Realizat de :

Macovei Mihaela Dumitriţa

Iliesi Dana Andreea

Goraş Alexandra Ioana

Boşutar Simina Andreea

Costeliuc Alexandra Ioana

 În literatura română, modernismul a apărut la sfârșitul secolului
al XIX-lea, fiind prefigurat de creatorii afiliați simbolismului
și naturalismului, între primii interesați de experiența subiectivă
și de studiul psihologiei personajelor.
 Modernismul este o mișcare culturală, artistică și ideatică ce
include artele vizuale, arhitectura, muzica și literatura
progresivă care s-a conturat în circa trei decenii înainte de
anii 1910 - 1914, când artiștii s-au revoltat tradițiilor academice
și istorice impuse și considerate standard ale secolelor
anterioare, începând cu cele ale secolului al XIV-lea și culminând
cu rigiditatea și "osificarea" academismului secolului al 19-lea.
 Teoreticianul acestui curent este Eugen Lovinescu, care afirmă
despre existența unui "spirit al epocii", care influențează
literaturile mai puțin dezvoltate să se raporteze la altele mai
evoluate.Astfel, el preia "teoria formelor fără fond" a lui Titu
Maiorescu, cu precizarea că "formele trebuie să-și creeze un fond
propriu".
 Pe teritoriul românesc modernismul debutează prin simbolism, când
în 1916 George Bacovia îşi publica primul volum , „Plumb”. Alături de
simbolism începe, la um moment dat, să se infiltreze avangarda, o
literatură modernistă dusă uneori până la extrem.
 Reprezentativ în dezvoltarea noii orientări de factură modernistă, un
rol extrem de important îl va juca poetul, dramaturgul şi filizoful
Lucian Blaga. La el fiecare ramură poetică este simbolizată. El îşi
creează propriul univers, propria sa geografie „mitologică”, propria sa
simbolistică animală sau vegetală şi propriul pas în interpretarea
acestui poem este analiza poemului programatic, „Eu nu strivesc
corola de minuni a lumii”.
 Preocupaţi să confere poeziei conştiinţa de sine, moderniştii contestă
atât definiţia clasică a liricului, potrivit căreia poezia este un limbaj
mai înalt faţă de cel comn, dar a cărui logică nu diferă în mod
substanţial de a acestuia, cât şi pe cea dată de romantici, pentru
care lirica este un gen al sentimentelor
 Mentorul modernismului a fost Eugen Lovinescu, cel care a
condus revista "Sburatorul", de la Bucuresti.Lovinescu defineste
modernismul in datele sincronismului.El considera ca o cultura
minora, cum este a noastra, trebuie sa se sincronizeze celei
occidentale, considerate superioara.Criticul aminteste de un
"spirit al veacului"(saeculum), caruia trebuie sa i se supuna si
cultura romana. Moernistii fie negau traditia, fie aceasta li se
parea insuficienta.Totusi, scriitorii valorosi s-au situat intre
aceste doua directii, pentru ca, in creatiile lor sunt vizibile
elemente traditionale, dar si moderne.Astfel, Tudor Arghezi si
Lucian Blaga, care din punct de vedere didactic apartin
modernismului, au in vedere si elemente ale traditiei.In volumele
"La cumpana apelor", "La curtile dorului", Lucian Blaga creeaza
din satul romanesc un adevarat spatiu paradisiac.Intr-unul dintre
aforismele sale, autorul chiar afirma ca "eternitatea s-a nascut la
sat". Paradoxal, si Vasile Voiculescu se raporteaza la influentele
modernitatii in ultimul sau volum de poezii, intitulat "Ultimele
sonete inchipuite ale lui William Shakespeare".
 Poeti modernisti: George Bacovia (simbolism), Lucian
Blaga (expresionist), Tudor Arghezi, Ion Barbu.
 Poeti traditionalisti: Vasile Voiculescu, Ion Pillat.
