călduroase cu precipitaţii minime, iarnile sunt
relativ blânde cu strat de zăpadă minim şi care se menţine
doar scurte perioade de timp în iernile mai aspre.
Hidrografie
 Teritorul Deltei este prin excelenţă un ţinut al apelor. Zecile de
lacuri, canale, gârle şi mlaştini care intră în componenţa sa sunt
elementele principale ale sistemului hidrografic al biosferei
Deltei Dunării , bineînţeles alături de braţele principale ale
Dunării.
 Printre cele mai importante lacuri amintim: Roşu, Puiu, Puiuleţ,
Lumina, Tătaru, Merhei, Matiţa, Fortuna, Gorgova, Trei Ozere,
Erenciuc. Canalele sunt dacă vreţi sistemul principal de
circulaţie în Deltă, ele asigură improspătarea apelor din lacuri
şi suportul pentru transportul pe apă. Cele mai mari canale
sunt: Dunavăţ, Cordon Litoral, Litcov, Dranov, Caraorman,
Crasnicol. Dintre gârle trebuie enumerate: Păpădia, Litcov,
Lopatna, Şontea
Soluri
 Solurile aluviale sunt soluri foarte tinere caracteristice in
principal grindurilor din partea fluviala (vestica) a deltei, care in
mod regulat primesc aluviuni proaspete. Aceste grinduri sunt
suficient de inalte pentru a fi moderat drenate si aerisite, cel
putin in partea superioara a profilului de sol (dupa inundari, apa
freatica coboara la adancimi de 2-3m). Aproximativ 35.000 ha de
zone cu soluri aluviale sunt indiguite si cultivate. In conditiile
unui management adecvat aceste soluri sunt productive pentru o
gama larga de tipuri de culturi pentru teren uscat, dar, din cauza
climei uscate fara irigatii, productiile sunt mici si foarte mici.
Orzul, lucerna si floarea soarelui si in mai mica masura graul de
toamna, sunt cele mai potrivite culturi. In ecosistemele naturale,
solurile aluviale au un procent relativ redus de acoperire cu
vegetatie, aceasta constand in principal din pajisti mezo-xerofile
pe grindurile inalte, sau pajisti mezofile si salcete pe grindurile
umede.
Floră
 Vegetaţia Deltei este luxuriantă, pe alocuri vizitatorul are impresia că se află într-o
veritabilă junglă. Putem deosebi mai multe tipuri de plante: plante de uscat , plante
riverane şi de plaur şi plante cu frunze plutitoare.
 Dintre plantele de uscat menţionăm plopul, arinul, salcia albă, frasinul. Plantele
riverane şi de plaur sunt reprezentate de stuf, papură, măcriş, floarea de nu mă uita,
feriga de apă, izma broaştei. Un aspect interesant de notat este faptulo că Delta
Dunării reprezintă cea mai compactă suprafaţă stuficolă din lume (circa 240 000 de
hectare). În ceea ce priveşte plantele cu frunze plutitoare, ele sunt reprezentate de
nufărul alb (Castalia Alba), nufărul galben, iarba broaştelor, limba apei, ciulinii de
baltă.
 Un element de vegetaţie aparte îl reprezintă plaurii – aceştia sunt insule de vegetaţie
plutitoare, un veritabil amestec de rădăcini, ierburi, stuf şi resturi organice. Plaurii se
formează atunci când în rizomii de stuf (tulpinile subterane ale stufului) se
acumulează gaze care duc la ridicarea stratului de stuf. Plaurii sunt de mai multe
tipuri: mobili (se deplasează liber), împotmoliţi şi fixaţi. Plaurii pot fi periculoşi
pentru navigaţie deorece împinşi de vânt pot închide canalele sau lacurile
îngreunând semnificativ navigaţia.
 Este o planta cu dimensiuni
intre 1-2m, intalnita mai ales

Nufărul alb in apele statatoare sau lin

curgatoare.
Are frunze mari, ovale, cu
nervuri dorsale
proeminente, petiol foarte
lung, pieloase, plutitoare.
Frunzele pot atinge
dimensiuni de pana la 40
cm/ diametru.
Radacina este viguroasa si
ramificata, puternic ancorata
in mal.
Florile au diametru de pana
la 15 cm, sunt solitare, cu
petale dispuse spiralat de
culoare alba (14 – 40 bucati),
staminele si pistilul fiind
galbene.
Faună
 Fauna Deltei este probabil cel mai important factor pentru care acest teritoriu a fost
declarat ca şi rezervaţie a biosferei(Totalitatea ființelor care trăiesc pe pământ, în apă
și în partea inferioară a atmosferei.).
 Păsările reprezintă faima Deltei Dunării, aici se intâlnesc peste 327 de specii de
păsări ceea ce este cea mai bogată şi variată colonie de păsări din Europa. Din
totalul speciilor de păsări 218 cuibăresc în Deltă, restul fiind doar în trecere, fiind
prezente doar în anumite sezoane. Dintre speciile de păsări ocrotite din Delta
Dunării amintim: pelicanul comun şi pelicanul creţ, piciorongul, ciocintors, egreta
mică şi egreta mare, lopătarul, călifarul alb şi călifarul roşu, lebăda mută şi lebăda
cântătoare precum şi una dintre cele mai rare păsări din Europa: vulturul codalb
 Peştii sunt atracţia celor împătimiţi în arta pescuitului sportiv. Aici trăiesc 110 specii
de peşti dintre care 75 sunt specii de apă dulce. Printre cele mai valoroase specii de
peşti din Deltă se numără cu siguranţă sturionii. Aceştia sunt apreciaţi mai ales
datorită icrelor negre (caviarul). Dintre speciile de sturioni existente pe plan mondial
sunt prezente în Delta Dunării: morunul, nisetrul, păstruga (sturionii marini), cega şi
viza (sturionii de apă dulce). Alte specii de peşti: scrumbia (peşte migrator), crapul,
carasul, bibanul, ştiuca, somnul (cel mai mare peşte din Deltă – poate ajunge chiar şi
la 400 de kilograme), salăul, avatul, roşioara
 Mamiferele sunt reprezentate mai ales de animale de talie mică: vidra, nurca,
dihorul, enotul, vulpea.
 Reptile şi amfibieni se intâlnesc la tot pasul. Cele mai reprezentative fiind broaştele
ţestoase şi şerpii de apă