Causticele

In-Hei Hahn, MD
Bellevue Hospital NY

Dr. med. Raed Arafat

UPU-SMURD Mures
Definitie
Substante care cauzeaza distrugeri
functionale si histologice ale partilor
corporal cu care vin in contact
Includ acizi, subst. alcaline, desicanti,
vezicante, si toxicele protoplazmatice
Epidemiologie
Doua grupuri distincte d.p.d.v. al expunerii
 Intentionat
 Adulti cu tentative de sinucidere
 Mai putin frecvente
 Mai garve / fatale

 Neintentionat
 Copii
 Mai frecvente
 Mai greu de evaluat
Surse Comune
Acizi Iod
Alcaline Clorura de mercur
Amoniac Fenol
Cantaride Fosfor
Cupru Acid Selenic
Detergenti Hipoclorit de Sodiu
Hydrocarburi Hidroxid de sodiu
Acid hidrofloric Clorura de zinc
Determinantii lezionali
Extreme de PH
Concentratii mari
Volumul ingerat
Durata contactului
Rezerva titrabila de acid sau alcalin (RTA)
Mecanizmele lezionale
Alcalinele
 Necroza lichefianta
Acizii
 Necroza coagulanta
Distributia leziunii
Invatamintul clasic -- NU ESTE VALABIL
 Alcalinele produc leziuni ale esofagului
 Acizii produc leziuni ale orofaringelui si stomacului
Incidenta leziunilor semnificative ale esofagului
 Studii pe cazuri pediatrice raporteaza 5-35%
 Studii pe cazuri de adulti raporteaza 30-79%
Solids and liquids differ in injury pattern
Calea de expunere
Inhalare
Oculara
Dermala
Ingestie
Expunere prin inhalare
Acuta
 Detresa respiratorie
 Insuficienta respiratorie

 Pneumonita

Intirziata
 Fibroza pulmonara
 Boala reactiva a cailor respiratorii
 Managementul expunerii prin
inhalare
Decontaminare
Administrarea de oxigen
Laringoscopie
Intubare
Observare
Expunerea oculara
Acuta Intirziate
 Chemoza  Opacifierea corneana
 Conjunctivita  Cataracta
 Leziune corneana  Glaucom
 Arsuri ale pleoapelor  Orbire
 Perforarea globului
ocular
Managementul expunerii oculare
Decontaminarea
 Irigati cu ser sau apa
 Irigati fundul de sac
 Test pH

Examinarea
 Acuitatea vizuala
 Explorati fundul de sac
 Lampa floroscopica
Expunerea oculara - Tratament
Standard Experimental
 Analgetice  EDTA
 Midriatice  Cisteina
 Antibiotice  N-acetil cisteina
 Steroizi  SOD (Super Oxide
Dismutase)
 Hialuronidaza
 Penicilamina
Expunerea Dermala
De la un eritem la leziuni totale ale
dermului
Decontamineaza
 Eliminati substanta iritanta
 Irigati
 Efectele clinice ale ingestiei
Comune Mai putin frecvente
 Asimptomatic  Stridor
 Greturi  Obnubilare
 Varsaturi  Peritonita
 Sialoree  Leziuni grad 2 sau 3
 Durere prin endoscop
 Soc
Semnele si simptomele pediatrice
Voma, sialoree, si stridor, n=79 (Crain)
Absenta simptomelr, n=51 (Verauwen)
Absenta simptomelor, n=378 (Gandreault)
Sialoree prelungita cu disfagie, n=98 (Nuutinen)
Complicatiile din cauza ingestiei
Acute Intirziate
 Edem / obstructie a  Stenoza esofageana
cailor respiratorii sup.  Carcinom esofagean
 Aspirare  Fistule GI
 Ulceratii GI  Diverticuli
 Perforatie GI  Stenoza pilorica
 Hemoragie GI
 Acidoza sistemica
Management
Anamneza completa si examen obiectiv
Decontaminare
 Externa
 GI

 Atentie la orofaringe si caile respiratorii

Evaluati pH-ul salivei

Management cont.
Diluarea
 Luati in considerare precoce
 Causticele solide in cavitatea bucala

 Poate sa creasca riscul vomei si a arsurilor

Neutralizarea nu este indicata

Management cont
Analiza gazelor arteriale
Imagistica
 Radiografie toracica
 CT
Vizualizare directa
Simptome ale cailor resp. indica
investigarea
Evaluarea endoscopica
 Oricare ingestie intentionata
 Copil simptomatic

 Arsuri orofaringiene de grad inalt

Momentul endoscopiei
Ideal in primele 24 ore
Riscul perforarii creste cu timpul
Eficacitatea steroizilor scade cu trecerea
timpului
Endoscopia este cu risc scazut (Zargar 1991)
Gradarea arsurilor caustice GI
Grad 0—normal
Grade 1– edem si hiperemie
Grad 2A—friabile, hemoragie, eroziune, flictene,
ulceratii superficiale
Grad 2B—grade 2 + ulceratii profunde discrete
sau arsuri circumferentiale
Grad 3A—ulceratii multiple si zone mici de
necroza
Grad 3B—necroza prin peretele vascular
Utilizarea corticosteroizilor
Majoritatea studiilor sint retrospective
Gradul 1 nu necesita tratament
Gradele 2 si 3, dezvolte mai putine stenoze
cu utilizarea sterozilor si a antibioticelor
(Howell, n=361)

Studii controlate si randomizate arata ca

utilzarea steroizilor este fara beneficiu
(Anderson, n=60)
Riscurile utilizarii corticosteroizilor

Creste riscul infectiei

Creste riscul perforarii in leziunile gastrice
de grad 3
Antibioticele trebuiesc adimistrate
concomitent cu corticosteroizii
Alte terapii
Experimental
 Beta-aminoproprionitril
 N-Acetil Cisteina
 Sucralfat
Mechanice
 Sfoara
 Stent
 Buginare (dilatare utlizind bugii de diferite marimi)
Chirurgie
Laparotomie sau laparoscopie imediata daca
exista arsuri severe
Amplasarea unui tub gastric sau juojenal
Cresterea ratei supravietuirii dupa rezectia
esofago-gastrica precoce in cazul arsurilor
grave (Estrera 1986)
Acidul florhidric
Acid slab
Cel mai mult element electro-negativ
Cheleaza calciul intracelular
Hipocalcemia intracelulara duce la moartea
celulei
Eliberarea potasiului
Disritmii
Deces
Acid FlorHidric - Expunerea dermica

Urme dermice minime

Durere intensa
Eliminati expunerea
Calciu gluconat local
Calciu gluconat intra-arterial
Anti-algice
Monitorizati electrolitii si ECG
AFH – Expunerea prin inhalare
Eliminati expunerea
Tratati bronhospazmul cu O2 si albuterol
Considerati aerosoli cu 2.5% gluconat de
calciu
Monitorizati hipocalcemia, electrolitii, si
ECG