 Prozatori moderni: Camil Petrescu, Hortensia
Papadat-Blugescu, Anton Holban, Gib Mihaescu.
 Alti prozatori: Liviu Rebreanu, Mihail Sadoveanu,
George Calinescu, Mircea Eliade, Mateiu Caragiale.
 Dramaturgi: Camil Petrescu ("Jocul ielelor"),
Lucian Blaga, Tudor Musatescu, Al Chiritescu
("Gaitele").
 Critici: Eugen Lovinescu, Nichifor Crainic, Garabet
Ibraileanu, Serban Cioculescu, Vladimir Strainu,
Perpessicius.
 Lirica romaneasca interbelica poate fi pusa in totalitate
sub semnul modernismului, dar diversitatea de orientari si
cronologia compicata a acestora au produs adesori
confuzii, facand dificile delimitarile si clasificarile.
 Simbolismul ca forma a modernismului
 Modernismul sincron
 Modernismul eclectic
 Traditionalismul sau modernismul autohton
 Modernismul ermetic
 Modernismul extremist
 Modernismul a adus o serie de inovatii in literatura, atat in
proza, dar mai ales in poezie. Poezia interbelica va asimila
elemente din principalele curente literare ale epocii
(avangardism, dar si expresionism, simbolism, ermetism), se va
distanta de „inima”, de poezia de tip romantic, devenind practic
o abandonare in voia fortelor magice ale limbajului. Forma se va
desprinde de continut si vor aparea o serie de inovatii, cu
precadere in aspectele exterioare ale poeziei .
 Printre acestea se numara dezarticularea sintaxei, ambiguitatea
versurilor, incifrarea intelesurilor, utilizarea simbolului pentru a
sugera in loc de a descrie. De asemenea, cuvantul liric nu se mai
naste din acea unitate a poeziei cu eul empiric. Metaforele si
comparatiile sunt construite intr-un stil nou , insa nu sintagmele
in sine sunt importante , ci combinatiile lexicale ca atare. Mai
mult, este folosita tehnica de insertie a unui domeniu in altul.
Astfel, in poezie sunt intercalate elemente din filozofie, pictura
sau chiar matematica .
 Un prim poet la care aceste inovatii sunt usor identificabile este
George Bacovia. Simbolist prin excelenta, el face in opera sa
numeroase corespondente cu sentimentele prin intermediul
analogiilor la nivel fonetic. In poezia „Plumb” avem de a face cu o
„dezintegrare a limbajului prin sincopa, prin recurgerea voit
prozaice si nearticulate”(Nicolae Manolescu). Astfel, Bacovia
utilizeaza un lexic redus, caruia reuseste insa sa-i valorifice toate
semnificatiile. Un exemplu elocvent este insusi cuvantul „plumb”,
care apare de nu mai putin de 7 ori in text, devenind sinonim ,pe
rand, cu monotonia, duritatea, raceala, melancolia grea sau chiar
moartea .
 O alta poezie bacoviana in care inovatiile stilistice sunt frecvent
utilizate este „Lacustra”. George Calinescu descrie poezia ca fiind
„o halucinatie a diluviului”. Elementul acvatic, precum si
sentimentele de tristete, iritare ,nevroza si angoasa, sunt sustinute
,ca si in „Plumb” de lexicul apartinand campului semantic al apei:”
„lacustre”, „ude”, „val”, „mal”, „ploaie”.
 Un alt poet interbelic de mare importanta este Lucian Blaga. Prin
viziunea sa asupra lumii si influentele expresioniste ale operei sale, el
a revolutionat nivelul stilistic si compozitional al poeziei moderne.
Acest fapt este poate cel mai bine reflectat de una din cele mai
importante opere ale sale arta poetica „Eu nu strivesc corola de
minuni a lumii”. In acest poem, Lucian Blaga utilizeaza o forma
moderna , cultivand versul liber, intr-o incercare de a se elibera de
rigorile clasice.
