Catedra de ortopedie și traumatologie

Tema:
Tratamentul chirurgical în managementul fracturilor
masivului trohanterian
321.18 Ortopedie și traumatologie

Conducător ştiinţific: Croitor Gheorghe, Doctor habilitat în științe medicale,

Conferentiar universitar, Șef Clinică „Vitalie Bețișor”
USMF„Nicolae Testemiţanu”

Executor: Mosneaga Roman medic-rezident

IMSP Institutul de Medicină Urgentă

1
 Actualitatea temei
•
Actualitatea temei
Fracturile extremităţii superioare de femur (ESF) constitue
una din problemele actuale ale ortopediei şi traumatologiei.
• Fracturile extremităţii proximale a femurului constituie 1,8%
din toate traumatismele osteoarticulare, 3,7% din toate
fracturile scheletului şi 7,1% cazuri dintre fracturile
membrului inferior . Fracturile masivului trohanterian
constituie 55% din fracturile extremității proximale a
femurului**.
• Ele sunt caracteristice persoanelor în vârstă şi din această
cauză incidenţa va depinde de structura pe vârstă a
populaţiei din teritoriu* Mortalitatea după fractura ESF este
înaltă, aproximativ 30 % în decursul unui an.

* Alexa, 2003.
** AO Принципы лечения переломов Том 2 2010
 Mecanismul de producere a
fracturii
La persoanele în vârsta – energie joasa
Probalitatea unei căderi creşte odată cu vîrsta.
Vederea slabă, utilizarea hipnoticelor, patologia
neurologică şi viteza mică de deplasare sunt factori
de risc semnificativi.
La persoanele tinere – energie inaltă
Accidente rutiere
Cadere de la inaltime.
*

3
 Clasificarea fracturilor
trohanteriene
• De-a lungul timpului s-au folosit mai multe
clasificari , cum ar fi: Ender ( 1947 ) ,
• Boyd si Griffin ( 1949 ) ,
• Ramadier ( 1956 ) ,
• Evans ( 1949 ) ,
• sau clasificarea AO ( 1961)

4
Clasificarea Evans(1949)
 Clasificarea AO
Simplă

Multi-fragmentară

Inter-trohanterică
 Tratament
• Ortopedic
Fracturile sunt tratate prin repaus la pat cu
membrul inferior fracturat în tracțiune, urmat
de o lungă perioada de recuperare. Acest
tratament este urmat de multe complicații
precum escare, infecții urinare, pneumonie și
complicații trombembolice.

7
Chirurgical

8
Recomendații AO :
•Stabilizarea fracturilor stabile cu fixator extramedular (DHS, DCS, placa
lama ) 31-A1 all subtypes
31-A2.1.
Stabilizarea fracturior instabile cu fixator intramedular(PFN; PFNA; tija
centromedulara reconstructivă ; cui GAMA)
31-A2.2
31-A2.3 subtypes
31A3

NICE (National Institute of clinical

excellence) guidelines differ slightly in a way that it
recommends all subtypes of 31-A1 and 31-A2 to be
fixed with extra medullary devices in preference to
intra medullary devices

9
Argum Actualitatea temei ntarea
temei
Strategii eficiente de tratament chirurgical , care
au ca rezultat rata de consolidare inalta a
acestor fracturi și rate scăzute de complicații
sunt importante. Acest lucru necesită alegerea
unui dispozitiv de fixare adecvat pentru
modelul fracturii, recunoașterea tipului de
fractură și performanța reduceri corecte a
fragmentelor cu implantul ideal.

10
 Scopul
Îmbunătăţirea rezultatelor tratamentului
chirurgical al fracturilor de masiv trohanterian prin
precizarea indicaţiilor și tipul fixatorului,conduitei pre-
și postoperatorie, precocitatea și timpul intervenției
chiurgicale.
 Obiectivele cercetării
1. Aprecierea epidemiologiei fracturilor de masiv
trohanterian în Institutul de Medicină Urgentă
2. Precizarea către diferite metode de fixare a fragmentelor
în tratamentul fracturilor trohanteriene
3. Aprecierea influenței conduitei preoperatorii asupra
rezultatelor finale
4. Aprecierea influenței abordurilor chirurgicale și fixatorilor
utilizate asupra indicilor hemodinamici
5.Evaluarea evoluției pacientului cu fractura masivului
trohanterian pe parcursul 1 an
6. Determinarea cauzelor de degradare a osteosintezei și
apariția “cut-out”
7. Analiza comparativă a rezultatelor obţinute
 Rezultatele scontate

1. Îmbunătăţirea protocolului de tratament

2. Optimizarea metodelor de fixare a fracturilor de masiv
trohanterian
3. Îmbunătăţirea rezultatelor tratamentului
Mulțumesc pentru atenție!

14