DIAGNOSTICUL

CANCERULUI DE
PROSTATA

Coordonator: Prof. Dr. Gheorghe Bumbu

Student: Mocuta Razvan George, Grupa I, Seria I
• In vederea diagnosticarii cancerului de prostata, se recurge
la examenul clinic cat si la investigatiile paraclinice.
• Ideal este ca aceasta afectiune sa fie descoperita inainte de
aparitia simptomelor, de aceea se recomanda efectuarea
anuala a tuseului rectal la barbatii trecuti de 45 de ani.
• Spre deosebire de hiperplazie, cancerul de prostata isi are
in general originea la periferia glandei si se detecteaza in
timpul tuseului rectal sub forma unuia sau a mai multor
nodului pe suprafata glandei, duri din punct de vedere al
consistentei, si neregulati ca forma.
• Dozarea PSA este un test de rutina in vederea
decelarii cancerului de prostata. Totusi acest
antigen nu este specific pentru cancerul de
prostata, ci este specific pentru teustul prostatic.
Astfel nivele cresute ale PSA-ului se pot inregistra
si la cei ce sufera de adenom de prostata.
• Valorea de referinta pentru PSA este de 4ng/ml,
variind in functie de varsta : 40 - 49 ani <
2,5ng/ml, 50 - 59 ani < 3,5ng/ml, 60 - 69 ani <
4,5ng/ml, 70 - 79 ani < 6,5ng/ml.
• La pacientii la care in urma tuseului rectal s-au decelat
formatiuni anormale, cat si la cei cu valori ale PSA-ului
intre 4,1 si 10 ng/ml trebui efectuata biopsia ghidata prin
ecografie transrectala.

• Densitatea PSA este o tehnica care creste abilitatea

detectarii cancerului de prostata. Aceasta coreleaza
concentratia PSA-ului in ser cu volumul prostateai.
• Astfel, o crestere moderata a PSA-ului in ser asociata cu o
prostata mica indica existenta unui cancer de prostata, in
timp ce in cazul existentei unei prostate mult marite in
volum este mai probabila existenta unui adenom de
prostata.
• Viteza PSA este o alta proba efectuata in vederea
detectarii cancerului incipient. Aceasta proba indica rata
de schimbare a PSA-ului in ser. Spre exemplu, o crestere a
nivelului PSA cu 1 ng/ml intr-un an poate fi semnificativa
pentru un cancer de prostata.
• O alta metoda de diagnostic o reprezinta ecografia
transrectala. Zonele afectate de transformarea neoplazica
pot aparea sub forma unor imagini hipoecoice, izoecoice
sau hiperecoice.
• Nu toate cancerele de prostata pot fi insa detectate prin
intermediul ecografiei, deoarece cancerele microscopice
nu pot fi decelate.
• In timpul ecografiei transrectale, de obicei se efectueaza si
biopsia in vederea realizarii examenului histopatologic,
care poate certifica diagnosticul de cancer.
• Cea mai frecventa forma de cancer de prostata este
adenocarcinomul, acesta fiind rezultatul a 95% din biopsii.
• Adenocarcinomul de prostata este gradat histologic
conform sistemului Gleason, acordându-se punctele de la
1 la 5 pentru 2 tipuri histologice predominante din
cancerul de prostata. Cele 2 punctaje sunt adunate si
determina scorul Gleason notat de 2 la 10.
• Scorul Gleason se bazeaza pe structura epiteliului. Scorul
progreseaza de la o structura normala la una maligna. Un
grad Gleason 1 indică un model aproape normal, iar
gradul 5 indică absența oricărui model glandular.
• Scorul Gleason:
– 2-6 reprezinta un adenocarcinom bine diferentiat
– 7 un adenocarcinom moderat diferentiat
– 8-10 un adenocarcinom slab diferentiat
• Daca exista suspiciunea de metastazare, se efectuaza si
alte investigatii preum radiografii, RMN, CT si
scintigrafie osoasa. Frecvent, metastazele se intalnesc cel
mai devreme la nivelul oaselor si plamanilor.
• In urma efectuarii acestor teste, se poate efectua o
stadializare prin utilizarea sistemului TNM.
• „T” descrie tumora: dacă aceasta poate fi simţită la
efectuare tuseului rectal, scorul Gleason
• „N” arata daca boala s-a raspandit la niuvelul ganglionilor
limfatici, prima statie fiind reprezentata de ganglionii
obturatori
• „M” indica existenta metastazelor.
• VA MULTUMESC !