 Considerat al doilea mare poet roman dupa Eminescu, Tudor Arghezi
si-a lasat si el amprenta asupra poeziei interbelice prin opera sa
originala. Poezia “Testament” de Tudor Arghezi poate fi impartita in 5
strofe, fiecare avand o forma diferita. De asemenea,
poezia “Testament “ este una din cele mai pretioase arte poetice
romane, exprimand sub forma animata a unui dialog cu urmasii,
confesiunea poetului ca artist, creator al universului de cuvinte,
alcatuit acum din “frumuseti si preturi noi”.
 O alta poezie importanta din creatia argheziana este “Flori de
mucigai”, alcatuita din doua strofe, prima fiind un polimorf si a doua
un catren.Si in aceasta poezie cursivitatea versurilor este intretinuta
de ingambament. Metrica este variabila, aspect ce accentueaza
caracterul modern al poeziei.
 Poezia “Din ceas dedus” face parte din cea de a treia etapa a
creatiei lui Barbu : etapa ermetica. Ea se caracterizeaza prin
revenirea la perfectiunea clasica a formei si abstractizarea
mesajului.
 Spre deosebire de poezia ulterior prezentata , opera “Riga Crypto si
lapona Enigel” este o poezie epica alcatuita din 27 de strofe, dispuse
sub forma de catrene majoritatea, dar se gasesc si polimorfe.
 Cu toate ca majoritatea influentelor din poezia interbelica sunt de
natura modernista, au fost insa un numar de scriitori care s-au
conformat vechile reguli traditionaliste. Unul dintre acestia este
Vasile Voiculescu , despre care criticul George Calinescu afirma : „
Ortodoxismul lui V. Voiculescu este anterior celuia al „Gandirii”, dar
poetul a luat cunostinta de sine si s-a sistematizat acolo” ; „Numai
prin –Poeme cu ingeri- V. Voiculescu izbeste acea nota care-i da
originalitate []
 Dupa cum se poate observa, modernismul a insemnat , in sens larg ,
aparitia formelor inovatoare in planul creatiei artistice, forme care
se opun de regula traditiei.
 Eugen Lovinescu
 Eugen Lovinescu (n. 31 octombrie 1881, Fălticeni -
d. 16 iulie 1943, București) a fost un critic și istoric
literar, teoretician al literaturii și sociolog al
culturii, memorialist, dramaturg, romancier și
nuvelist român, cel mai de seamă critic după Titu
Maiorescu.
 Eugen Lovinescu se opune sămănătoriştilor sau
poporaniştilor. El doreşte următoarele:
 - trecerea de la o literatură cu tematică
preponderent rurală la o literatură de inspiraţie
urbană
 - cultivarea prozei obiective
 - evoluţia poeziei de la epic la liric
 - intelectualizarea prozei şi a poeziei
 - dezvoltarea romanului analitic.
 George Bacovia
 George Bacovia (născut George Andone Vasiliu) n. 4/16
septembrie 1881, Bacău, România– d. 22 mai 1957,București,
Republica Populară Română a fost un scriitor român format la
școala simbolismului literar francez. Este autorul unor volume de
versuri și proză scrise în baza unei tehnici unice în literatura
română, cu vădite influențe din marii lirici moderni francezi pe
care-i admira.
 Bacovia descoperă rețeta poeziei moderne, apropiată de proza
poetică. Criticii interbelici au văzut în Bacovia un neosimbolist
(George Călinescu) sau "o bisericuță dintr-un lemn" (E.
Lovinescu), un poet cu o materie poetică insuficientă
 Lucian Blaga
 Lucian Blaga (n. 9 mai 1895, Lancrăm, România – d. 6 mai 1961,
Cluj, Republica Populară Română) a fost un filozof, poet, dramaturg,
traducător, jurnalist, profesor universitar, academician și diplomat
român.
 Crezul artistic al lui Blaga este motto-ul: "Câteodată, datoria noastră
în faţa unui adevărat mister nu e să-l lămurim, ci să-l adâncim aşa de
mult, încât să-l prefacem într-un mister şi mai mare.” (Pietre pentru
templul meu)
 Poezie de cunoaştere, construită pe marile antinomii universale
(lumină/întuneric, iubire/moarte, indi-vid/cosmos) şi având ca temă
centrală misterul existenţei, creaţia sa lirică evoluează dinspre
elanurile vitaliste spre "tristeţea metafizică” şi dinspre imagismul
pregnant metaforic spre o simplitate clasică a expresiei
 Tudor Arghezi
 Tudor Arghezi (pseudonimul lui Ion
Nae Theodorescu, n. 21
mai 1880, București – d. 14
iulie 1967) a fost un scriitor român,
cunoscut pentru contribuția sa la
dezvoltarea liricii românești sub
influența baudelairianismului. Opera
sa poetică, de o originalitate
exemplară, reprezintă o altă vârstă
marcantă a literaturii române.
 A scris, între
altele, teatru, proză (notabile
fiind romanele Cimitirul Buna
Vestire și Ochii Maicii
Domnului), pamflete, precum și
literatură pentru copii. A fost
printre autorii cei mai contestați din
întreaga literatură română.
 Va impune în literatura română ca
specie literară tableta.
 Ion Barbu
 Ion Barbu (n. Dan Barbilian, 18 martie 1895, Câmpulung-Muscel, d.
11 august 1961, București) a fost un poet și matematician român. Ca
matematician este cunoscut sub numele Dan Barbilian. A fost unul
dintre cei mai importanți poeți români interbelici, reprezentant al
modernismului literar românesc.
 Fenomenul artistic barbian s-a născut în punctul de interferență al
Poeziei cu Matematica, de aceea poezia lui este cu mult deosebită
de cea a lui Arghezi și Blaga, mai ales din pricina caracterului ei
ermetic
 Tudor Vianu spunea despre opera lui Ion Barbu astfel: „Cititorul care
străbate paginile volumului Joc secund, nu trebuie să uite niciodată
că se găsește în fața unui poet matematician. Chiar o simplă
inventariere a vocabularului său arată cât datorește Ion Barbu
astronomiei, mecanicii sau geometriei. (…)
 Vasile Voiculescu
 Vasile Voiculescu (pseudonim
literar: V. Voiculescu, n. 27
noiembrie 1884,
Pârscov, România – d. 26
aprilie 1963 București, Republica
Populară Română) a fost un
scriitor și medic român. În
domeniul literar s-a distins în
principal ca poet și prozator (a
fost și dramaturg).
 Lirica sa din perioada interbelică
se distinge prin puternice
accente religioase, generate de
convingerea că există
Dumnezeu. Ea se înscrie în
curentul tradiționalismului
interbelic, care se va transforma
în poezia gândiristă. Înclinația
spre teluric și elementar, spre
sentimentul religios, este
transpusă în simboluri și
alegorii. Apar treptat semnele
expresionismului: tumultul vieții
pulsând în vegetația din jur,
sufletul devine spațiul unor
frământări ca în pragul
apocalipsului
 Dumitru Micu, Modernismul românesc, București, Editura
Minerva, 1984 - 1985
 http://www.rasunetul.ro/modernism-literatura-romana-
perioada-interbelica
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Literatura_rom
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Modernism
 http://invatamromana.blogspot.ro/2009/11/periodizarea-
literaturii-romane.html
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Vasile_Voiculescu
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Eugen Lovinescu
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Arghezi
 https://ro.wikipedia.org/wiki/ Ion Barbu
 http://www.istoria.md/articol/511/Lucian_Blaga,_biografi
e
 https://www.edusoft.ro/george-bacovia-scriitor-roman-
de-exceptie/